837 matches
-
femei ușoare din Mahalaua Scaunelor. Cei doi au pactizat. Dinu i-a încărcat socotelile și i-a speculat moșiile pentru a-l deposeda, folosindu-se de Costea Chiorul, un negustor veros. Duduca l-a pus la cheltuială, i-a cerut șaluri, mătăsuri, bijuterii. Apoi, unind jafurile la mijloc, s-au cununat. Vătaful Gheorghe, om cinstit, l-a avertizat pe postelnic de mârșăvia lui Dinu de a se uni cu versatila grecoaică, dar nu numai că nu l-a crezut, mai mult
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
constant cele trei tipuri de legături: Cu un gest de spaimă, Salomé respinge viziunea terifiantă care o țintuiește locului, nemișcată, în vârful degetelor; ochii i se dilată, își strânge convulsiv gâtul cu mâna. Ea este aproape goală; în vârtejul dansului, șalurile i s-au desfăcut, brocarturile i-au alunecat pe jos; ea nu mai este acoperită decât cu țesături metalice și cu pietre străvezii; un guleraș îi strânge talia ca un corset și, precum o agrafă superbă, o bijuterie minunată îi
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Primul paragraf este construit prin temă derivată; hipertema "Salomé" este urmată de două sub-teme (părți din corpul tinerei fete): "ochii" și "mâna". Schema apare imediat: "ea", progresie cu temă constantă, reia "Salomé" și derivă, la rândul ei, în două sub-teme, "șalurile" și "brocarturile". "Ea" reapare ca temă în fraza următoare, asociată remei "țesături metalice și pietre străvezii". Această remă devine temă (progresie lineară) și derivă în alte sub-teme: "un guleraș", "o bijuterie minunată", "o curea". Dinamica progresiei tematice este relativ simplă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Michael releva asocierea, în cadrul acesteia, a rochiilor cusute la Viena din mătase franțuzească cu papucii și cingătorile grecești. Elegantele timpului pozează pictorilor în rochii „empire“, cu talia strâmtă și înaltă, fără a renunța însă la giuvaierele orientale și la bogatele șaluri de cașmir. Pe puntea vasului austriac „Ferdinand“, navigând între Galați și Constantinopol, atenția lui Edouard Thouvenel este atrasă de o prințesă moldoveană, nepoată de domn fanariot. „Costumul acestei ilustre doamne - observă diplomatul francez - era împrumutat, în proporție egală, modelor Europei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Răspunsul dorit de profesor (și, cel mai adesea, pronunțat tot de el) era: „Bunuri și persoane“. Ce ar fi văzut, pe la 1840, un om suit în turnul Colței? O caleașcă în care șed alături o doamnă în crinolină, cu un șal de cașmir pe umeri, și un boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Th. Neculuță, „poetul cizmar”: „Voi negustori, pe lungile tejghele,/ în fața visătoarelor de baluri/ Desfășurați mătasea-n valuri, valuri,/ Cu mîini împodobite cu inele” 7). Rochiile de bal, pantofii de bal („Veți sta sub dantele în nopți de baluri”, zice Bacovia), șalurile, batistele, parfumurile etc. sînt declanșatoare de fantasme. însă nu întotdeauna acestea se materializau. Diferența dintre cele două momente e notată, în versuri, de mătușa lui Bacovia, Eliza Mustea, femeie petrecăreață, astfel: (înainte de bal) „Cu cîtă bucurie aștept balul să vie
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
am continuat. Dacă m-a interesat ceva în mod deosebit din ultimele lui plicuri, acela a fost articolul despre „Legendă”, în care versul „Fie a virtuții eșarfă” - e „decriptat” prin prisma amintirilor sale evreiești. „Eșarfa virtuții” ar fi talitul, un șal pe care evreii bigoți îl poartă după cap în zilele de sărbătoare. Aflînd că intenționez să-l propun spre publicare, îmi spune „povestea” lui: inițial l-a destinat Revistei cultului mozaic, dar fiindcă nu l-a flatat niciodată pe Moses
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
femeilor li s-au dat niște șorțuri pentru a-și acoperi picioarele, ca să nu fie o ținută ca la plajă, este totuși un lăcaș de închinăciune unde trebuie respectate anumite norme. Dacă aveau un decolteu prea exagerat primeau și un șal pe care-l puneau pe umeri, pentru a fi mai decente. Costel roia în jurul nostru ca de obicei și filma de zor, iar eu mă ocupam de aparatul foto cu care am prins tot ce am putut, cu excepția unor locuri
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
aceeași dis poziție cu care se duceau la supeuri sau la vânătoare. Veacului îi lipsea gravitatea, indispensabilă pietății; nu-i plăcea și nu cultiva decât l’exquis, excelența în rafinament, gustul cel mai delicat și mai ales. Vorba doamnei mare șal ne amin tește de un anume cardinal din vremea Renaș terii care, spunea el, iubea prea mult latina de aur pentru a se putea folosi de aceea, grosolană, a Evan ghe liilor. Anu mite rafinamente sunt incompatibile cu cre dința
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
urâtă și ridicolă. Un chip cu trăsături groase și roșii, fără prospețime, coafată cu ceea ce se numea „părul pitoresc aranjat“, ceea ce însemna prost pieptănată; fără basma, cu o tunică de muselină albă foarte decoltată, cu brațele și umerii goi, nici șal, nici eșarfă, nici un fel de voal: toate făceau din ea o ciudată apariție într-o cameră de han, la amiază. Ținea în mână o rămurică înfrunzită pe care o rotea fără încetare între degete. Rostul rămuricii era să pună în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu toții - cu ei, În ei - pui zămisliți de fantoma ascunsă În moara părăsită, simbol al vechiului regim, dar și scenă a fărădelegilor celor noi. Unii sunt Înfășurați de o mantie, de o pelerină diafană, alții au doar un guler, un șal, o cingătoare, iar unul e strunit de un gușter. Mulți văd fuioare fumurii, alții simt doar o boare, o idee, o impresie. Mari și mici, importanți și insignifianți, oficiali expirând putere sau supuși neimportanți, cu toții sunt stăpâniți de o forță
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sobă de tuci al cărui coș se înalță prin aceeași deschizătură și în care o femeie tînără și frumoasă îndeasă găteje și bulgări de bălegar uscat. Întreaga familie vreo opt sau zece suflete se adună în jurul nostru. Lepăd cojocul și șalul uriaș în care înfruntasem gerul și vîntul usturător al deșertului și ne așezăm pe două taburete micuțe. Ganjur, Sandan și bărbații familiei se lasă la pămînt, în jurul sobei încinse. Tînăra femeie scotocește prin cotloane și scoate la iveală două castroane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Lângă școala noastră, locuia un funcționar de la Primărie; om înalt cu fața cenușie și cu ochii mereu plecați în jos, parcă dormea toată vremea; avea o nevastă mare și înaltă ca și el, bolnăvicioasă de umbla și vara îmbrobodită cu șal de lână, o fată mică și grasă și pe Elizei cu care mă împrietenisem. Lucică era mult mai mare decât mine, tot atât de înalt ca și tatăl său, dar toți patru oameni buni. Lucică era lung, negru, cu capul mare, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
aparțineți clasei de mijloc." Și insolenta îi strecoară în buzunar cartea ei de vizită. Scăpând de mica pacoste, se pregătește să taie mulțimea înot, ca pe un val, pentru a respira în fine mai ușor, dar un magrebian care vinde șaluri se apropie de ea, lăsându-și clienții să scotocească în grămada multicoloră de pe taraba lui: "V-a stropit din plin cu parfumul ăla care miroase a pișat de pisică târfa de Cléa." "Cléa o cheamă?" " Da, tocmai și-a deschis
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Hildebrand. Nici unul nu dăduse semnal din corn, astfel că slujitorii nu erau la posturile lor În Curte, și părintele Anselm de abia apărea gâfâind de după colțul galeriei. Hildebrand ducea pe calul lui o mogâldeață Înfășura tă În tot felul de șaluri de sub care se vedeau numai doi ochi șori albaștri, foarte vioi, și un năsuc obraznic. Sub ochii uluiți ai soției, bătrânul ministerial, În loc să desca lece În genunchind lângă calul stăpânului ca să-l ajute să coboare, mulțumind pentru cinstea care i
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și-ar fi dat jumătate din viață ca să le audă. Mintea ei de bună gospodină gândi o clipă că a pregătit prea multă mâncare și prea multe chilii de dormit, dar toate aceste socoteli Îi pieriră din minte atunci când, de sub șaluri și Învelitori, apăru o fetiță de vreo zece, unsprezece ani, care privea curioasă În jurul ei. Inima doamnei din Appenweier aproape uitase să bată. Îngenunche În tăcere În fața puternicului stăpân, sărutându-i mâna. Acesta o ridică și-i atinse fruntea cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ar fi umplut de nervi. Îi purtam atâta dragoste și recunoștință Pamelei, încât am rugat-o să-mi permită să-i fac un cadou. Mi-a înțeles curățenia dorinței și, la fel de egal, mi-a mărturisit că și-ar dori un șal pentru sari-ul ei cel nou, pentru întâlnirea cu SHRI MATAJI. Inimile noastre erau conectate și ne permiteau să ne înțelegem dincolo de vorbe! Jai Shri Mataji! În final, ne-am oprit la o piață de fructe și mi-am făcut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
invitau să intri în prăvăliile lor ce, de cele mai multe ori, se reduceau la niște simple barăci din lemn sau carton dar care, drapate prin interior cu țesături multicolore, reușeau ușor să-ți îndrepte atenția spre obiectul comerțului indian - sariuri, curte, șaluri, metraje, bijuterii, cosmetice, suveniruri - fără să mai pătrunzi dincolo de ele. Ochii mei făceau precum cei ai lui Pluto când îi ieșeau din orbite la vederea osului uriaș. Credeți-mă: alegerea era dificilă tocmai datorită diversității ofertelor, a culorilor vii și
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
MATAJI. Recunosc, nu am observat niciun moment vreun regret pe chipul fetei; din contră: entuziasmul de după vizita amintită mi-a trezit mie păreri de rău! La Mumbay, în piață, m-am tocmit îndelung pentru două sari-uri, două curte, două șaluri și două perechi de butoni pentru curte. Să vă spun prețuri: sari-uri: 6-10$ sau, mai scump, până în 15$; curte: 7-9$; șaluri: 3,5-6$; butoni pentru curtă: 0,4-2$, chiar mai mult în cazul celor mai pretențioși. Învățasem să gândesc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
păreri de rău! La Mumbay, în piață, m-am tocmit îndelung pentru două sari-uri, două curte, două șaluri și două perechi de butoni pentru curte. Să vă spun prețuri: sari-uri: 6-10$ sau, mai scump, până în 15$; curte: 7-9$; șaluri: 3,5-6$; butoni pentru curtă: 0,4-2$, chiar mai mult în cazul celor mai pretențioși. Învățasem să gândesc calculând în rupii, astfel încât, mi-am refuzat, fără sămi dau seama, articolele de calitate. Tocmitul acesta la sânge m-a lipsit de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
tot ce-ți dorești și... chiar mai mult de-atât, căci descoperi multe alte lucruri neplanificate ce te ispitesc, dar și altele de care nici măcar nu știi că există, dar te atrag. Așa am descoperit trestia de zahăr, umblând după șaluri sau ochelari de soare, și ceasuri, căutând punjabi. Să povestesc cum este cu trestia de zahăr: în căutările mele febrile am trecut, la un moment dat, pe lângă un băiat ce staționa cu o mică platformă pe rotile (un cărucior ceva
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ca și astăzi. Boer muntean A15 anteriu haina lungă dedesubt verde, cu brâu fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu blăniță brumărie (bordură și mâneci). Din mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
p. 85.) Într-o zi, d-na Crivăț fu chemată de căpitanul Scheibl în pod, unde ei căutau cu persistență și insucces telegrafia fără fir. Zări într-un colț un geamantan al lui Ionel, ridică capacul și văzu rochia, umbrela, șalul de Chantilly negru ale Elizei, le luă repede și fugi cu ele jos pe scară. Căpitanul după ea: „Nu vezi, domnule, ce-a făcut ordonanța dumitale?“ și alergă într-un suflet la George Știrbey, în vecinătate. Toate celelalte rochii scumpe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ploiești fuseseră foarte rău tratați. Cu inconștiență, ne mărturisea că Dinu, pe care îl cunoștea din București, îi dăduse un pachet pentru noi și scrisori, dar că arsese scrisorile, văzând câtă animozitate era în contra Brătienilor în mediile germane. Pachetul conținând șaluri rusești tricotate ni-l aduse, dar, probabil tot de frică, îl depuse seara pe pragul ușii, unde l-am descoperit a doua zi. Am fi preferat scrisorile. Tot astfel, îndată ce d. C. Arion intră în ministerul Marghiloman, soția lui, Luiza
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
moșie, pe când fiecare își făcea numai atâta semănătură cât îi trebuia pentru casă, iar restul pământului era acoperit cu turme de vite și herghelii de cai, pe când icosarii 24 și galbenii serveau pentru a umplea cobzele lăutarilor și a cumpăra șaluri turcești pentru podoaba cucoanelor. Da, erau barbare acele vremi, dar aveau și ele partea lor bună precum și civilizația de astăzi are partea ei rea. Nu erau pe atunci partizi politice care să vrăjmășască oamenii, nu era acea goană de slujbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]