763 matches
-
măcar temporar, așa cum e - nimeni nu poartă războaie la nesfârșit, întotdeauna luptele sunt însoțite de armistiții. Alteori se asociază două simboluri ale decăderii edulcorate și ale libertății obținute cu prețul de a fi în afara societății: "Era la marginea pădurilor o șatră,/ Era o șatră de nomazi - hau, hau.../ De jur împrejur flăcările mușcau odihna/ Și arama amurgurilor pentru bani o topeau." (Șatra). La Ion Caraion descoperim o poezie gravă, cu multe pauze, opriri sugrumate ale discursului, universul prezentat este acela al
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e - nimeni nu poartă războaie la nesfârșit, întotdeauna luptele sunt însoțite de armistiții. Alteori se asociază două simboluri ale decăderii edulcorate și ale libertății obținute cu prețul de a fi în afara societății: "Era la marginea pădurilor o șatră,/ Era o șatră de nomazi - hau, hau.../ De jur împrejur flăcările mușcau odihna/ Și arama amurgurilor pentru bani o topeau." (Șatra). La Ion Caraion descoperim o poezie gravă, cu multe pauze, opriri sugrumate ale discursului, universul prezentat este acela al unei lumi bolnave
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ale decăderii edulcorate și ale libertății obținute cu prețul de a fi în afara societății: "Era la marginea pădurilor o șatră,/ Era o șatră de nomazi - hau, hau.../ De jur împrejur flăcările mușcau odihna/ Și arama amurgurilor pentru bani o topeau." (Șatra). La Ion Caraion descoperim o poezie gravă, cu multe pauze, opriri sugrumate ale discursului, universul prezentat este acela al unei lumi bolnave, care nu cunoaște ieșirea din cenușiul vieții cotidiene. Regăsim aici și ceva din atmosfera bacoviană, din estetica urâtului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
88, 89, 90, 96, 103, 104, 117, 118, 126, 128, 129, 131, 132, 152, 153, 154, 155, 156, 205, 206, 240, 242, 244 Înger vagabond, 153, 205 Stelaru. Dimitrie Altul, 155, 156, 157 Anotimp, 154 Apele morții, 127, 128, 154 Șatra, 157 Bolnava, 130 Câini, 157 Cântec de moarte, 126, 127 Cei trei, 89 Cetățile albe, 118, 129, 130 Corabia de plumb, 127, 128 Dragostea zorilor, 132 Îngerii, 155, 156 Întunericul, 128 Lumina întunericului, 155, 156 Mâinile, 155 Maria-Maria, 205 Miezul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nesemnată). Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Kansankulttuuri, 1957. Stancu, Zaharia, Leikki nimeltä sota (Jocul cu moartea), traducere (din limba suedeză) de Pentti Vasara, Helsinki, Otava, 1969. Stancu, Zaharia, Niin kauan kuin leirituli palaa: mustalaisromaani (Șatra), traducere (din limba germană) de Aarno Peromies, Helsinki, Tammi, 1974. Stancu, Zaharia, Costandina, traducere de Liisa Ryömä, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Tammi, 1975. Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Tammi, 1977. Stancu, Zaharia, Hullu metsä (Pădurea nebună
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
adi-că sfînt ca un pește. Și cabirii din Canaan, aveau o divinitate sub formă de pește la fel cum apare pe tăblița 9 ce arată mare prieteșug între preoții geți și cei gali pripășiți de dor de foaie albastră printre șatrele mioriticilor. În județul Botoșani s-a descoperit un pește de aur de cca 60-70 cm ce arată răspîndirea acestui cult în spațiul getic dar nu numai. Apariția misterelor lui Mithra în peninsula italică a fost în se-colele l-ll și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mai tare decât ar fi putut-o face orice încălcare atestabilă. Înfrânat în ultimul moment de el însuși, saltul lui catapulta devastator înlăuntrul ei o absență strivitor de ponderabilă. Bătea la ochi că Rică nu lupta cu armamentul convențional al șatrei, ci cu curgeri și praguri aluvionare greu detectabile. El vrea, ea nu vrea", îi spusese Chira. Bun, ea nu vrea azi, nu vrea mâine, dar nici vrerea asta nu-i de fier. Și chiar dac-ar fi, nu zicea baba
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-și dădu seama că el reacționase după o logică nobiliară, complet diferită de cea a acumulării, predominantă în jurul lui; orice-ar fi zis dușmanii lui, la suflet nu era deloc jerpelit, ca pe dinafară. Însă de dovezi în acest sens șatra nu mai avea câtuși de puțin nevoie. Oricum, asta avusese loc înainte de plecarea lui în Italia și de povestea cu violul studentei americane. Acum se întorsese, mult mai sărac la vorbă ca înainte și, pe deasupra, sărăcit și de cele șase
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
repeziseră la o îmbucătură prea mare pentru gurile lor. Nu era vorba de principiul mușcăturilor din corpul social exterior, cu care se îndeletniceau dezinvolt, ci doar de alegerea prea vanitoasă a prăzii. Își dădeau seama ce amenințare formidabilă plana asupra șatrei din cauza îndrăznelii fără precedent a acelui act, ce atacase nechibzuit de frontal tihna unei familii de vază din Navarra. A da crezare poveștilor fără număr iscate de incident, puștiul ieșise din curtea castelului părintesc c-o sabie de lemn în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pe absolut toți cu gurile căscate fusese felul fără greș cum știa el care față a unei monezi aruncate în aer și prinse-ntre palme se găsește de partea cărei mâini. Asta a pus definitiv capăt jocului de rișcă în șatră după venirea lui și i-a adus bani frumoși pe la bâlciuri. Toată lumea auzise de neobișnuita lui intimitate cu metalele, dar brățara de aur cu diamante primită de Marieta de la el rămânea, totuși, o chestie de alt ordin. Îi luase deja
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
După-amiază începu să fulguiască ninsoare și vântul se coborâse mai jos. Amurgise când am ajuns la Târgul Frumos. Toată iarna am vegetat, meșterul se ținea întruna de chefuri, de cărți și deseori își bătea nevasta. Spre primăvară, am plecat cu șatra al Râmnicul Vâlcea. Se găsise de lucru la teatrul comunal de acolo. Până la Paști, când am cerut să mă întorc acasă la părinți, am lucrat, ca de obicei, mai mult singur. Muncă istovitoare pentru vârsta ce aveam. Am plecat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Înflorească Strigă iarbă În zori Încă nu mai știu care cerc mi-a rămas pentru joacă. Ce Înseamna a iubi poezia Ploaia recita cu lacrimi albastre Cocorii geometrici caută biciclete În vânt Cărțile urca sub pălării romantice Hanul Ancuței cu șatra de stele Bea vin curat cu Limba română Purtată la subțiori de poeți Îndurerați de uitare În gură cea mare a focului viu 276 Ard dinții pădurii cu diavoli singuri pe cer Cozile nopții scot munți din fântâni Pentru setea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești și bat ciocanele cu formă preistorică. Coborâre în ocnă. Prietine, când privești luna plină într-o noapte de vară și observi ceiace se chiamă eclopsis, cunoaște acolo umbra sferei pe care tu însuți sălășluiești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
le voi mai regăsi. E o insulă a trecutului. Șuvoiul înnoirilor va trece și pe aici. Vineri 4 dechembrie. Am văzut teatrul romilor, unde s-a jucat un vodevil cu danțuri și cântece, foarte vioi și amuzant. Îmbrăcămintea țiganilor din șatră era întocmai ca a țiganilor căldărari nomazi de pe la noi. Vodevilul înfățișa pe bulibașa ca pe un exploatator care trimite pe flăcăii bulucului să fure lucruri din sat. Sâmbătă 5. O piesă de Ostrovschi, Dragoste târzie, în care am văzut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să încasez bani pentru școală, după ce lua toți banii pentru școala din Baea, atunci îmi da banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos și foarte de treabă și pe Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
clipa în care mi-a venit ideea emisiunii. Dar prin cap, ca un făcut, nu-mi treceau decât accidentele în lanț de pe autostrăzi. Și sinuciderile. Și babele violate de vecini alcoolici. Și copiii legați cu lanțuri de picioarele patului. Și șatrele de hoți de la marginea Romei. Cele zece - sau șapte, sau cinci - evenimente minunate ce s-ar fi putut petrece într-o săptămână nu aveau cum să fie altele decât accidentele, violurile, sinuciderile și samavolniciile care nu s-ar fi petrecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
al Erei socialiste. Tristețea este că sub nasul celor mari, cățeii, A.I., M.I., își fac jocul). Pornind de la această paranteză, spun că nu e tîrziu dacă vei scrie în iulie despre carte, carte în care vorbesc despre cîteva cărți mari (șatra, Ce mult te-am iubit, Clasicii noștri, Poezia lui Eminescu, monografia L. Rebreanu, apoi Contradicția lui Maiorescu, Cică niște cronicari), apoi despre G. Călinescu, Maiorescu, Ibrăileanu (contra infamiilor spuse despre ei - Al. George, în articolele din revistă, spune ce-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
poposiseră lângă școala noastră aflată la marginea sudică a satului. Caut o piatră potrivită ca formă și greutate, îmi iau avânt și lovesc măgărușul la nas cu o așa viteză, încât acesta înnebunit de durere răgea de mama focului, alarmând șatra de țigani care a năvălit buluc în clasă spunând învățătoarei că le-am omorât măgarul. Conflictul se rezolvă, dar în clasă se afla și băiatul directorului, care întâmplător lipsea din școală. Acasă, băiatul povestește cu haz despre întâmplare, urmând să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
cotitura de ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de mulți ani. Anul acesta parcă-s mai mulți ca niciodată, m-a informat contabila. De unde sunt de loc? Au case mari și gospodării frumoase la marginea orașului reședință de județ în care locuiesc atunci când nu umblă prin sate cu șatra. După ce mi-a spus toate acestea, contabila parcă voia să-mi mai spună ceva, dar avea o reținere. Ce vreți să-mi mai spuneți, tovarășa Pungă? Cea mai bătrână dintre ei este Maria. Toți cei din colonie ascultă de ea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
îmi arăta o carte pe care era moartea cu o coasă în mână. Am tresărit. Maria s-a oprit din menit când lângă noi a apărut Ghiță, care a apucat-o de fustă și i-a spus nervos: Ia-ți șatra și pleacă imediat de aici, femeie mincinoasă! Maria și-a tras fusta și i-a răspuns cu tupeu: Nu plec când vrei mata! Plec atunci când spune primăreasa să plec. Ea e femeie bună! Mata nu ești! Dacă ești așa mare
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
șase primării de sector. În tie-breakul cu Opoziția, Puterea are minge de meci. Poftiți la Polivalentă! Jucăm cu francezii. Vin pe taraflexul nostru strămoșesc ditamai vedetele. Grosjean, Escude, Santoro. Plus Guy Forget, căpitan nejucător. Noi, eterni francofoni, în ciuda pozelor cu șatre țigănești cu care ne răsfață dicționarele pariziene, îi vom întîmpina, după datina străbună, cu pîine și cu sare. Ospitalitatea tradițională nu se va dezminți, se va lega o punte de prietenie între cele două popoare de simțire și expresie latină
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri tulburate de om sau de destin îi chemau la drum. Au fost miraculoșii emeși pe la mijlocul mileniului lV î.e.n., au fost și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
preotul judecător credincios în cruce”. Grija lui pentru binele neamului get nu era totdeauna susținută și de cei apropiați iar sminteala și băutura făceau mare necaz. Din tăblița 38 aflăm cum înțelegerea geților de a-i primi pe bastarni printre șatrele lor pentru sălaș și pă-șune, se transformă în cleveteală și conflict deschis. ,,Privește Eni bastarnule, și du-ți în Macea, cetatea neamului tău murdar și schilod, seul sitit și cîștigat prin vicleșug. Uite această pleavă de cînepă care se căiește
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]