832 matches
-
Disciplina științe se predă la clasa a III-a și a IV-a în 1-2 ore pe săptămână. Ea face parte din aria curriculară „Matematică și științe ale naturii”. Scopurile și obiectivele generale ale predării științei la acest nivel de școlaritate sunt: trezirea curiozității științifice a copiilor și înțelegerea unor fapte și fenomene din universul imediat, familiar acestora. Se pornește în clasa a III-a de la mediul apropiat copilului în care el să observe, să recunoască, să diferențieze, să descrie anumite
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
puse de profesoara de istorie și directoarea de atunci Maria Elena Vrabie. O adevărată doamnă, din esența luptătorilor și făuritorilor, care a creat din dragostea ei pentru copii și pentru istorie un loc în care ei să parcurgă toate ciclurile școlarității. De aceea îi mulțumim și sperăm că dincolo de cețurile veșniciei vede că pe urme i-au călcat mulți dintre noi și că am încercat să păstrăm măcar un strop din pasiunea pe care a pus-o întotdeauna în tot ce
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
Palatului și mă apucam să demontez roțile, direcția...”. La aceste cursuri teoretice și aplicații luau parte toți elevii clasei, „însă ei nu aveau pasiunea pe care o aveam eu <...>. Numai Costache Malaxa era ceva mai interesat: conducea mașina perfect”. Pe parcursul școlarității, complexitatea acestor cursuri tehnice și caracterul lor practic se vor accentua. În 1938, spre exemplu, Mihai făcea practică la Atelierele „Ford România”. Nerăbdarea juvenilă a Marelui Voievod Mihai de a învăța și aplica „totul” în legătură cu automobilele și automobilismul, generată de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
chiar la terminarea primului an de liceu (gimnaziu). (Vezi 26 iunie 1933.) Noua formă de realizare a educației școlare a Prințului Moștenitor și rezultatele ei au fost aspru criticate de către Principesa Elena. Opiniile contemporanilor concordă în aprecierea că, la vârsta școlarității, Mihai gândea încet și se exprima cu oarecare dificultate. În ierarhia școlară a clasei, primul loc a fost ocupat de Dan Mavros, iar după moartea acestuia, în 1937, de Dan Cernovodeanu. Mihai ocupa, de obicei, locul al doilea. Se pare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
absolventă a Școlii Medii de Cooperație și mai apoi a Institutului Pedagogic. A fost și a rămas o fidelă prietenă, fiind o fată sinceră, bună și cu mult bun simț. Cu ea am cele mai multe și mai frumoase amintiri din timpul școlarității. Ileana Drehuță, absolventă a Școlii Normale de la Gura Humorului, mai târziu, învățătoare la Costișa. Deși orfană de mamă, a rămas aceeași fată comunicativă, glumeață, iubitoare de distracții. Datorită calităților sale profesionale, a preluat direcțiunea Școlii elementare din sat. Oltea Lavric
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu știe însă să le folosească. Explicația o află în inconsistența educației cetățenești realizate prin instituțiile culturale existente în societatea epocii sale. Școala primară oferea prea puțin pentru educația cetățenească a tinerilor muncitori. De aceea pedagogul german considera necesară prelungirea școlarității cu încă 3 clase (școala supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de educație cetățenească în perioada adolescenței și a primei tinereți, pînă dincolo de încheierea stagiului militar. În concepția lui Kerschensteiner, educația cetățenească cuprinde două aspecte: 1. înțelegerea de către tinerii muncitori
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
efort. Printr-o astfel de educație, fiecare individ ar simți nevoile umanității și ar căuta soluții pentru satisfacerea lor. Înțelegerea educației ca o cucerire gradată a independenței oferă valoroase perspective teoretice și practice; aceasta mai ales în condițiile în care școlaritatea majorității tinerilor se prelungește, astăzi, pînă la 16-18 ani și cînd există pericolul unei educații care să cultive o dependență excesivă a adolescenților față de adulți. Pasiunea cu care a scris și activat pe tărîm pedagogic Maria Montessori este demnă de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
secolului al XIX-lea s-a impus ideea obligativității și gratuității învățămîntului primar cel mai adesea de patru ani acum, în primele decenii ale secolului XX, și îndeosebi în al treilea deceniu, a apărut necesitatea aplicării unei alte idei: prelungirea școlarității obligatorii. Statele cu economia cea mai dezvoltată și-au organizat un învățămînt obligatoriu de 8 sau 9 ani (Anglia, Elveția unele cantoane, Irlanda, Japonia aveau un învățămînt de 9 ani; Austria, Belgia, Cehoslovacia, Franța, Germania etc. de 8 ani; Bulgaria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
punea problema adaptării acestor practici la specificul școlii românești. Propunerile lui Gusti privind învățămîntul primar rural cuprindeau o serie de elemente realiste, a căror legiferare s-a și încercat ulterior; a fost pozitiv faptul că se cerea o prelungire a școlarității tinerilor din mediul rural prin școlile țărănești, orientarea spre agricultură a școlilor rurale nu era realizabilă în primele patru clase, ci abia în clasele supraprimare și, mai ales, după vîrsta de 14 ani. Gusti însă supraevalua rolul atît al factorului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
către mijlocul deceniului al șaptelea, învățămîntul a cunoscut pe plan mondial o puternică expansiune. A crescut mult numărul copiilor cuprinși în învățămîntul obligatoriu datorită, în primul rînd, reorganizării lui în țările atunci eliberate de dominația colonială și a extinderii duratei școlarității obligatorii în țările mai dezvoltate. Dacă în primele patru decenii ale secolului XX erau foarte puține țările care aveau un învățămînt obligatoriu de opt ani (Cehoslovacia, Anglia, S.U.A. etc.), cele mai multe state europene mulțumindu-se atunci cu o școală de șapte
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adoptat două sau chiar trei reforme. Mai mult, unele țări, ca Suedia, se consideră într-o reformă permanentă. Dată fiind relația dintre dezvoltarea socială și educație, se urmărește o mai deplină adecvare a învățămîntului la exigențele dezvoltării economico-sociale. Prelungirea duratei școlarității obligatorii, pătrunderea tot mai puternică a disciplinelor tehnice și a activităților practice în planurile de învățămînt sînt o mărturie a acestei orientări. Efortul care se depune în numeroase țări este acela de a face din școală o instituție care nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de ,,instrument" al puterii politice, în 1956 printr-o hotărîre de partid și de stat (foarte frecvente în acei ani), s-au produs unele schimbări în structura sistemului de învățămînt și în conținutul procesului instructiv. Astfel, s-a prelungit durata școlarității de la 10 la 11 ani; s-a introdus mixtarea învățămîntului liceal (pînă atunci acest grad de învățămînt era organizat separat pentru băieți și fete). La nivelul claselor a X-a și a XI-a s-au creat secțiile reală și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
intensificîndu-se astfel acțiunea de îndoctrinare a tinerei generații. Spre sfîrșitul anilor '50 s-a adoptat gratuitatea manualelor școlare pentru clasele I-VII. La începutul deceniului următor s-a reușit generalizarea claselor I-VII și s-a trecut la prelungirea duratei școlarității obligatorii cu încă un an. Se căuta în felul acesta, o "aliniere" a învățătamîtului obligatoriu românesc la nivelul învățămîntului european, care avea atunci durata de opt, nouă sau zece ani. În 1965 a absolvit prima promoție de elevi ai "școlii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Națională", la 13 mai și votată în unanimitate a doua zi, 14 mai. Situație tipică pentru un stat totalitar, cu un partid unic. Noua lege păstra "principiile" formulate încă în 1948, dar introducea unele elemente noi în structura învățămîntului: durata școlarității obligatorii se ridica la 10 ani, se creau două tipuri de licee de cultură generală și de specialitate (acestea din urmă cu scopul de a asigura pregătirea profesională a elevilor). Se prevedea, de asemenea, intrarea la școală la vîrsta de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de licee și a numărului de elevi (în 1965/1966 erau 589 licee, cu 371 724 elevi, iar în 1970/1971 numărul liceelor s-a ridicat la 831 cu 505 891 elevi) (2). Aspirația spre un nivel mai ridicat de școlaritate se explică prin intensificarea procesului de industrializare și urbanizare, precum și prin generalizarea, în 1962, a "cooperativizării" agriculturii. Erau tot mai numeroși tinerii mulți de la sate care doreau să obțină o diplomă pentru a putea avea acces la muncă în industrie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iluștri pe frontul vieții. Prietenul meu Raul, premiant Întâi cu cunună la Matei Ba sarab În toate clasele, doctor În Litere de la București și doctor În Drept de la Paris, era un om sfârșit când și-a terminat glo rioasa lui școlaritate, cu Înfățișarea lui de moșneguț pipernicit, glasul În surdină, privirile obosite de miop, alergând toată ziu lica prin zloată și prin tramvaie spre cele trei-patru licee unde-și avea „orele“ de profesor, blestematele ore peste cele legiuite, ca să-și poată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
G. Ciprian) pe care-l conferă tinerilor accesul timpuriu și vecinătatea Muzelor prea Îngădui toare; fie unei infirmități, mai mult sau mai puțin real organice, care-i Îndepărtează pe cei aleși de disciplina, conformismul, rigo rile, promiscuitățile și umilin țele școlarității; liceul, Îndeosebi, cu profesorii și elevii persiflând sau abia tolerând pe cei care manifestă cumva Înclinări alăturea sau razna de programă. CINE RĂSFOIEȘTE ÎNDREPTARUL BIBLIOGRAFIC (UFCR, 1938) află că mai toți luceferii, de prima sau a doua mărime, ai lite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În bătaia tuturor vânturilor... ...Prin 1908, În toiul avatarelor unei existențe Încă boeme, dar, lucru curios, preocupat totuși de o ambițiune unică: aceea ca să-mi trec neapărat toate clasele liceului, dar În par ti cular, adică cu un minimum de școlaritate - și asta nu la gândul vreunei viitoare cariere În viață, ci dintr-o simplă prejudecată sau conformism de natură mic-burgheză - [să am] măcar studiile liceale terminate, prin 1908, așadar, m-am găsit Într-o dimineață În biroul lui Mihalache Popescu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Eu una nu eram chiar în extaz depănând aceste amintiri, dar pentru ei eram dovada vie că se poate. De exemplu, sărăcia noastră, de acord, era neplăcută, dar mergea împotriva curentului capitalist de consum excesiv. Sau faptul că eram, în cadrul școlarității noastre, “încurajați“ să facem totul împreună: școala republicană franceză făcea și face același lucru. Sau un exemplu și mai complex: faptul că femeile erau efectiv egale cu bărbații se vădea în faptul că au căpătat la noi dreptul de vot
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
scopul realizării altor achiziții și în rezolvarea problemelor de viață. Nu pentru școală învățăm, ci pentru viață - spunea Seneca. Învățarea capătă altă dimensiune și se realizează treptat la nivele tot mai înalte după încheierea completă a alfabetizării, realizată la începutul școlarității. Sub îndrumarea dascălilor, procesul învățării progresează și se lărgește în funcție de aria curriculară a treptelor de învățământ parcurse. Învățătorilor, cei care sunt specializați în realizarea procesului didactic la clasele primare, le revin sarcinile cele mai grele în lungul, complexul și dificilul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
felul acesta a fost pusă prima cărămidă la edificarea unui mobil al învățăturii. Pornită pe un drum bun încă din clasa I, fetița în cauză a avut un parcurs școlar ireproșabil, dovedind o atitudine pozitivă față de învățătură pe toată durata școlarității. Demn de reținut este faptul că nimeni nu se naște cu dragoste sau repulsie față de școală. Mobilurile învățării se formează, se dobândesc la fel ca orice achiziție umană. Înclin să cred că angajarea tuturor copiilor în activitatea de dobândire a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în conturarea personalității. Dacă în segmentul precedent al dezvoltării copilului jocul ocupă locul predominant, în școala primară activitatea cu ponderea cea mai mare o are învățătura. Ceea ce uită sau nu vor să știe unii învățători este înțelegerea faptului că debutul școlarității nu înseamnă și nu trebuie să însemne sfârșitul copilăriei. Pentru școlarul începător jocul continuă să rămână o necesitate absolută și un izvor de satisfacții și de alte beneficii în plan afectiv și formativ. Copilul nu se joacă pentru că este copil
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
asaltează tot mai insistent gândurile despre pregătirea și menirea învățătorului. A educatorului, în general. Relația învățător-copii este una dintre realitățile actului paideic ce l-au preocupat constant de-a lungul anilor de apostolat. Motivul acestei orientări ? Anii de început ai școlarității sale, precum și experiența personală dobândită în activitatea didactică. Cu mintea puțină de copil atras de mirajul cunoașterii prin învățare școlară, Dumitru Dascălu a avut prilejul să identifice și să compare stilul de muncă al tuturor învățătorilor care profesau la școala
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
grăbească pașii și să ajungă mai devreme la școală, unde îl așteaptă o nouă zi de muncă. Dirigintele „Domnu’ diriginte”, este apelativul onorant cu care se adresează foștii elevi celui care le-a călăuzit pașii, ca părinte spiritual, în perioada școlarității adolescentine, deși foștii ucenici se află acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pleacă la școală. Aceleași îndemnuri le sunt adresate de către învățători, diriginți și profesori, chiar de mai multe ori pe zi... Din această cauză am decis să fac doar câteva referiri la vârsta de aur a copilăriei și adolescenței, la anii școlarității care alcătuiesc o etapă fundamentală ca importanță în viața fiecărui om. Folosită cu maximă chibzuință și eficiență, în această perioadă este cultivată mintea și este înnobilat sufletul, într-un cuvânt, acum se conturează personalitatea elevului. Cunoștințele dobândite prin muncă asiduă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]