772 matches
-
Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4740 / 25.08.2003 Menționăm că această programă reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație fizică pentru clasa a VII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Programa a fost aprobată prin Ordin al Ministrului Educației nr. 4740 / 25.08.2003 Menționăm că această programă reprezintă curriculum-ul revizuit de Educație fizică pentru clasa a VIII-a, parte integrantă a parcursurilor de învățare oferite elevilor în contextul școlarității obligatorii. Revizuirea prezentului curriculum a avut în vedere următoarele aspecte: 1. generalizarea învățământului obligatoriu de 10 clase, începând cu anul școlar 2003-2004; 2. menținerea și în perioada următoare a structurii și a alocărilor orare din actualul plan cadru de învățământ
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aplicative, se disting tipurile: Curriculum formal; 46 Curriculum scris; Curriculum învățat; Curriculum testat; Curriculum recomandat (A.A. Glatthorn, 1987) „Curriculum general sau care curriculum oferă o bază de cunoștințe, abilități și comportamente obligatorii pentru toți cursanții, pe parcursul primelor stadii ale școlarității. Durata educației generale variază în funcție de sistemul național de învățământ. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale, circumscrise unor discipline consacrate în planurile de învățământ, a unor tematici interdisciplinare, în special din sfera de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
datorită unei carențe emoționale în relația mama-copil. Datorită faptului că un copil nu-și poate exprima suficient de bine prin limbaj conținutul trăirilor subiective dar și aspectului mascat al depresiei, se disting cu greutate stări depresive propriu zise înainte de vârsta școlarității. Studiile demonstrează o descreștere a vârstei de debut a depresiei la generațiile mai tinere (DSM IV)123. Evoluția tulburării depresive majore recurente este variabilă. Astfel, unele persoane prezintă episoade izolate, separate de perioade lungi de timp fără nici un simptom depresiv
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se dezvoltă o atitudine nouă față de autoritate, de norme și de tabuuri. Războiul din Vietnam declanșează manifestații împotriva "imperialismu-lui american" și determină crearea de structuri politizate în instituțiile școlare și universitare. Ca urmare a apariției generației baby-boom și a prelungirii școlarității, numărul studenților, ca și cel al profesorilor, inginerilor, în rîndul profesiilor literare și științifice în aceeași măsură, crește considerabil. Între 1958 și 1967, cercetarea științifică franceză, considerată de către guvern drept unul dintre factorii independenței naționale, a cu-noscut ceea ce Pierre Papon
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aplicative, se disting tipurile: Curriculum formal; 46 Curriculum scris; Curriculum învățat; Curriculum testat; Curriculum recomandat (A.A. Glatthorn, 1987) „Curriculum general sau care curriculum oferă o bază de cunoștințe, abilități și comportamente obligatorii pentru toți cursanții, pe parcursul primelor stadii ale școlarității. Durata educației generale variază în funcție de sistemul național de învățământ. Conținuturile educației generale cunosc un proces de extensiune, prin integrarea, pe lângă ariile curriculare tradiționale, circumscrise unor discipline consacrate în planurile de învățământ, a unor tematici interdisciplinare, în special din sfera de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
ales în învățământul obișnuit. Obiectivul general al învățământului primar este formarea la elevi a achizițiilor instrumentale de bază: scris-cititul și exprimarea corectă ce asigură garanția succesului școlar în învățământul secundar și funcționează ca niște condiții esențiale pentru întreaga perioadă a școlarității obligatorii. În acest context, comunicarea la elevii cu dificultăți de învățare necesită însușirea unor modele corecte de interactiune, în principal de natură comunicativa. Acest obiectiv poate fi atins în mod deosebit în mediul incluziv. Prin urmare, sporirea competenței elevilor cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
același timp de către toți copiii, deoarece aceștia nu au funcții psihice la fel de dezvoltate. Din constatările practice putem specifică faptul că începutul dificultăților de învățare a citirii și a scrierii este în jurul vârstei de 6 7 ani și se accentuează pe parcursul școlarității. La unii copii, aceste dificultăți pot fi detectate relativ mai greu și mai tarziu, cănd citirea nu este expresiva și aproape deloc conștientă, chiar mecanică, iar scrisul devine inestetic, uneori ilizibil. Dificultățile de învățare a citirii sunt reflectate într-un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dezvoltare sunt legate de întârzieri în dezvoltarea limbajului, în dezvoltarea motorie, sau legate de slabă dezvoltare cognitiv\, odat\ cu debutul [colarit\]îi aceste tulbur\ri, insuficient compensate, pot induce tulbur\rile de înv\]are propriu zise. Astfel, în perioada micii școlarități, elevii cu deficiențe de învățare prezintă dificultăți la ariile curriculare de bază limba română și matematică. Cea mai mare parte a copiilor cu dificultăți de învățare care au fost cuprinși în programul de integrare școlară derulat la nivelul a cinci
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
posibilitatea de a lucra cu un material la îndemâna oricărui școlar - hârtia - fac să privim această carte ca pe o ofertă educațională interesantă, ușor de abordat și atractivă atât pentru copii cât și pentru învățători. Profesor Georgeta PETREA Introducere Perioada micii școlarități e perioada în care copilul este încă ancorat în lumea jocului și a poveștilor. Impactul cu școala presupune, din start, introducerea în sfera activităților copiilor a celor specifice învățării organizate, fapt ce duce, inevitabil, la diminuarea timpului alocat jocului. De
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Fără îndoială, interdisciplinaritatea relevă o caracteristică a epocii noastre: integrarea socială a cunoașterii, element de acum constitutiv al puterii.(...) Interdisciplinaritatea este în această privință apelul la inginer și la expert.”( M.A.Sinaceur, Ce este interdisciplinaritatea?, UNESCO, 1983). Perioada micii școlarități este una în care dezvoltarea fizică și psihică a copilului este în plină derulare. Mai ales la intrarea în ciclul de dezvoltare (care începe cu clasa a III-a), activitatea școlară a copilului fiind mai amplă, “orizontul său cultural și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
a evidenția și argumenta, în analiza unui produs (fie el un obiect realizat la abilități practice, fie o planșă la educație plastică sau intonarea unui cântec la educație muzicală), a aspectelor pozitive și negative ce au fost observate. La debutul școlarității, criteriile de apreciere folosite de copii sunt fie importanța pe care adultul o acordă obiectului respectiv, fie încadrarea acestuia în tipare fixe, ca: frumos/urât, bun/rău. Capacitatea de argumentare a preferințelor este limitată. Odată, însă, cu exersarea motivării acestor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
5-a "Informații suplimentare" prezintă mențiuni în cazul titularilor care au efectuat o parte dintre studiile lor într-o altă instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, precum și alte mențiuni privind școlarizarea titularului (întreruperi de studii, prelungiri ale școlarității, transferuri etc.). De asemenea, în această secțiune se menționează alte certificate sau atestate obținute pe parcursul anilor de studii universitare în instituția de învățământ superior respectivă, inclusiv informații privind programul de pregătire psihopedagogică. În situația în care programul de studii se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202859_a_204188]
-
fi considerați adulți, iar, pe de altă parte, accentuează ideea că educația continuă este cea care vine în prelungirea educației inițiale (nu a celei obligatorii), cuprinzându-i și pe cei care și-au terminat educația inițială, după ce s-a încheiat școlaritatea obligatorie (de exemplu, pe cei care au absolvit și studii universitare și postuniversitare înainte de a intra pe piața muncii). În fapt, la nivel conceptual, noțiunile educația adulților și educația continuă (a adultului, educația de după educația formală, inițială, la care se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației formale pentru adulții care doresc să-și încheie educația inițială, întreruptă din varii motive. Individul este văzut ca având dreptul la o cantitate specifică de educație formală de-a lungul vieții sale, iar aceasta nu trebuie urmată neîntrerupt în școlaritatea inițială; • educația iterativă - concept elaborat de pedagogia suedeză. Desemnează posibilitatea adulților de a-și alege perioadele și tipurile de studii pe care vor să le urmeze alternativ sau concomitent cu activitatea productivă, fie în scopul completării unor lacune de pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finanțarea pregătirii (de exemplu, conturile individuale de învățare), la oferte de calitate, cu relevanță pe piața muncii. Asigurarea acestor competențe de bază, tot mai complexe, necesită implicit și o pregătire educațională tot mai avansată. De aceea, se constată tendința prelungirii școlarității inițiale, tot mai mulți tineri urmând studii superioare. Pentru a realiza o mai bună legătură între lumea școlii și cea a muncii în vederea facilitării inserției socioprofesionale a absolvenților pe piața muncii, pe lângă creșterea preocupării corelării ofertei sistemului educațional cu cerințele
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de cuprindere a unui număr mare de adresabili. Datele „Studiului asupra forței de muncă” („Labor Force Survey”) arată că, în anul 2000, numai 60,3% din populația cuprinsă între 25 și 65 de ani din Uniunea Europeană au absolvit studiile gimnaziale/școlaritatea obligatorie, în care se presupune că se formează aceste competențe-cheie. Mai mult, doar 8% dintre aceștia participau la diverse forme de educație și pregătire, preocuparea fiind că din rândul populației cu un nivel scăzut de calificare face parte procentul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un nivel scăzut de calificare), deoarece nu putem vorbi despre o Europă competitivă, dacă există un număr mare de indivizi care au nevoie de educația de bază. Abordarea este una integrată, urmărind realizarea unei formări de bază calitative încă din școlaritatea timpurie, facilitarea accesului tuturor la educație și pregătire, deschiderea sistemelor educaționale către lumea largă, în ideea asigurării educației (de bază) pentru toți, așa cum a fost gândită încă de la Conferința Internațională de profil de la Jomtiem, din 1990 (Anghel, 1998). Educația de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devenirii sale, asupra comunicării sau a stilurilor alternative de viață, pentru a evidenția modul în care „instituțiile de acceptare” ale societății sprijină individul în depășirea discontinuităților tranziției sale de la un ciclu al vieții la altul (de exemplu, de la perioada de școlaritate la viața profesională etc.). Nu vom putea concepe, de exemplu, programe ameliorative de dezvoltare comunitară și individuală pentru adulții din mediul rural, adaptate specificului comunității respective, fără a ne raporta la aceste aspecte de ordin antropologic, la creșterea și ritmurile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitalului uman etc., a adus justificări pentru educația adulților atât ca investiție, cât și ca un consum util. S-au analizat relația dintre educația adulților și productivitatea firmei, accesul la un statut socioprofesional, respectiv veniturile superioare (relația dintre nivelul de școlaritate și câștig, respectiv procentul de participare în educația adulților), toate acestea aducând, până la urmă, și justificări de politică educațională. În educația continuă, se argumentează tot mai mult pe baza teoriei capitalului uman, pentru atragerea de fonduri, prin demonstrarea eficienței investiției
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupurile marginalizate social, educația pentru cetățenie democratică și alte inițiative civice, apoi activitatea de cercetare. Formarea profesională a adulților se organizează fie pentru inițiere, fie pentru calificare (mai ales în formarea inițială, dar și în cea continuă, dacă a părăsit școlaritatea fără o calificare), specializare, perfecționare sau recalificare (în formarea continuă). Pentru formarea profesională a adulților, responsabilitatea aparține Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (MMSSF) și Ministerului Educației și Cercetării (MEC), mai ales în ceea ce privește certificarea formală a formării, dar asistăm la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și multe altele care pot fi menționate de fiecare dintre noi, determină ca rapoartele naționale cu privire la progresul României în atingerea indicatorilor de realizat până în 2010 să conțină o serie de date îngrijorătoare, alarmante chiar. Astfel, rata de părăsire timpurie a școlarității inițiale este multdeasupra mediei europene, participarea adulților la educație este îngrijorător de scăzută, proporția tinerilor de 15 ani cu rezultate scăzute privind alfabetizarea este foarte mare (conform evaluărilor PISA realizate în anul 2003, aceasta este de 40%), iar exemplele pot
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin implicare personală reală, a te transforma, a te îmbogăți spiritual. Cele cinci concepții despre învățare sunt moduri diferite ale elevilor/studenților de a „vedea” învățarea; ele diferențiază elevii/studenții în funcție de vârstă și de nivel de instruire. Pe măsură ce înaintează în școlaritate, ei concep învățarea din ce în ce mai profund, apropiindu-se de ceea ce s-ar putea înțelege printr-o învățare autentică, durabilă, eficientă și utilă. Concepțiile despre învățare menționate mai sus pot fi grupate în două categorii: a) învățarea concepută ca memorare și reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concomitent cu apariția primului copil, asistăm la o diminuare constantă a satisfacției maritale (Reibstein și Richards, apud Birch, 2000). Alți autori vehiculează ideea unui traseu fluctuant al satisfacției conjugale, care scade până când copilul atinge vârsta preșcolară, crește puțin până la debutul școlarității, descrește considerabil în adolescență, apoi se angajează pe un versant evident ascendent după ce ultimul copil părăsește căminul familial (Rollins și Cannon, apud Turliuc, 2004). Din păcate, când inerentele conflicte ce tulbură climatul oricărui cuplu conjugal nu sunt gestionate sapiențial și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imagineze situații didactice variate, atractive, adaptate. 4.3. Comunicarea în educația adulțilortc "4.3. Comunicarea în educația adulților" Dorel Ungureanu La nivelul simțului comun se consideră de multă vreme că, la o anumită vârstă (fie că este vorba despre începutul școlarității, fie mai ales despre debutul maturității,după ieșirea din adolescență), indivizii umani sunt capabili să comunice între ei cel puțin satisfăcător, în toate domeniile vieții de zi cu zi, inclusiv în sfera educației formale, care se folosește din plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]