942 matches
-
problema despărțirii lor cu atîta nepăsare. Timp de o clipă, nesfîrșită și chinuitoare, se simți total singură - abandonată atît de Julia, cît și de Kay. Continuă să se Îmbrace fără să scoată o vorbă. Julia stătea În aceeași poziție lîngă șemineu. CÎnd, În cele din urmă, Helen se duse și o luă În brațe, o strînse la rîndul ei cu un fel de ușurare. Dar se Îmbrățișau oarecum cu stîngăcie. — La urma urmelor, spuse Julia, ce s-a schimbat? Nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
O putem scrie pe spatele ăsteia. O să fie ceva simbolic. Dă-mi un stilou. Penarul din piele al lui Duncan era pe podea, lîngă pat. Duncan făcu un pas automat, apoi se opri. Se duse, parcă din Întîmplare, spre polița șemineului, luă un creion și i-l Întinse. Dar Alec Îl refuză. Nu ăsta, spuse el. Or să creadă că a scris-o un nenorocit de copil, dacă o scriem cu ăla! Dă-mi stiloul tău. Duncan clipi și privi Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o cutioară pe care cineva lipise scoici... Toaleta Își pierduse strălucirea sidefie și-și arăta petele. Pereții casei ridicîndu-se pe ambele laturi ale mormanului de moloz se dovediră a nu fi pereți ci camere deschise, cu paturi, scaune, mese și șemineuri intacte. — Spune-le să stingă luminile! zicea fata În continuare, dar și ea se uita În jur, ca și Kay - de parcă Înțelegea pentru prima oară natura haosului În care fusese blocată, văzînd poate fragmente cotidiene ale propriei existențe. O! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se bizuie pe obloanele lor recondiționate cu cheltuială, În timp ce vecinii noștri mai săraci Încă se bucură de confortul clasicelor perdele sau Își ascund treburile În spatele unor plase ca niște văluri. În anii ’70, cuplurile ca noi smulgeau vechile decorațiuni victoriene - șemineuri, cornize, băi cu gheare Încleștate de monștri În fiecare colț - În numele modernității și acum noi, În numele unui nou tip de modernitate, am plătit o avere ca să le punem la loc. (Să fie o coincidență că cheltuim mult mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
un final obțin legătura cu o firmă numită Cymru Cottages. Valda spune că În mod miraculos cineva a anulat o rezervare undeva lângă St. David. — În partea mai caldă și primitoare chiar, dar oricum mergi Întotdeauna la sigur cu un șemineu, nu-i așa? Sunt gata să plec În pauza de prânz când băiatul de la corespondență vine la biroul meu, cu un aer destul de jenat: Îmi aduce două buchete de flori de Ziua Îndrăgostiților. Unul: gardenii, crini, trandafiri albi cât pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
și-au băut ceaiul, le-am făcut baie În baia minusculă și Înghețată cu un calorifer care miroase a aer Încins și l-am convins pe Ben să stea În pătuț, eu și fiica mea ne găsim un loc lângă șemineu - doi bușteni care ard mocnit parcă În ciudă. —„Micuței domnișoare N-am Timp nu-i plăcea nimic mai mult decât să lucreze din greu, să fie tot timpul ocupată. Se trezea În fiecare zi la ora trei dimineața. Apoi, domnișoara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ca o cocină, spune Julie, pe post de simplă descriere, nu scuză, apoi strânge niște reviste de pe banchetă și azvârle dintr-un șut În direcția ușii echipamentul de fotbal al lui Steve. Mă Îndeamnă să mă așez În fotoliul de lângă șemineul cu gaz. — Haide, acuma, ce-i cu tine? —Richard m-a părăsit, spun eu și e prima dată când plâng de când m-a anunțat Paula la telefon. Nu mi-au dat lacrimile atunci când i-am explicat lui Emily că tati
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ei. Coafeza și machiorul erau deja acolo, încordați ca un arc, gata să se apuce de treabă la un semnal. Dormitorul era zugrăvit în verde-deschis, culoarea favorită a lui Julie. Doua sipete antice, chinezești, de sidef, erau așezate în colțurile șemineului. Patul tapițat la culoare era o moștenire de la bunica ei. Julie nu se culca în el decât dacă avea cearșafuri proaspete, brodate cu inițialele ei în ață de mătase de culoarea fisticului. Am găsit-o roșie la față, scotocind frenetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
ne machieze. Când am ajuns la ea, Julie stătea într-un șezlong în camera de zi. Este un salon elegant, zugrăvit în culoarea oului de rață, cu ferestre înalte, stucatură bogată și un nud scandalos semnat Guy Bourdin, atârnat deasupra șemineului doar ca să te zăpăcească și mai tare. Toată mobila lui Julie, pe care ea o adoră, e formată din piese la modă în anii ’30, la Hollywood, retapițate cu catifea deschisă la culoare, să se asorteze cu pereții. Totuși, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Am ferestre frumușele pe două laturi ale clădirii, pe care în zare se văd undele scânteietoare ale râului. Am zugrăvit toți pereții într-un azuriu-deschis, să se asorteze cu apa. Nu-i foarte mare - are doar un dormitor, sufragerie cu șemineu și un birouaș - dar e drăguț foc așa cum l-am aranjat eu, cu lucruri vechi, dar de calitate, nu aglomerat cu boarfe, cum sunt apartamentele unor fete din New York. Chiar sunt alergică la pantofii aruncați te miri unde. Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Ν Vă amintiți că eram complet bulversată de faptul că, după ruperea logodnei, apartamentul meu a devenit brusc o zonă liberă de invitații? Ei bine, în clipa în care toată lumea din Manhattan a aflat că fusesem invitata Prințului la palat, șemineul mi s-a umplut cu atât de multe cartonașe albe, încât am avut nevoie de-o macara ca să-l golesc. În sinea mea, eram îngrijorată că toate astea-s invitații vădit strategice, pentru cazul că aș deveni vreodată Prințesă. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Baines, principala ei rivală pentru acest rol. —Ești evaluată în funcție de ultima sumă de bani pe care ai donat-o. Filantropia e brutală. Mai rău ca fundațiile nonprofit, continuă Cynthia. —La fel ca atunci când aduci pe cineva să-ți construiască un șemineu. Nici nu vreau să mă gândesc, se plânse Gwendolyn. —Strângerea de fonduri! Abia mai am timp să-mi cumpăr haine. —Și eu la fel. Dar, presată de evenimente, am ajuns la concluzia că pot supraviețui doar cu poșetele, pantofii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
-o la balamuc pe Martha Stewart. —Alo! am strigat. E cineva acasă? În timp ce așteptam, m-am descălțat. Podeaua de piatră mi-a răcorit plăcut picioarele umflate. Singurul sunet care se auzea era ticăitul strident al unui ceas aurit de deasupra șemineului. N-a apărut nimeni. Casa e-atât de mare și are atât de multe intrări și ieșiri încât îmi închipui că familia Swyre n-ar ști neapărat cine intră și cine iese nici dacă ar fi cineva acasă. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
M-am furișat înăuntru. Nu se putea să nu fie un telefon aici, m-am gândit eu. Acum voiam să ajung acasă. Peretele din spate era plin de rafturi cu cărți îmbrăcate în piele, iar, într-o parte, deasupra unui șemineu imens din marmură, era atârnat un peisaj pictat de un maestru italian. Sub el era o plăcuță aurită pe care scria Canaletto. Chiar nu pricep, pe cuvânt. Englezii tot spun cât de nerezonabili sunt americanii, în timp ce, în secret, ei trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
întotdeauna, Charlie se pronunța ferm împotriva Bellini-urilor. Desigur, spuse majordomul, grăbindu-se să iasă din bibliotecă. —Ei bine, se pare că ne întâlnim în locurile cele mai neașteptate. Poate o să-mi explici ce cauți aici, spuse Charlie sprijinindu-se de șemineul din fața picturii lui Canaletto. Dumnezeule, arăta adorabil, dar cine n-ar arăta așa cu un Canaletto în fundal? Totuși, eram très iritată. De ce mă simțeam întotdeauna ca o școlăriță certată de director de fiecare dată când îl aveam pe Charlie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
care ducea În conac. Ne-am oprit În antreul spațios și ne-am privit În oglinzile mînjite cu spumă, ca niște vizitatori Într-o peșteră submarină. Casa scării Începea cu o duzină de trepte, apoi se diviza sub un mare șemineu nobiliar, care domina sala. Pe grătarul de fier erau fîșii de pînză pîrjolite; cenușa fusese cernută și studiată cu atenție de criminaliști. Urmărindu-mă Îndeaproape, Cabrera continuă: — Totul e pregătit. Oaspeții sînt ocupați cu petrecerea lor de afară, nerăbdători să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nepoata lor, Anne, camerista suedeză și secretarul, domnul Sansom, s-au retras În camerele lor, unde e mai liniște. Incendiatorul Își ia sticla cu restul de benzină și eter și toarnă pe un covoraș pe care l-a pus În șemineu. Flăcările țîșnesc din chibritul sau bricheta lui. Apoi se Întoarce În cămară. În timp ce focul se dezlănțuie În casa scării, el pornește sistemul de aer condiționat... Cabrera făcu o pauză, așteptînd-o pe Paula să mă apuce de braț ca să-și calmeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
presărată cu lemne carbonizate și bucăți de ghips de pe tavan, dar criminaliștii curățaseră o cărare Îngustă. Cabrera urcă treptele, țînÎndu-se cu ambele mîini de balustradele pîrjolite și cu Încălțările afundîndu-i-se În covorul mustind de apă. Lambriul de lemn din jurul șemineului se transformase În cărbune, dar ici și colo se păstraseră contururile unui blazon. Ne-am oprit pe palier, Înconjurați de ziduri Înnegrite și cu cerul liber deasupra capetelor. Din ușile dormitorului mai rămăseseră doar Încuietorile și balamalele, iar prin cadrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Și pe urmă? Andersson Își ridică mîinile uriașe, arătîndu-și Încheieturile de parcă le punea pe butuc sub lama toporului. — După toastul În cinstea reginei, Frank l-a lăsat pe Mahoud În bucătărie și-a urcat pe scară pînă la camera cu șemineu. A luat un covoraș de pe jos, l-a Întins pe grătar și i-a dat foc. Nu știa că Mahoud scursese rezervorul umidificatorului și-l umpluse cu benzină. După ce-a plecat Mahoud, el a pornit aerul condiționat ca să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vînătăi. — Da, spuse ea, dar n-am stat să ne gîndim la asta. Ne trebuia un spectacol pentru Bobby Crawford - familia Hollinger cuprinsă de panică, cu vălătuci de fum colorat ieșindu-le pe urechi, poate și ceva stricăciuni la casă. Șemineul era uriaș - Frank a zis că dacă e să se-ntindă de-adevăratelea focul, o să-i ia jumătate de oră pînă să cuprindă scara. PÎnă atunci, oaspeții ar fi intrat cu forța În casă și-ar fi alcătuit un cordon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
subțire, fin și bine păstrat tapet de mătase, cu flori mărunte și aurii, odinioară. Nu am voie să trec prin terenul de joc! gândi disciplinat Mircea, care o și luă, depărtându-se, prin căscătura, neagră de funingine, a unui fost șemineu uriaș. Însă, nimeri într-o bucătărie fără ieșire: stropii de mămăligă împestrițau până sus peretele afumat nimburi mărunte ale unor tihnite cine de taină familială. Terenul este, totuși, destul de mare, ca să trec și eu pe aici! își dădu Mircea pinteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
soție, tot mai îngrijorată de purtarea lui, ieșită din tipicul oamenilor civilizați. În biroul său de acasă, zile la rând, cu pipa stinsă între dinți, jucându-i absent, între degete, arabul de argint cu turban, de pe capacul lulelei, dormita lângă șemineul cu horn înalt, clădit din piatră în care din cauza zilelor ploioase trosneau, arzând permanent, despicături mari de arțar canadian. Prin repetiție continuă, acest tabiet neobișnuit se converti în cotidiană cutumă: la ore din cele mai matinale, Profesorul se așeza în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se așeza în aceeași poziție favorită, cu spatele la biblioteca înțesată de cărți, ca și cum s-ar fi temut ca voluminoasele-i tomuri să nu-i sufle divina inspirație. Fără să-și propună aceasta în mod special, ignora total florile de interior, cărțile, șemineul cu horn de piatră, chiar și oglinda de Murano, la care privirea îi scăpăta uneori pe furiș, până când, seara, în joaca de lumini și de umbre a flăcărilor, apele ei limpezi reflectau intermitent ceva ce se contura între tandrețe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu voce șoptită scrijeliturile sângerii ce începuseră să se vindece și să se estompeze: Îmhî: E = mc la pătrat, zise el. Începu să se plimbe agitat prin încăpere, trecându-și luleaua dintr-o mână în alta. La mijlocul unei curse, dintre șemineul măreț și biroul său cu teancuri de tomuri lăsate deschise pe podea, cuvântă precipitat: Vreau să verific accesul ipotezei la înțelegerea contemporanilor noștri. Trebuie să le explic această miraculoasă formulă a energiei! Și aceasta, unui număr cât mai mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Spune-mi ce invitați avem, acum, în salonul de oaspeți? Îmbufnată de dialogul anterior, doamna lăsă trecerea unor secunde bune, înainte de enumerare: În living, se află câteva dintre prietenele mele, pe urmă, timida poetesă, care, totdeauna, șede, ascunzându-se lângă șemineu, Fernanda cu soțul ei, inginerul feroviar... De asemenea, o tânără hippy, adusă de îndepărtatul tău nepot. Ei! și directorul de la colegiu... Profesorul o fixă cu gândul aiurea peste lentilele rotunde ale ochelarilor. Întoarse privirea către focul ce trosnea în șemineu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]