714 matches
-
decorurile, precum și cortina pictată a micului teatru de animație. În stagiunea 1927-1928, realizează decorurile pentru R.U.R. de Karel Čapek, prima montare românească a unei piese SF, și construiește prima scenă turnantă din țară. În paralel, lucrează pictură de șevalet. Este atras de țăranii și de mănăstirile din Bucovina, care vor deveni motiv predilect al creației sale plastice. 1931-1933 În 1931, înființează Societatea Artiștilor Plastici din Bucovina, denumită „Prietenii Artei”, și participă la prima Expoziție de Toamnă vernisată sub auspiciile
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
care sunt în patrimoniul muzeului au fost, în cea mai mare parte, donate de Cecilia Cuțescu Storck și de fiicele sale, Gabriela Storck și Cecilia (Lita) Storck Botez. Dintre lucrările realizate de Cecilia Cuțescu-Storck, pe lângă o serie de picturi de șevalet, în muzeu se poate admira și pictura murală “Dragostea pământească și Dragoste spirituală” (1912-1915). În patrimoniul muzeului se află lucrări de sculptură și desene ale celor trei sculptori Storck, (Karl Storck, Carol Storck și Frederic Storck), lucrări de pictură, grafică
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
ce aveau în structura lor elemente ca volumul, anatomia și perspectiva. Portretele ctitorilor de biserici erau asimilate celor de sfinți, lângă care erau figurate pe pereții lăcașurilor de cult, ele nemaiavând nimic care să le deosebească de portretele obișnuite, de șevalet. În acest sens sunt edificatoare portretele ctitorilor din biserica din Gârbovu, Gorj, pictată de către Mișu Popp. Aici, costumele "europenești", precum și moda aranjării părului la cei doi soți (boieri de modă nouă), ca și ținuta firească care nu diferă cu nimic
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
diferite școli din Iași și Bacău. În 1932 s-a perfecționat la Paris, unde și-a rafinat gustul estetic și și-a lărgit orizontul culturii generale. Nicolae Popa a cultivat multiple genuri și tehnici—desen, ilustrație de carte, pictură de șevalet, pictură murală—realizate în creion, pastel, guașa, ulei etc. În practică picturii de șevalet, a făcut portrete, peisaje citadine periferice sau din mediul rustic, mici compoziții de gen, mai ales din viața țărăneasca, naturi statice și flori. Fiind în primul
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
și-a rafinat gustul estetic și și-a lărgit orizontul culturii generale. Nicolae Popa a cultivat multiple genuri și tehnici—desen, ilustrație de carte, pictură de șevalet, pictură murală—realizate în creion, pastel, guașa, ulei etc. În practică picturii de șevalet, a făcut portrete, peisaje citadine periferice sau din mediul rustic, mici compoziții de gen, mai ales din viața țărăneasca, naturi statice și flori. Fiind în primul rând desenator, a fost remarcat întotdeauna și că un înzestrat colorist, cu preferință pentru
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
și le-a desăvârșit, însă, în străinătate, acolo unde s-a specializat în pictura bisericească. Perioada de creație a artistului poate fi împărțită în două mari etape: prima, de tinerețe, în care realizează lucrări în special din domeniul picturii de șevalet și a doua, de maturitate, închinata picturii monumentale, îndeosebi religioase. Dintre numeroasele opere ale Iosif Keber, pe care ni le-a lăsat moștenire, se numără și picturile mai multor biserici din Târgu Jiu, Novaci, Săcelu, Brașov, München, Ierusalim, strângând de-
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
mai multor biserici din Târgu Jiu, Novaci, Săcelu, Brașov, München, Ierusalim, strângând de-a lungul anilor un număr impresionant de lăcașuri pictate și pânze care se află peste tot în lume. Iosif Keber s-a stins din viață, lucrând la șevalet, la 19 aprilie 1989, și a fost înmormântat în cripta familiei din cimitirul Bisericii din Vădeni (Sișești), Târgu-Jiu. Casa memorială Iosif Keber, proiectată de arhitectul Iulius Doppelreiter, este situată în Târgu Jiu, pe strada 11 Iunie nr. 67. În prezent
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
asemenea creeație personală iar aparatele destinate fabricării ramelor (Abrice pentru șlefuit și modelat lemn, circulare, polizoare, compresor) fiind realizate tot de M.G., acesta fiind în decursul vieții un autodidact cu o inventivitate creativă deosebită. Majoritatea picturilor au fost executate în fața șevaletului din atelierul său aflat la subsolul casei din municipiul Craiova, dar și peisaje în natură sau în deplasări. 1953
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu Între 1959-1962 donează școlii medii nr. 2 de fete AL.I.Cuza tabloul cu"portretul domnitorului Al.I.Cuza" și "Portretul lui Moș Ion Roată" (1959), isi dedică o perioadă picturii de șevalet, la sf anului 1959 începe pictură în frescă la biserică Sf Voievozi din Albești Delesti, raionul Vaslui, spală, renovează și pictează biserică Sf. Ilie din Brăila, pictează în tempera cu ou biserică fosta greco-catolica trecută în folosință bisericii ortodoxe, de la
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
constând în pictură, sculptură, grafică în principal, dar și o mică colecție de artă religioasă și decorativă, a rămas de mulți ani ascuns în depozite. După ce Primăria Capitalei a reabilitat Muzeul Gheorghe Tattarescu, fostă casă memorială care găzduia ambientul, atelierul, șevaletul și lucrări ale marelui pictor, în clădire au fost depozitate picturile din patrimoniul Pinacotecii, iar clădirea a fost închisă pentru public. Aici lucrările de artă sunt conservate în condiții total necorespunzătoare. Deoarece microclimatul nu este stabil, lucrările de artă suferă
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
Iser, care i-a descoperit frumusețile în 1913, când participa ca soldat la războiul balcanic. Deși exagera puțin, Camil Petrescu spunea că "„între 1919-1940 pictura românească avea un singur subiect: Balcicul - care proba și evidenția personalitatea și stilul celui din fața șevaletului.”" Dintre pictorii vizați se pot cita Nicolae Tonitza ("Stradă la Balcic"), Ștefan Dimitrescu ("Pe plaja din Balcic"), Francisc Șirato ("Peisaj din Balcic"), Lucian Grigorescu, Cecilia Cuțescu-Storck.
Marină (pictură) () [Corola-website/Science/325240_a_326569]
-
timp Muzeul satului căruia i-au trecut pragul numeroși turiști din țară. XI. PERSONALITĂȚI LOCALE DIȚOIU CRISTIAN - pictor - născut la 6 august 1967 în Grădiștea. Studii: Academia de Artă București, licențiat in arte plastice, specializarea pictura.1996-2006 -Restaurator pictura de șevalet - Muzeul Național de Artă al României. Expoziții personale: 2009 - Pictură, Galeria Anticariat Curtea Veche, București; 2009 - Pictură, Galeriile UAP Cupola, Iași; 2008 - Pictură, Galeriile UAP Arta, Craiova; 2007 - Galeria Galateca - Biblioteca Central Universitară București; 2002 - Galeria Foișor - Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
predilecția sa pentru construcția arhitectonică a cărții, logica fără greșeală a desfășurarii subiectului. Indubitabil, Vasile Movileanu deține toate datele pentru a deveni un nume de primă mărime în arta plastică moldovenească." "Tamara Moraru (doctor în științe filozofice)". În grafica de șevalet Vasile Movileanu are o amplitudă mare: De la peisajele și naturile statice realiste, pînă la niște căutări postmoderniste, bazate pe expresia culorii; iraționalizmul compozițional și deformarea intenționată a formei. "Liviu Hâncu (critic de artă)". În grafica de șevalet, practicînd monotipia, tehnica
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
În grafica de șevalet Vasile Movileanu are o amplitudă mare: De la peisajele și naturile statice realiste, pînă la niște căutări postmoderniste, bazate pe expresia culorii; iraționalizmul compozițional și deformarea intenționată a formei. "Liviu Hâncu (critic de artă)". În grafica de șevalet, practicînd monotipia, tehnica guașului și a acuarelei, plasticianul își deschide opțiunile tematice și în mod deosebit preferințele stilistico-tehnologice, generînd aspirații personale orientate spre generalizarea conceptuală a lumii, reprezentată plastic prin expresii tectonice, textuale și jestualitate. În lucrările lui Vasile Movileanu
Vasile Movileanu () [Corola-website/Science/326216_a_327545]
-
(din ) este o specie a graficii de șevalet, care denumește atât un mod de a colora monocrom un desen în creion prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă, baiț, sepia sau orice altă culoare diluată cu apă, astfel încât să poată fi redat volumul obiectelor
Laviu () [Corola-website/Science/328124_a_329453]
-
la Academia de Arte Frumoase din București, perioadă în care a fost remarcat pentru desenul și tipul de construcție ”ritmat” ce anunțau preluarea ulterioară a influențelor cubiste. Romeo a început să expună din anii 1920. A lucrat inițial pictură de șevalet în diferite genuri și artă decorativă, pentru a se dedica mai târziu picturii murale monumentale, în Brazilia. Acolo a devenit cunoscut după ce a executat comenzi de compoziții de mari dimensiuni pentru lucrările de arhitectură din noua capitală, Brasília și marele
Romeo Storck () [Corola-website/Science/329343_a_330672]
-
nou lumii artistice din spațiul arab, artiștii contemporani găsindu-și inspirația în evenimentele recente și reușind să îmbine în operele lor politica, teme sociale, spiritualitatea și erotismul. A apărut o nouă formă de manifestare a artei, graffiti-urile. Pictura de șevalet este un fenomen relativ nou în lumea arabă, apărut la sfârșitul secolului al- XIX lea prin intermediul interesului arătat de unii artiști europeni față de spațiul arab, precum David Roberts și Jean-Léon Gérôme, care a introdus acest tip de artă în Egipt
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice arabe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, în lumea arabă nu existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor artistice. În Iraq, de exemplu, bazele picturii de șevalet au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă de la pregătirea militară din Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private au reușit să răspândească conceptul de pictură în Irak. Unul dintre cei mai proeminenți artiști contemporani ai lumii
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
(n. 15 iulie 1954, Agapia, Neamț) este un pictor român cunoscut îndeosebi ca pictor de icoane pe lemn. În prezent, acesta lucrează în special pe șevalet, abordând în picturile sale un tip de colorit cu tentă terapeutică, numită de acesta cromatoterapie: "Principala caracteristică a picturii artistului este seducția prin culoare, mai mult, aș spune, cronomatoterapie. Eu am plăcuta senzație că lucrările artistului sunt vindecătoare”, scriitorul Daniel
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
este un muzeu județean din Bacău, amplasat în Str. Nicolae Titulescu nr. 23. Secția de artă a muzeului deține o valoroasă colecție de pictură și sculptură. Alături de icoanele din secolele XVIII - XIX sunt expuse capodopere ale picturii de șevalet din România: Anton Chladek, Niccolò Livaditti, C. D. Rosenthal, Ion Negulici, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Vasile Popescu, Dimitrie Ghiață, Henri Catargi, Nicu
Muzeul de Artă din Bacău () [Corola-website/Science/331319_a_332648]
-
ieșea, ca orice artist al vremii, în natură, pentru a observa diferite lucruri care puteau fi legate de expresivitatea chipului uman sau de documentarea pentru un subiect anume. Că mărturie a faptului că artistul ieșea din atelier să lucreze stau șevaletul, scăunelul și umbrela de câmp. Din cauza că domeniul gravurii în metal era puțin cunoscut și destul de greu accesibil, ustensilele se procurau cu dificultate, lucru care l-a făcut pe Gabriel Popescu să-și realizeze propriile instrumente. Unul dintre momentele importante
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
fost posibilă abia în anul 2009 după ample lucrări de consolidare și restaurare. Expoziția Muzeului de Artă, modestă ca număr de exponate datorită spațiului restrâns, cuprinde la parterul clădirii, artă veche românească, iar la etaj artă decorativă și pictură de șevalet începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea cu „primitivi” ai artei românești și sfârșind cu lucrări din perioada interbelică. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios - realizată pe diferite suporturi - ilustrată aici cu
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
cu mediul academic central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
la Chioggia” din perioada de maturitate când pasta groasă și conturul negru deja îl caracterizau. Petrașcu era o fire mai izolată, dar putea fi întâlnit uneori pe străzile vechiului oraș în compania soției ori a ficei sale Mariana sau cu șevaletul la ruinele Curții Domnești, după cum relata într-unul din articolele sale omul de cultură și publicistul târgoviștean Ion Gh. Vasiliu. Terasa casei, atunci când nu lucra, era martora nenumăratelor partide de șah în care artistul avea ca adversar pe doctorul în
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
și pline de înțelegere, de poezie”, urmându-l pe I. K. Aivazovski, maestru al peisajului marin. Marea a fost reprezentată în zori, în apus, pe furtună, cu scene de naufragii, lupte pe mare, scene de pescuit etc. În pictura de șevalet, a creat și lucrări cu subiecte istorice, portrete și tipuri pitorești, scene de gen sau scene biblice. Cu toate acestea, el a practicat pictura în special ca pe un hobby, nu ca un mijloc de a-și asigura veniturile necesare
Eugeniu Voinescu () [Corola-website/Science/331787_a_333116]