1,046 matches
-
poveștilor. Și n-a nimerit rău: Mihai era la Iași. [...] Venind pe acasă s-a dus și pe la Gafton [mânăstirea Agafton, n.n.] și acolo într-o seară maica Fevronia a făcut șezătoare de tors lâna și au venit la acea șezătoare mai multe călugărițe, și una dintre ele, anume Zenaida, a spus povestea lui Călin. Mihai a ascultat-o, a luat notițe și a versificat 32. Era și Harieta acolo, care spune același Matei stătea mai mult la Fevronia. Încă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și Eminescu. A tânjit la copilărie până la finalul scurtului său timp al trecerii prin lume; înaintea morții ar fi vrut să audă, cu gândul curat al poetului-copil, cântându-se Lumină lină, ca la Agafton, schitul din apropierea Ipoteștilor, unde, la o șezătoare, poetul a auzit povestea lui Călin. Eminescu n-a uitat niciodată Ipoteștii, cum n-a uitat nici întâia iubire trăită aici. Mai mult, aceasta va constitui un subiect privilegiat al creației sale poetice, precum o atestă Floare de tei, una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-o - că mulți n-au făcut nimic în viață. Ține minte domnule parlamentar, ministru, doctore, avocatule, judecătorule sau procuror, domnule primar, cântărețule sau dansatoare, toate cele de mai sus nu sunt zicători sau glume hazlii ori bancuri de spus la șezători iarna, sunt pure adevăruri văzute și trăite de ochii mei și, cunoscându-le, vi s-ar putea întâmpla și dumneavoastră oricând, așa că, oricât de mare v-ar fi pensia, îndemnizația sau salariul, avuția mascată, tot Statului rămâne, pentru alți oameni
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
manuscrise, mărturii, ziare, fotografii, cărți de epocă etc. marea densitate de personalități care s-au născut, au învățat, creat și s-au afirmat în acest târg. Matei Millu, poetul. Matei Millo, actorul. Folcloristul și istoricul Arthur Gorovei, cu revista sa, "Șezătoarea", unică, irepetabilă, inestimabilă. Mihail Sadoveanu. Eugen Lovinescu. Horia Lovinescu. Filosoful și etnologul de-o factură cu totul și cu totul originală, Vasile Lovinescu a cărui operă a fost redescoperită și tipărită mai ales după 1989. Actorii Jules Cazaban și Grigore
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pionierat, care a consacrat târgul din valea Șomuzului printr-o realizare de seamă, unicat. Un comitet al intelectualității fălticenene format din Artur Gorovei, cel care, din 1892 coordona și difuza în cercurile culturale din țară și străinătate, celebra sa revistă "Șezătoarea" (1892-1929), Aurel Diaconovici, inginerul hotarnic, șef al județului, Vasile Ciurea, profesor de științe naturale la gimnaziul "Alecu Donici" au lansat un apel către populație, spre a strânge piese cu valoare istorică "pentru un muzeu regional". De când austriecii ocupaseră (în 1774
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la un instrument oarecare. După o vreme, rămânea numai melodia, care Îl determina pe urs să “joace”. Greoiul animal, ținut În lanț, deși, Între timp se Îmblânzise, sălta spre amuzamentul copiilor, dar și al adulților pentru care, În afara horelor sau șezătorilor, distracțiile erau inexistente. Dar ursul avea și alte haruri. Dresat cu grijă era pus să pășească pe spatele celor care aveau dureri “de șale”. Un masaj sui-generis Învățat dintr-o practică, probabil, ancestrală. Valorificând semnificația ursului ca strămoș totemic, simbol
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cele citite” (Fl. Ilioasa, 1939: 25). XI. Străjeria Acest termen este întâlnit la ambii autori, și desemnează pe lângă activitatea descrisă mai sus și activitatea desfășurată cu elevii prin „colaborarea uneia sau mai multor clase în scopul de a pregăti pentru șezători, sau pentru solemnități, recitări de poezii, piese de teatru, discursuri ocazionale” (Fl. Ilioasa 1939: 25), respectiv activitățile cross-curriculare văzute ca „mijloc binevenit pentru desăvârșirea învățământului limbii române în școala secundară” (Fl. Ilioasa 1939: 25) XII. Prelucrări Această activitate didactică este
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ASL, nr. 24, 13 oct 1997, p. 2. [despre manualele alternative]. [56] CHIRAN, Rodica, în lumea grupurilor de litere. Exerciții, teste, compuneri, jocuri (pentru elevii din clasele I-II). București, Editura Corint, 1997, [fnp]. [57] CHIRIAC, MARINELA, IORDACHE, ELENA, Lecția șezătoare.Formă eficientă de cultivare la clasa I, Tribînv, 8, nr.387, 1997, 5. [58] CHISCOP, LIVIU, Limba română: sinteze teoretice, teste de evaluare, subiecte de examen pentru admiterea în licee, examenul de bacalaureat, concursul de admitere în învățământul superior, examenul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ample... Trebuia să fiu la curent cu viața culturală a zonei, să nu uit pulsul marilor orașe! Îi satisfăceau ecourile din târgul moldav, consemnate în presa centrală. Erau mândri îndeosebi de ecouri fălticenene peste hotare, referitoare la revista de folclor „Șezătoarea”, la condeieri ca Ion Creangă (catihetul), M. Sadoveanu, A. Gorovei, Ion Irimescu, V. Vasiliu-Falti, Vasile și Horia Lovinescu, Eugen și Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Nora Marinescu, regină a operetei românești, rudă cu Cazabanii. Păstrarea în copie a misivelor trimise
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
adunate circa 4.000 de fișe. Pregătește o monografie închinată ilustrului folclorist de la Spătărești. Părerea sa - pe care o împărtășesc și eu - este că contribuția lui Lupescu la folcloristica fălticeneană e mult mai mare și trebuie pusă în lumină (apariția „Șezătorii”). La Bogdănești, mai trăiește învățătorul Holban, care și a susținut definitivatul cu o lucrare asupra lui M. Lupescu. O sursă de ultimă oră am găsit-o la Tg. Neamț, la familia Nicolae Platon (str. Mărășești, nr.110). Doamna Platon este
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
plecat la Iași cu trenul. Ajungând în puterea nopții, a fost atacat de hoți care l-au jefuit de bani și îmbrăcăminte. 98 Petru Ursache, doctor în litere, lector la catedra de estetică a Universității din Iași. Autor al lucrării „Șezătoarea” în contextul folcloristicii (București, Ed. Minerva, 1972) etc. 68 Dl. Iacobescu 99 ți-a scris poate, dar te anunț și eu că simpozionul închinat lui Artur Gorovei a fost aprobat de Comitetul județean de cultură și educație socialistă. După cât se
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
a familiei, creația bunicului și a mamei. Este un act major de cultură și vă asigur de perpetuarea acestor nume valoroase în patrimoniul spiritualității fălticenene. Orașul are personalități care se înscriu în contextul culturii naționale și universale (ecourile despre revista „Șezătoarea” în întreaga Europă și în cele două Americi; Birlic la Teatrul Națiunilor din Paris și cu Goldoni la Veneția; Jules Cazaban la Teatrul „Madach” din Budapesta; Horia Lovinescu, cunoscut până la Tien Tsin în R. P. Chineză, cu „Citadela Sfărâmată”; Maria
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mare valoare. Faima unora dintre ei a depășit hotarele țării: Birlic a jucat la Teatrul Națiunilor la Paris și la Veneția; Creangă e tradus în peste 30 de limbi; E. Lovinescu e un critic de talie europeană; Artur Gorovei și „Șezătoarea” sunt cunoscuți în marile universități ale Europei și în cele două Americi; Ion Irimescu a avut atâtea expoziții în străinătate. Sadoveanu e un uriaș, tradus în multe limbi. Să zicem prin absurd că aceste valori nu interesează decât țara. Atunci
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
industrie în România (Fălticeni, Tip. Bendit, 1918), în care afirmă: „Minunile mari ale veacurilor nu le săvârșește decât industria”. De Al. Vasiliu Tătăruși îl leagă o prietenie strânsă, timp de 50 de ani. Culegător de folclor, a colaborat la revista „Șezătoarea”, a lui Artur Gorovei. 183 Aurel Mihăilescu a urmat Conservatorul din București, la clasa lui Enacovici și a Floricăi Musicescu. Violonist, pleacă în 1924 la Paris și se înscrie la Conservatorul condus de Vincent d’Indy. Stăpân pe o tehnică
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
viața muzicală a Fălticenilor în decursul vremurilor. Atunci voi aborda direct și contribuția familiei dv. Am realizat peste 100 diapozitive color cu case și locuri memoriale din Fălticeni, inclusiv casa în care ați locuit, lângă Tipografia Saidman. Ca un revistei „Șezătoarea”, la care a colaborat (cf. Alexandru E. Bratu: Trandafirii suceveni - Ctitori de școală românească, București, Ed. „Litera”, 1973, p. 58. 186 Între 1971 și 1975. 127 comentariu liber, am ținut conferințe la Fălticeni, Suceava, Brașov, Vatra Dornei și Cluj. A
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care ne preocupă în mod deosebit, este și folclorul. I-am valorificat pe A. Gorovei, Al. Vasiliu Tătăruși, Kirilenii, dar din păcate nu avem date și material documentar despre Ion Teodorescu Broșteni. Știu că a fost un remarcabil colaborator la „Șezătoarea” lui Gorovei. Are și alte publicații. Dl. Prof. Mihai Băcescu - alt fiu al Fălticenilor - ne-a vizitat de mai multe ori. A fost botezat de I. Teodorescu-Broșteni. Și-a exprimat pe bună dreptate mirarea că folcloristul nu se află în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mihai Băcescu - alt fiu al Fălticenilor - ne-a vizitat de mai multe ori. A fost botezat de I. Teodorescu-Broșteni. Și-a exprimat pe bună dreptate mirarea că folcloristul nu se află în „Galerie”. Din păcate, în afară de ce a publicat în „Șezătoarea”, nu mai avem nimic. Pentru a consulta colecția, trebuie să facem anticameră pe la cei care posedă revistele. Iată de ce, vă adresez rugămintea să ne ajutați. Dl. Băcescu spunea că a vorbit cu Dv. Pentru a-l expune pe ilustrul folclorist
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
al lui I. Teodorescu Broșteni. E una din modalitățile ce ne stau la îndemână, pentru prezentarea ilustrului folclorist. Din discuțiile pe care le-am avut cu D-na Despina Teodorescu, am înțeles că Dl. Prof. Băcescu ar poseda colecția revistei „Șezătoarea”. Oare să fie adevărat? Să nu aibă și alte mărturii despre folcloristul Ion Teodorescu-Broșteni și despre alt titan al folclorului, Mihai Lupescu? Personal nu îndrăznesc să-l întreb. Ați fi dispus să stricați o vorbă? Cercetarea științifică presupune folosirea exhaustivă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mihail Sadoveanu (1966); Vânătoare domnească (1963); Stele și luceferi (1969). Traduceri din N. A. Ostrovski, Balzac, Cehov etc. 237 Mihai Lupescu (n. 5 septembrie 1862, Spătărești, jud. Suceava - m. la 17 august 1922, Bogdănești, jud. Suceava), învățător, folclorist. Redactor al revistelor „Șezătoarea” și „Ion Creangă”. Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta săteanului”, „Lumina pentru toți”, „Românul” (Arad) etc. A fost director al Orfelinatului agricol din Zorleni, jud. Vaslui, între 1898 1920. 171 Răspund abia acum la scrisoarea din 25 august, expediată din Văratec. Motivul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și Doamna. La acestea se alătură cu plăcere și soția mea, care este fiica lui Jănică Todicescu 240. În ultimul timp am făcut o serie de achiziții foarte valoroase, legate de activitatea lui Ion Teodorescu-Broșteni, un harnic colaborator al revistei „Șezătoarea”, de asemeni cu privire la învățătorul Neculai Herescu, care a adormit întru Domnul la Târzia, dincolo de Boroaia. Urmăresc o serie de medalioane privind folcloriștii și învățătorii din regiunea noastră. Se conturează o istorie a folcloristicii fălticenene 241, care a gravitat în jurul nemuritoarei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de asemeni cu privire la învățătorul Neculai Herescu, care a adormit întru Domnul la Târzia, dincolo de Boroaia. Urmăresc o serie de medalioane privind folcloriștii și învățătorii din regiunea noastră. Se conturează o istorie a folcloristicii fălticenene 241, care a gravitat în jurul nemuritoarei „Șezătoarea”. La 1 mai 1974 se va inaugura probabil localul noului muzeu (fosta prefectură), unde își va aduce operele și sculptorul fălticenean Ion Irimescu. Dna Ciurea se află la București, la fiul ei Alexandru Ciurea (Str. Vincențiu Babeș nr. 3, sector
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe care v-o adresez: știu că Biblioteca Municipală Bacău a editat în 1970 un volum scris de Mircea Filip și intitulat „Cartea românească veche în biblioteca lui G. T. Kirileanu”. Cum Kirileanu este unul din întemeietorii revistei de folclor „Șezătoarea”, am fi foarte bucuroși să completăm fondul acestuia. Tot Biblioteca Municipală (se pare) a scos un volum intitulat: „O sută de ani de presă românească la Bacău” (titlu aproximativ). Ne interesează volumul, pentru că cuprinde o serie de articole publicate cândva
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de fotografii pe care le aveți. În această problemă am dori să știm cu ce ne puteți ajuta. O soluție ar fi trimiterea prin colet poștal cu mențiunea „documente” și restituirea integrală, în termenul stabilit de dumneavoastră. Cât despre revista „Șezătoarea”274, progresele nu sunt prea mari. Există mult material inedit, care a fost deja depistat la persoane cunoscute. Mă întreb dacă pentru reușită, nu ar trebui discutat și cu Comitetul județean de cultură și artă, care ar putea da un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prea mari. Există mult material inedit, care a fost deja depistat la persoane cunoscute. Mă întreb dacă pentru reușită, nu ar trebui discutat și cu Comitetul județean de cultură și artă, care ar putea da un sprijin substanțial la reapariția „Șezătorii”. Aportul Capitalei este incontestabil mare, dar socot că trebuie sincronizate eforturile pe toate planurile, pentru ca apariția să devină o realitate. În această problemă, rămâne să apreciați Dv. dacă nu e bine să intervină direct și Institutul de Folclor din București
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
monografia închinată vieții și operei lui Virgil Tempeanu, am lucrat în colaborare cu prof. V. G. Popa. Lucrarea, în manuscris dactilografiat, numără 700 pagini. 274 Un grup de intelectuali din Fălticeni s-a gândit să propună forurilor culturale reapariția revistei „Șezătoarea”, a lui Artur Gorovei. S-a solicitat și sprijinul unor fălticeneni de seamă rezidenți în marile orașe ale țării. Până la urmă, inițiativa s-a soldat cu un insucces, din motive financiare. 217 Mă fac interpretul prietenului N. Moscaliuc, rugându-vă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]