779 matches
-
numai că în 21 iuniu a. c. au asistat la examenul general din Șipote, unde, după procesul său verbal, erau prezenți 23 elevi. Tot în acea zi au asistat și la examenul general din cotuna Andrieșenii. Părerea mea este că în Șipote nu s-au ținut de fel examen și că procesul-verbal relativ e un falsum, iar la Șipote s-au ținut, însă trebuie să fi arătat rezultate foarte slabe. Caracteristic este că statele de prezență ale învățătorilor din acele două cotune
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
verbal, erau prezenți 23 elevi. Tot în acea zi au asistat și la examenul general din cotuna Andrieșenii. Părerea mea este că în Șipote nu s-au ținut de fel examen și că procesul-verbal relativ e un falsum, iar la Șipote s-au ținut, însă trebuie să fi arătat rezultate foarte slabe. Caracteristic este că statele de prezență ale învățătorilor din acele două cotune n-au fost trimise de cătră primărie nici într-un trimestru al anului curent. Poate că primariul
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o cercetare pendentă. Dar o alăturez pe lângă aceasta. Procesul-verbal încheiat de comisia învățătorilor e adevărat și coincidează cu știrile necomplecte pe cari le aveam eu și pe cari el le întregește. Opinia mea finală este că învățătoriul și primariul din Șipote să fie dați judecății pentru frustarea statului și a comunei cu apuntamentele plătite celui dentîi. Iar învățătoriul din Andrieșeni să fie pedepsit pe cale disciplinară, sau cu avertizarea, sau cu suspensie pe timp determinat, sau cu permutarea la o școală de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fiind normaliști cu atestare îndeajuns de bune, comisia a hotărât a-i recomanda d-voastre direct și fără concurs pentru ocuparea posturilor cerute de ei înșii, prin suplicele cuprinse în dosariul alăturat; și anume: pe d. Gheorghe Bantăș, pentru cotuna Șipotele, comuna Șipotele, plasa Bahlui; pe d. Teodor Cateliu, pentru cotuna Goieștii, comuna Lunganii, aceiași plasă; pe D. Anton Dobrea, pentru cotuna Cristeștii, comuna Cristeștii, plasa Braniște. Titlurile ce le-au adus acești candidați înaintea comisiei sânt însemnate în dosul suplicelor
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cu atestare îndeajuns de bune, comisia a hotărât a-i recomanda d-voastre direct și fără concurs pentru ocuparea posturilor cerute de ei înșii, prin suplicele cuprinse în dosariul alăturat; și anume: pe d. Gheorghe Bantăș, pentru cotuna Șipotele, comuna Șipotele, plasa Bahlui; pe d. Teodor Cateliu, pentru cotuna Goieștii, comuna Lunganii, aceiași plasă; pe D. Anton Dobrea, pentru cotuna Cristeștii, comuna Cristeștii, plasa Braniște. Titlurile ce le-au adus acești candidați înaintea comisiei sânt însemnate în dosul suplicelor respective. În
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-i propune direct și fără concurs aprobărei Ministeriului, și anume: pe d-nul Teodor Cateliu pentru școala vacantă de gradul 1-i din cotuna Goieștii, com. Lunganii; pe d-nul Gheorghe Bantaș pentru școala de gradul I-iu din cotuna Șipotele, com. Șipotele; pe d-nul Anton Dobrea pentru școala de gradul al II-lea din cotuna Cristeștii, com. Cristeștii. Iară ceilalți concurenți, d-nii Ștefan Filioreanu și Grigorie Celus, fiind seminariști, comisia a hotărât a-i supune la examen. M. Eminescu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
direct și fără concurs aprobărei Ministeriului, și anume: pe d-nul Teodor Cateliu pentru școala vacantă de gradul 1-i din cotuna Goieștii, com. Lunganii; pe d-nul Gheorghe Bantaș pentru școala de gradul I-iu din cotuna Șipotele, com. Șipotele; pe d-nul Anton Dobrea pentru școala de gradul al II-lea din cotuna Cristeștii, com. Cristeștii. Iară ceilalți concurenți, d-nii Ștefan Filioreanu și Grigorie Celus, fiind seminariști, comisia a hotărât a-i supune la examen. M. Eminescu Dr. Plohn
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
n-au esistat " Rădeni " Trifești Asupra a trei din ele vă pot informa că în numitul ordin sunt trecute sub nume false, și anume: sub "Rediul-lui-Tatar" trebuie substituită școala din cotuna Copou (com. Copou), sub "Vlădeni", școala din Andrieșeni (com. Șipotele), sub "Bădărăi" școala din cot. Tabăra (com. Bivolarii). În genere rog ca, la întrebări în materie statistică, să binevoiți a lua în considerație tabloul trimis de subsemnatul, cu raportul N-o 174, din iulie a. trecut, care, cu toate imperfecțiunile
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și-a primit de 10 luni salariul pe care nu-l ia decât de la comună. * Școala de fete din Podul Lung N-o 5 umedă. Sărărie. Școala de fete. Casa în care se află școala. Adresa prim[ăriei] 8399. * Com. Șipotele 67 Andrieșenii, a statului, posesia: Nicu Andronic și Marcu Brociner Cioara " " Balasinovici [Bugetul comunei: ] Chișcărenii (Cioara) Primar 1800 [plus] 600 diurnă Drăgăneștii, propr. Ghițescu [posesia: ] Corjăscu Const. 3 ajutoare: 900 a 300 l. n. Glăvăneștii, " statului, " Vas. Coroiu Notariu 900
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
propr. Ghițescu [posesia: ] Corjăscu Const. 3 ajutoare: 900 a 300 l. n. Glăvăneștii, " statului, " Vas. Coroiu Notariu 900 [plus] 300 diurnă Oneștii " Const. Ghica, o ține singur Aj. de not. 600 Plugarii " " " " " II " " " 600 Lupăria " Asachi " Md-me * Dreher Perceptor 800 Șipotele " stat " Const. Corjescu Șoldana răzășască Hulerii prop. Ivașco, pos. Haralamb Ciaunlea Bugetul școalelor: Lefile învățătorilor a 400 l. n........................... 800 Chiria localului d[in] Andrieșeni...................... 200 Cheltuieli de întreținere 15 fr. (a 7, 50 de școală) 415 {EminescuOpXVI 416} {EminescuOpXVI
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
INSPECȚIE. ȘCOALA ANDRIEȘENII] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi școala din cotuna Andrieșenii, am găsit-o închisă din cauza lipsei de lemne. După ce s-au făcut focul, am inspectat-o din nou la 3 oare făr-un sfert, când m-am întors din Șipote. Am aflat prezenți 1 copil în clasa IV, 2 într-a III, 4 într-a-ntîia. Răspunsurile lor au fost peste tot slabe. Băieții din clasa III au citit binișor. D-nul învățător este însărcinat de a comunica următoarele primăriei locale: 1
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
cuvinte proprii ceea ce au citit. În aritmetică să se întrebuințeze metodul demonstrativ, încît operația aritmetică să nu li se pară niciodată o minune, ci un lucru care se esplică prin sine însuși. Cărțile de introdus sunt: [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ȘIPOTELE] Șipotele, 29 noiemvrie 875 Inspectând astăzi școala din cotuna Șipotele, am constatat că primarul își dă toate silințele ca să facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsa de lemne școala stă pustie. Localul, clădit în 870 anume pentru școală și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
proprii ceea ce au citit. În aritmetică să se întrebuințeze metodul demonstrativ, încît operația aritmetică să nu li se pară niciodată o minune, ci un lucru care se esplică prin sine însuși. Cărțile de introdus sunt: [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ȘIPOTELE] Șipotele, 29 noiemvrie 875 Inspectând astăzi școala din cotuna Șipotele, am constatat că primarul își dă toate silințele ca să facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsa de lemne școala stă pustie. Localul, clădit în 870 anume pentru școală și având
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
metodul demonstrativ, încît operația aritmetică să nu li se pară niciodată o minune, ci un lucru care se esplică prin sine însuși. Cărțile de introdus sunt: [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA ȘIPOTELE] Șipotele, 29 noiemvrie 875 Inspectând astăzi școala din cotuna Șipotele, am constatat că primarul își dă toate silințele ca să facă cu neputință funcționarea școalei acesteia. Din lipsa de lemne școala stă pustie. Localul, clădit în 870 anume pentru școală și având două camere și o tindă, au fost împărțit, rămînîd
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
DE LUCRU. IAȘI II] [martie 1876] 2288 Com. Podul-Iloaiei [... ] Fluctuația populațiunei din com. Podul-Iloaiei Născuți 229/ian. 33, fevr. 26 Morți 277/ian. 39, fevr. 32 2306 Aureliu Cotta - a se anunța prin d. Toma Săvescu despre vacanța școalei din Șipote. ACT JUSTIFICATIV ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCUMSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 176 Act justificativ Subsemnatul revizor școlar al județelor Iași și Vaslui declar că am primit de la d-nul director al Bibliotecei Centrale din Iași, pentru uzul cancelariei revizorale, un dulap mare
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
am iertat acest sat... de toate dabilele”. Am ascultat cu atenție spusele bătrânului, gândindu-mă la dania făcută doar după trei zile, adică la 12 decembrie 1627 (7136), când voievodul spune: „Am miluit sfânta noastră rugă... cu un sat, anume Șipotele, în ținutul Hârlăului, pe râul Miletin, cu iazuri și cu mori și cu vii și cu toate hotarele, și satul Muntenii, cu mori pe râul Bârlad, în ținutul Vasluiului”. Zâmbind, călugărul a adăugat: Deși e de mirare, am să-ți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a călcat pe inimă. I-am arătat bucătăria, cele două băi, barul, că am deschis și bar. Am angajat două fete frumoase. Io eram bolnav, da’ păcat că n-ai mai dat pe-acolo... Curtea betonată, apă curentă, trasă de la Șipote, gresie peste tot. Vis, mă, vis! S-a uitat Angela, s-a rotit, iar s-a uitat... «Și pentru asta vrei să mă-ngrop eu în râpile astea?! Pisenică ești nebun!» - Toată ograda se învârtea cu mine. Îmi venea s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fiindcă nu vreau să-l pierd de mușteriu. Este un bărbat înalt, atletic, cu ochi albaștri pătrunzători. Un bărbat frumos, ar spune orice femeie. El a scris o monografie a satului Crăiești. Prin urmare, am nimerit omul cel mai potrivit. Șipotul lui Cataroi Este o beție de mai. Ciocârliile se ridică în cerc spre Soare, îi cântă imnul de slavă amețitoare și cad apoi ca săgeata. Când ajung la douăzeci-treizeci de metri, desfac aripile și zboară oblic în jurul cuibului. Mute. Unele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de cuc, fără să priceapă că le-a distrus familia... Dar cucul e pasăre sfântă pentru țăranii mei frumoși... „Și, până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui Lucian Blaga, avansăm ideea că spațiul „privilegiat” este, la nivel conceptual, dominat de o structură al cărui Prag ondulatoriu îl constituie acvaticul , într-una dintre multiplele sale ipostaze: lac, mare, rîu, izvor, iezer, rouă, vîrtej, ploaie, fîntînă, lacrimă, aburi, șipot etc. Verbele însele descriu acest Prag mișcător, cu o varietate lexicală apreciabilă: a curge, a spălăci, a lăpta, a se scurge, a se topi, a se revărsa, a bea. Acest spațiu se construiește și se definește în permanentă opoziție cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
de toamnă, „ploaie a morții, fără început și fără sfârșit” (p. 283). Ducerea la extrem a acestor semnificații este exprimată prin imaginea dătătoare de neant interior și de neantizare a divinului, prin moartea apelor, implicit a temporalității și a Sensului: „Șipotul din pădure nu mai e bun, a putrezit toată apa și-a făcut viermi” (Cruciada..., p. 284, s.n., E.A.). Drumul pe apă delimitează dintr-o dublă perspectivă spațialitatea textului: drumul linear, orizontal, încercare a neinițiaților, sortită eșecului și morții (drumul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
și din locurile care au multă apă la mică adâncime, foarte puține dintre ele sunt folosite. În întreg bazinul Lohan, captări sistematice există doar la marginea de vest a satului Arsura (în cursul superior al Lohanului). În rest, există câteva șipote (cișmele), ca cele de la Pâhnești, Fundătura, Oltenești, Târzii. Captările sistematice sunt reprezentate de drenuri simple sau sisteme de drenuri, prin care poate fi captată atât apa izvoarelor izolate sau a grupelor de izvoare ce există pe versanți, cât și alte
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aleea de lectici care o înconjoară. Acum însă se simte amețită. De ieri nu-i mai trece durerea de cap. De când nu i s-a permis s-o vadă pe Asinia... Cu un suspin, își sprijină spatele de plăcuțele emailate. Șipotul apei îmbie la meditație. Dar astăzi nu are timp. O așteaptă o zi lungă și grea, dedicată în întregime lecturii. Privește la drumul pe care-l mai are de parcurs până la auditorium și zâmbește șters. Cu mulți ani în urmă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lapidar. ș...ț Nuvela atrăgea atenția prin dramatism și stilul teatral, deși întâmplările erau relatate de un povestitor (un «al treilea») care și le amintea.“ (N. Manolescu) Mergând spre Hârlăutc "Mergând spre Hârlău" Mai anii trecuți, mergând spre tabăra de la Șipote, am făcut un drum care mi s-a părut grozav de lung. Era într-o zi înăbușitoare de august; în ajun făcusem cel dintăi marș ca ofițer în rezervă, cu cizme nouă, și tălpile picioarelor mi se beșicaseră; precum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
greu o dată, își scoase batista și începu să-și șteargă cu năduf fruntea de sudoare. O istorie de demult, 1908 Mergând spre Hârlău a fost publicată prima dată în Semănătorul, nr. 34 din 19 august 1907. Concentrat în tabăra de la Șipote, în perioada august-septembrie 1906, Sadoveanu va folosi experiența acelei aplicații în scrierea povestirii. A fost considerată proză fantastică pentru prima dată de către Nicolae Manolescu, care a observat anticiparea temei „rătăcirii“, precum și stilul nuvelelor lui Eliade, mai exact din La țigănci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]