7,108 matches
-
mă pot opri să constat că dl Eugen Simion plătește pentru slăbiciunea de a se fi complăcut multă vreme în compania subvalorilor. L-a flatat prezența unor personaje dubioase, pentru simplul și umanul motiv că domniei sale îi plac mai mult șoaptele dulci ale lingușitorilor decât vorba aspră, dar încărcată de adevăr, a celor care i-au observat erorile. Nimic din toate acestea nu eludează esența problemei pe care mi-am propus s-o discut în acest articol: nedreptatea pe care o
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
Întîmple și lui același lucru, trase mai Întîi piedica pistolului automat și se apropie cu pași prudenți de trupul fără cap și neînsuflețit al lui Khapsek. După aceea, Îi mai veni o idee și anunță prin stația radio, oarecum În șoaptă, că la postul N2 s-a Întîmplat un incident care face necesară intervenția imediată a grupei speciale. În mai puțin de un sfert de oră, cazul fusese preluat de grupa specială, condusă de sergentul Pumpkin. Cei nouă soldați comandați de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ca pe frățiorii săi mai mici și simțea adeseori nevoia să-și asume un rol protector În relația cu ei, Însă de această dată motivul nemărturisit al vizitei consta În speranța unei supe fierbinți. — Kiki doarme, Îl preveni Christina În șoaptă, conducîndu-l la bucătărie. — Zău? Trebuie să fi fost tare obosit, micuțul. Voi ce aveți de mîncare? — Să-ți dau o votcă. — E bună și asta. Am mîncat la popotă niște cîrnați cu fasole și m am cam balonat, se confesă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-ta, cînd se va Întoarce din oraș. După ce copilul plecă În camera lui, mai supărat decît venise - de supărat ce era, Închise televizorul și se Întinse pe pat cu fața În sus, ca un om mare -, Thomas Îi spuse În șoaptă lui Vic: — Să știi că aceeași Întrebare mi-am pus-o și eu. Cei de la cafenea spuneau că trebuie să existe o legătură Între extratereștri și MSAMDR. — Ai face bine să nu te mai duci la cafeneaua aia niciodată. Văd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
jignit-o inutil. În vreme ce Împăratul continua să-i explice cum stau lucrurile cu lumea de dincolo, colonelul depărtă receptorul de la ureche, acoperi microfonul cu mîna și spuse secretarei, deschizînd gura mare, ca și cum s-ar fi sufocat, dar vorbind oarecum În șoaptă: — ASISTENTA! Te-am rugat să vii cu ASISTENTA! Acum era, În sfîrșit, clar; ea se Înclină cu deferentă compasiune, lăsă cele două cafele pe biroul colonelului și ieși. Între timp, Împăratul Îi dezvăluise unde anume se află Punctul lui Dumnezeu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
excentric aflat În căutare de inspirație, după ce aflase de la „rădașca“ ascunsă sub căptușeala pardesiului doctorului că acesta urma să Întîlnească doi extratereștri. Din motive imposibil de elucidat, mulțimea era tăcută. Cei care aveau ceva de spus vorbeau Încet, aproape În șoaptă. Ceilalți se Îngrămădeau unii În alții, ca niște pui de găină cărora le e frig și caută să le fie cald, pentru a asculta, cu auzul Încordat, Îndrumările și indicațiile menite să asigure desfășurarea ordonată a acțiunii. O anumită preocupare
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În sectorul situat de cealaltă parte a careului de șaisprezece metri (care, În realitate, e un dreptunghi avînd una din laturi de treizeci și doi de metri), dr. Thomas se apropie tiptil de Valerian, pe la spate, și-l Întrebă În șoaptă, vorbindu-i foarte aproape de ureche: — Domnule, unde este pardesiul meu? În primă instanță, Valerian se prefăcu că nu a auzit. Atîta doar, că deveni și mai preocupat de exercițiul prin care se umplea de energie cosmică. — E vorba, totuși, de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ce se Întîmplă cu tine? De unde ai sacoul acesta? Nu cumva l-ai furat? Îl chestionă sever doamna Agneta. — Mi l-a dăruit o infirmieră, explică Pablo, după care veni lîngă asistentă și se aplecă, pentru a-i vorbi În șoaptă. Doamnă Agneta, am să vă spun un secret: de fapt eu nu sunt Nicolae Ceaușescu. Sunt altcineva!, dar Încă nu știu cine... Se opri, merse pînă la ușă, pentru a se asigura că nu se apropie nimeni pe hol, apoi veni din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cumpărături, fără să-l Întrebe nimeni dacă el o ucisese pe asistentă, sau altcineva. Abia spre seară, cînd Marychka l-a adus pe Kiki acasă, s a uitat bănuitor la Pablo și, trăgînd-o deoparte, În dormitor, a Întrebat-o În șoaptă pe Christina cine e omul acela. Christina i-a răspuns tot În șoaptă, nițel Încurcată, că e un domn pe care l-a cunoscut la Marea Spirală, venit pe neașteptate În vizită. — Doamnă, dar știți că i-am văzut poza
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
altcineva. Abia spre seară, cînd Marychka l-a adus pe Kiki acasă, s a uitat bănuitor la Pablo și, trăgînd-o deoparte, În dormitor, a Întrebat-o În șoaptă pe Christina cine e omul acela. Christina i-a răspuns tot În șoaptă, nițel Încurcată, că e un domn pe care l-a cunoscut la Marea Spirală, venit pe neașteptate În vizită. — Doamnă, dar știți că i-am văzut poza În ziar! A ucis o femeie nevinovată! o preveni În șoaptă Marychka. — N-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
tot În șoaptă, nițel Încurcată, că e un domn pe care l-a cunoscut la Marea Spirală, venit pe neașteptate În vizită. — Doamnă, dar știți că i-am văzut poza În ziar! A ucis o femeie nevinovată! o preveni În șoaptă Marychka. — N-a ucis-o el, o liniști Christina. — Dar cine? Întrebarea Marychkăi rămase fără răspuns și de aceea, Înainte de a pleca, fata se socoti datoare să scoată din poșetă ziarul, lăsîndu-l ca din neatenție pe masa din bucătărie. Pablo
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
un caiet. Avea aerul unui bătrînel de treabă care citește povești pentru nepoțeii lui. Nici de el nu se mai temea - de fapt, nu se mai temea de nimic! - și, drept urmare, se apropie să-l salute. — Bună dimineața! zise În șoaptă. — Bună dimineața, dar deocamdată e noapte. — Pentru mine e dimineață, fiindcă m-am trezit adineauri, explică Pablo, continuînd să vorbească În șoaptă. Trebuie să-ți comunic un lucru foarte important. Tipul de colo nu e cine crezi. L-ai răpit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fapt, nu se mai temea de nimic! - și, drept urmare, se apropie să-l salute. — Bună dimineața! zise În șoaptă. — Bună dimineața, dar deocamdată e noapte. — Pentru mine e dimineață, fiindcă m-am trezit adineauri, explică Pablo, continuînd să vorbească În șoaptă. Trebuie să-ți comunic un lucru foarte important. Tipul de colo nu e cine crezi. L-ai răpit degeaba. Adevăratul său nume este Michel. — Și eu trebuie să-ți comunic un lucru, aproape la fel de important. Tipul de colo e un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
foarte important. Tipul de colo nu e cine crezi. L-ai răpit degeaba. Adevăratul său nume este Michel. — Și eu trebuie să-ți comunic un lucru, aproape la fel de important. Tipul de colo e un mare mincinos, Îi răspunse tot În șoaptă Vic. Poate că totuși Michel dormea. Atîta doar, că nu-l chema Michel, ci David. După ce ieșiră din peșteră, Vic stinse lanterna, deși afară era aproape la fel de Întuneric; luna Încă nu răsărise, sau poate că apusese deja. Pablo Îl urma
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
certat un pic, i-am amintit de cîte ori Îi dădusem bani și nu mi-i Înapoiase, am făcut apel la demnitatea lui, iar cînd i-am amintit de iluziile adolescenței noastre, s-a apucat de bocit; mai Întîi În șoaptă și fără curaj, numai cît Își trăgea din cînd În cînd mucii. M-am alarmat, neștiind ce s-a Întîmplat, l-am Întrebat de ce plînge - nimic, nimic, dar nici nu plîng, nu-ți face probleme, sunt doar un pic răcit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pentru orice vîrstă, un talmeș balmeș, se gîndește. — Numai așa putea să-ți vină ideea asta trăsnită cu gulerașele, îl aude spunînd pe Părințel. — Ciocul mic, îl apostrofează Roja, făcîndu-i semn cu degetul la buze, mai încet, îi recomandă în șoaptă, simțind cum i se strînge inima. Altcineva în locul meu s-ar fi simțit jignit, domnilor, intră în vorbă șoferul, dar din partea mea să știți că n-are de ce să vă fie frică, mi-am dat seama din secunda în care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zice șoferul, mai era un loc în față, le face semn. — Nu-ți face griji, i-o întoarce nepoliticos Curistul, mai bine fii atent la drum și închide de tot stația, mă enervează pîrîiturile, adaugă. E pățit ciripitorul, spune în șoaptă Părințelul, aproape mușcînd din lobul urechii lui Roja, paza bună trece primejdia rea, se gîndește. — Hai că prea le știți pe toate, de parcă voi ați fi ăia curați, picați tocmai în clipa asta de pe altă planetă, spune Curistul. Părințelul citește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un fost tovarăș pe care l-ai urît dintotdeauna, zice Curistul. Și cînd te gîndești că pînă atunci nimeni nu avusese curajul să se atingă nici măcar de un fir de păr de-al lui, remarcă și Părințelul, adăugînd ceva în șoaptă numai pentru sine. Spurcăciunile naibii, se scapă și taximetristul, făcînd un semn cu capul spre doi cerșetori care întind mîna cît timp el așteaptă la semaforul de la Republicii cu Victoriei. Lepădăturilor, a început să le strige, gîndindu-se la adevărații legionari
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și am împins-o spre ușa mare cu geam ce dădea spre grădină. Am deschis ușa și am tras-o în grădină, lângă zidul casi, ca să nu poată fi văzută din interior. — Ieși pe portița aia, i-am spus în șoaptă, ai să ajungi în piațetă. Du-te direct acasă și vin și eu mai târziu. Nu, spuse Georgie cu glas scăzut, dar nu în șoaptă. Nu! Mă cuprinse panica. Trebuia să o expediez. Gândul unei întâlniri între Georgie și Antonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ca să nu poată fi văzută din interior. — Ieși pe portița aia, i-am spus în șoaptă, ai să ajungi în piațetă. Du-te direct acasă și vin și eu mai târziu. Nu, spuse Georgie cu glas scăzut, dar nu în șoaptă. Nu! Mă cuprinse panica. Trebuia să o expediez. Gândul unei întâlniri între Georgie și Antonia în Hereford Square mă umplea de o spaimă care-mi producea greață: era în această imagine ceva oribil, aproape obscen. Pe un ton autoritar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ca niciodată și se uită În jos (oare tatăl meu locuia dincolo de dalele podelei?), nu avea nimic, nu ne dădea nimic și nu făcea nimic. În afară de scandal. Fi-i-ar țărâna grea. Aruncă o privire rapidă spre tavan, adăugând În șoaptă: — Iartă-mă, Doamne. Dar ăsta-i adevărul. Conform mamei mele, singurele lucruri pe care le-am moștenit de la taică-meu erau: talentul de a face prostii și numele de familie. Și dacă era s-o crezi, unul nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întreg corpul, cu Întreaga lume. Am simțit un curcubeu desfășurându-se În mine, și mi-am dat seama de ceva ce nu voiam să uit niciodată: Sascha Knisch era suma tuturor posibilităților, tuturor nebuniilor și tuturor minunilor. Dora vorbea În șoaptă, aproape imperceptibil, dar mângâierile ei vorbeau cât zece. Ajungând la membrele inferioare, se aplecă peste fața mea și Îmi spuse, gâdilându-mă cu părul și c-o voce umedă, că am picioarele de campion la ciclism, vânoase și puternice. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cămașă nouă care mă strângea la guler și avea mânecile prea scurte. Am slăbit manșetele cu grijă sub masă, promițându-mi să nu mă mai las niciodată fraierit de bijnițari. Apoi m-am aplecat peste masă și am vorbit În șoaptă, prefăcându-mă că port o conversație elevată. La Început nu simțeam nici o dorință, nici o poftă, doar curiozitate. Într-un mod abstract, mă simțeam de parcă aș fi căutat un secret - poate o jucărie nouă, ascunsă de maică-mea, poate niște dulciuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi se mai părea la fel de amuzant. — Totuși, abia mai târziu mi-am dat seama că interesul meu nu era inocent. Pe atunci aveam unșpe, doișpe ani. Poate chiar treișpe. Chiar dacă nu sunt catolic, nu sunt nici... (am rostit cuvântul În șoaptă), și mă atingeam de nenumărate ori, În fiecare zi. De câte ori și oriunde apucam: În dormitor, la baie, În bucătărie, dacă nu era nimeni acasă. Până când mă Înroșeam de tot și mă durea, și mă gândeam că partea aceea prețioasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o persoană, iar maică-mea și cu Hannah se ghemuiesc împreună în celălalt. În zori, tata mă trezește din somn și, pe șest, ca niște ocnași evadați, ne îmbrăcăm și o ștergem tiptil din cameră. — Vino, mă-ndeamnă el în șoaptă, făcându-mi semn să-mi pun apărătoarele de urechi și paltonul. Vreau să-ți arăt ceva. Știai că am lucrat ca ospătar în Lakewood când aveam șaișpe ani? În fața hotelului, îmi arată codrii maiestuoși, cufundați în tăcere. — Cum ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]