2,554 matches
-
profesor; puțin; Radu; rasism; rece; recunoscător; refuz; respingător; ridos; sărac; scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puțin; Radu; rasism; rece; recunoscător; refuz; respingător; ridos; sărac; scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62); deschisă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de negociere: stilul „unicorn” - maeștri ai negocierii care se caracterizează prin atitudinea deschisă, cooperantă și plină de profesionalism, dorința evidentă de a obține și împărtăși informații; stilul „taur” - persoana ține foarte mult la părerea sa și se manifestă gălăgios; stilul „șoarece” - persoana are o atitudine nesigură și temătoare, în general nu deține puterea de decizie și negocierea este foarte dificilă (ezită să-și dea acordul chiar și în chestiuni minore); stilul „șarpe” - este cel mai periculos și se caracterizează prin atitudinea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
fripturică. (iese) Maria: (după o pauză) Și pe cine au pus? Mihai: Pe Stoicu. Maria: Pe cine?! Pe Stoicu! Doamne, am auzit-o și pe asta! Moflîul ăla cu optsprezece dioptrii, care i miroase a colb de cărți și a șoarece! Mihai: Poate că tocmai de aia... Maria: Care și cînd merge parcă doarme! Val: Da' uite că nu doarme... Maria: (pe partea cealaltă a sensului) Păi nu doarme! Ba nu doarme chiar deloc! Asta e nemaipomenit! Da' ăsta, nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
morții."275 O altă zburătoare nocturnă, asociată morții, dar și fecundității, liliacul este o încarnare a sufletelor morților, dar are și rol apotropaic, aducând noroc, fiind răstignit pe porțile caselor sau îngropat sub pragurile caselor 276: "Liliacul e făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică și roade din nafăra cea sfințită capătă aripi și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
275 O altă zburătoare nocturnă, asociată morții, dar și fecundității, liliacul este o încarnare a sufletelor morților, dar are și rol apotropaic, aducând noroc, fiind răstignit pe porțile caselor sau îngropat sub pragurile caselor 276: "Liliacul e făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică și roade din nafăra cea sfințită capătă aripi și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcut din șoarece. Șoarecele ce stă în biserică și roade din nafăra cea sfințită capătă aripi și se face liliac. (...) se face și din nafăra de la Paști, adică din pasca cea sfințită, care e tot nafără...de-a mânca vreun șoarece din casă. Liliacul e bun de dragoste. În Bucovina se spune că e bun pentru negustorie. Când mergi cu marfa la târg, tragi cu grebluța și o mulțime de cumpărători vin. Aripa de liliac, și așa dacă o porți lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
văd la televizor și în societate, inclusiv în 1989, este adevărul, iar regimul ceaușist și cel de după el niciodată nu și-a făcut iluzii că acele aclamații și manifestări de iubire erau adevărate. Un fel de joc dogmatic de-a șoarecele și pisica între societate și stat. Duplicitatea în gândire și în acțiune este o "temă" a Orientului, pe care masa intelectuală din Occident nu a înțeles-o. Totuși acest mod de gândire duplicitară, parțial autoapărare față de pervertiri sufletești, morale și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau vaci, ele vor muri. Din sare și ouă de ți se fură, nu-ți merge bine. Dacă vrei ca hoții să nu-ți fure banii, spală-i bine și apoi presară-i cu sare și piper. Cînd te pișcă șoarecele în casă înseamnă că de cei din casă ești furat. Cînd cumperi un cuțit nou, prima bucățică pe care o tai cu el dă-o cînelui, dacă vrei să nu-ți fure cuțitul. Furtună Cînd afară e furtună, românul aprinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel ce-ți vine în casă, că numai așa iese lenea din tine ori dintr-ai tăi. Liliac (arbust) Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit și crede că din ele va răsări un liliac. Liliac (animal) Se crede că șoarecele care a ros nafura se preface în liliac. Liliacul prevestește moarte. Dacă-i dai cuiva liliac pisat în mîncare, îl faci să-și piardă cumpătul, umblînd nebunatec. Liliacul prins și uscat e bun de afumat pe cei ce suferă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau anină cangea într-acea persoană a cărei dragoste vrea să-și cîștige, sau împinge cu grebla pe acea persoană de care voiește să scape. Să se afume cu păr de liliac ca să treacă ceasul cel rău. Liliacul este un șoarece pedepsit să nu vadă lumina soarelui. Să prinzi un liliac, să-l despoi de piele, pe care să o prăjești, să o faci praf; bînd acest praf cu apă neîncepută, te vindeci de orice boală. Limbar Foarfecele să nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor întîmpla. Cînd ai făcut pușchele pe limbă, să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șarpe cu ban de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod șoarecii un strai al cuiva îi semn rău de boală. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șoareci mulți e semn că iarna va fi mare. La culesul păpușoilor, dacă cuiburile de șoarec vor fi pe pămînt, iarna va fi goală de omăt, iar de vor fi pe strujan* sus, pînă acolo va fi omătul de mare. Șoarecele e spurcat; să nu mănînci după el. (Gh.F.C.) Șoimane în noaptea Sîn Toaderului să nu te culci afară și toată săptămîna dinainte să nu umbli în cumpăna nopții, că vine Sîn Toader călare pe-un cal alb, sare cu el
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă sau acoperiți cu rulouri de gazon spațiile goale. • Tundeți cu regularitate peluza; atât timp cât aceasta crește. Ultima dată coborâți lama mașinii de tuns iarba. Peluza nu trebuie să intre în iarnă cu firele de iarbă foarte lungi, deoarece putregaiul și șoarecele de pădure pot să o deterioreze foarte mult și chiar să o distrugă. După ultima tunsoare ar trebui să rămână un covor de verdeață între 3,5 și 5 cm. Pericole Atenție mare la uneltele de grădinărit, care adesea sunt
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
dale, turnați peste aceasta de mai multe ori la rând apa clocotită rezultată în urma fierberii cartofilor - are proprietăți erbicide și este mai ieftină decât un produs chimic. Primăvara • De îndată ce se topește zăpada, verificați terenul cu atenție. Urmăriți stricăciunile provocate de șoarecele de pădure peluzei dumneavoastră, precum și cele provocate de zăpadă și ger arborilor, arbuștilor și tufișurilor. • După dezgheț, unele plante par să nu fi supraviețuit iernii, din cauza protejării inadecvate sau pentru că nu au rezistat. Nu trageți concluzii pripite și nu smulgeți
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
situații sunt cauzate de o repulsie nemărturisită. Repulsia nu este o simplă scârbă față de cineva. Ea se poate manifesta și față de ceea ce-ar putea să fie; dar și față de ceea ce a devenit prea obișnuit... Cum e cu femeia și șoarecele De ce se sperie femeile atât de repede și zgomotos de insecte și animale mici precum șoarecele? Deși pare o meteahnă minoră, lipsită de importanță, acest fenomen ex plică cel mai bine atitudinea femeii față de repulsie. Odată cu dezvoltarea instinctului matern, o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
se poate manifesta și față de ceea ce-ar putea să fie; dar și față de ceea ce a devenit prea obișnuit... Cum e cu femeia și șoarecele De ce se sperie femeile atât de repede și zgomotos de insecte și animale mici precum șoarecele? Deși pare o meteahnă minoră, lipsită de importanță, acest fenomen ex plică cel mai bine atitudinea femeii față de repulsie. Odată cu dezvoltarea instinctului matern, o serie de alte instincte considerate minore iau amploare. Unul dintre ele este o latură a instinctului
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
trunchiul cu o așchie. "Vino-ncoa', uită-te bine", îmi zice în șoaptă, arătându-mi, la nivelul capului, o gaură prin care mi-e dat să văd numaidecât un ochișor care ne privește câteva secunde, sclipind, apoi dispare. Era un șoarece de pădure. Ciocăni apoi la intrarea în scorbură și șoarecele veni să-l salute ca și cum s-ar fi cunoscut de când lumea ca și cum s-ar fi cunoscut într-o altă viață, ca și cum, înainte de a fi cioban sau vânător de becațe, omul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
zice în șoaptă, arătându-mi, la nivelul capului, o gaură prin care mi-e dat să văd numaidecât un ochișor care ne privește câteva secunde, sclipind, apoi dispare. Era un șoarece de pădure. Ciocăni apoi la intrarea în scorbură și șoarecele veni să-l salute ca și cum s-ar fi cunoscut de când lumea ca și cum s-ar fi cunoscut într-o altă viață, ca și cum, înainte de a fi cioban sau vânător de becațe, omul acela ar fi trăit în pielea unui animal. Cândva, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de plastic plină cu apă și îl salvau (în ultimul moment, chiar când era pe punctul de-a se îneca). Apoi, îl luau în brațe și-l încălzeau ținându-l la piept, sub cămașă. Farsa reușește de fiecare dată, iar șoarecele se impregnează cu totul de mirosul lor. Începând din acel moment, animalul nu-i mai părăsește niciodată. Locuiește sub cămașă, având un guler drept fereastră. Când se întâlnesc doi deținuți, ce își povestesc unul altuia? Povești cu șoareci. Orice e
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
diferențelor în structura lanțului „H”, cât și prezenței formelor polimerice (imunoglobulină A și imunoglobulinăM). 3.4.1. Imunoglobulina „G” (Ig G) - această clasă reprezintă 70-80% din imunoglobulinele serice la om, cu o greutate moleculară de 140 000-150 000 (om, iepure, șoarece); la păsări imunoglobulina G are o greutate moleculară de 170 000 daltoni. Imunoglobulinele G sunt sintetizate de plasmocitele din măduva hematoformatoare. Lanțurile „L” și „H” sunt unite printr-o singură legătură disulfidică (ca la toate clasele de imunoglobuline), dar numărul
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
în momentul în care este examinat pentru prima dată de doctor: retras din viața aceasta. Iar confirmarea vine foarte repede după ce acest moment a fost consumat, personajul găsindu-și altă identitate, în urma percepției intenționale a realității: ,,se simțea identificat cu șoarecele până în cea mai măruntă atitudine. Umbla tot atât de îngrozit, tot atât de zăpăcit"263. Personajul lui Blecher se mișcă astfel, conform teoriei lui Husserl, într-o lume deja interpretată. Din punct de vedere fenomenologic, Emanuel, la fel ca și celelalte personaje blecheriene, are
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
un om mic de statură cu capul în formă de ou. Extremitatea ascuțită a oului se prelungea cu o bărbiță neagră veșnic agitată. Ochii mici și catifelați, gesturile lui scurte și gura dusă înainte îl făceau să semene cu un șoarece. Impresia aceasta fu atât de puternică din primul moment, încât îmi păru foarte natural, când începu să vorbească, să-l aud prelungind îndelung și sonor fiecare ,,r", ca și cum în timpul vorbirii ar fi ronțăit ceva ascuns. Chinina pe care mi-o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]