1,066 matches
-
cu linia concavă și aripile palpitânde, cioplite inegal și grosolan. - Lacrimi de crocodil! Continuai întunecat, împingând violent farfuria cu mâncarea aproape neatinsă. Se ridică brusc, oprindu-se din plâns și mă privi cu dispreț. Apoi își scoase batista din buzunarul șorțului și-și suflă nasul zgomotos. - Ajunge! Făcu dânsa amenințătoare, cu ochii scăpărători de cumplită mânie. - Zitta! Șuierai din spatele ei. Graiul tău îmi îngheață azi măduva și mă izbește între umeri ca un târnăcop. - Nu ai dreptate, interveni piticul împăciuitor, trecând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în primire căldările cu clei. Stăteam toată ziua în picioare în fața godinului încins. Duhoarea cleiului topit m-a făcut să leșin. Când patroana m-a întrebat, cu surâsul ei de viperă, dacă „mi-e cald sub limbă”, am fugit cu șorțul pe mine. În ziua aceea mâncasem doar un bob de strugure scăpat din ciorchinele unui copilaș, pe dușumeaua sălii de așteptare a gării. Am plecat apoi singur și străin, de-a lungul șinelor, ca să fug cât mai departe de casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
din ramă. Observația m-a costat o pereche de pantofi. În seara aceea plecarăm împreună. Ioșca are cârciumarii lui, care îi dau de băut pe datorie. - „Treci la socoteală”, râde Ioșca. - „În regulă”, aprobă birtașul, cu pântecul acoperit cu un șorț alb ca și chipul său. Are gura și mustața ca de morsă blondă. Chelnerița Paula rotește niște ochi văduviți de gene și sprâncene. Chipul de faianță îi este stropit cu bidineaua, cu picături de sânge. Ioșca îi spune „Porzelanprinzessin”, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
o friptură de miel? propuse dna Smith. Cu fileu de plătică Înainte. Și o șarlotă cu mere la desert. — Admirabil. Îi semnă comenzile pentru cumpărături și i le Înapoie. — Mulțumesc, domnu’ James. Doamna Smith băgă carnețelul și creionul În buzunarul șorțului, dar ezită Înainte de a se Întoarce să iasă. — Și Îmi dați voie... ne dați voie să vă urăm noroc diseară? — Mulțumesc, doamnă Smith, spuse Henry, roșind fără să știe nici el de ce. Sunteți foarte amabili. Foarte amabili. Și n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de spus pe marginea meniului și aprobă sugestia ei prudentă de „a utiliza“ ingredientele rămase În urma vizitei lui Gosse. — Altceva? o Întrebă el, văzând-o că zăbovește. — Păi, da, ar mai fi ceva, spuse ea, răsucindu-și cam neliniștită baierele șorțului. Mă Întrebam dacă v-ați gândit vreodată să angajați un băiat la toate. Un băiat la toate? o Îngână el, puțin surprins. Avem nevoie de unul? — Ne-ar fi de folos, domnu’ James. Cineva care să facă cumpărăturile și ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În liniște. Doctorul Des Voeux Îi controlează pulsul și Îl declară mort. Alice și fiica ei se Îmbrățișează, consolându-se una pe alta. Harry se duce la bucătărie, să le comunice servitorilor. Minnie izbucnește În lacrimi, acoperindu-și fața cu șorțul, Joan Anderson Își șterge și ochiul bun, și pe cel care lăcrimează cronic; Burgess pălește violent, Își drege glasul și spune, răgușit de emoție: — Vă rog să mă iertați, domnule, dar pot să vă cer o favoare? — Bineînțeles, Burgess, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
plăcea de mine pentru că-mi permiteam să ignor persoana lui, din simplul motiv că exista, că stătea sau ședea printre mobilele din sufragerie în costum cu cravată și papuci de pâslă, pentru că el, cu veșnicul lighean de ceramică în dreptul veșnicului șorț de bucătărie, frământa neabătut coca pentru cozonaci, pentru că el era acela care rupea cu grijă ziare vechi transformându-le în hârtie igienică și pentru că, „declarat inapt“, nu a trebuit să plece pe front și, din această cauză, nu aveam cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care începeau să înmugurească sau în care, vara târziu, dogoreau roșii măceșele. Portița grădinii scârțâia. În veranda favorizată de lumina nordului văd sculpturi masive și capete din ghips sau din lut încă umed. În spate, șevaletul acoperit. O văd cu șorțul ei pătat de stropi de ghips, cu țigara între degete. Era din Königsberg, dar nu studiase la Academia de Artă din orașul natal, ci își găsise maestrul la Universitatea Tehnică din Danzig: profesorul Pfuhle, cunoscutul pictor de cai, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
la una dintre mesele libere și am început să mă gândesc, foarte probabil, la anul 1947, la începutul căruia Academia de Artă din Düsseldorf era închisă din cauza penuriei de cărbuni; atât de aspră a fost iarna aceea. O femeie cu șorț și bonetă care servea în salon s-a apropiat de masa la care ședeam, pe cât de pierdut, pe atât de gânditor, și l-a întrebat pe noul oaspete dacă era și el poet. Întrebarea l-a lovit drept în inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
soldățimii ignare; Încărcăturile sale nutritive au umplut ochi danele și antrepozitele din mahalalele Genova, Salerno și Castellammare, alungând nu de puține ori dense populații. Această pletoră alimentară și-a primit răsplata; proaspătul milionar și-a torturat pieptul cu crucea și șorțul din piele, Însemnele de Commendatore. — Turui ca sonambulu, a spus obiectivă Mariana, săltându-și fustele În continuare. Da nainte să-l facă Commendatore să luase d-acu cu verișoara lui primară, că pusese să umble special după ea pân Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să admitem scindarea, fisura dintre conținut și titlu. Ne comunică, oare, cuvintele Coliba Unchiului Tom toate elementele acțiunii? Când articulezi Don Segundo Sombra Înseamnă, oare, că ai exprimat fiecare dintre coarnele, grumezele, labele, spinările, cozile, biciuștile, păturile de sub samar, samarele, șorțurile de piele și desăgile care formează in extenso volumul? Chez Loomis, În schimb, titlul e Însăși opera. Cititorul observă, minunându-se, coincidența riguroasă a ambelor elemente. Textul lui Prici constă, verbi gratia, numai din vorba Prici. Fabula, epitetul, metafora, personajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de el ca să-l concedieze. De fapt, întreaga familie era îngrozită de Michael. În preajma lui, până și Helen se tempera. Mi-am adus aminte de după-amiaza aia, din urmă cu un an, când biata mama a înghețat în grădină, cu șorțul pe ea (șorț pe care îl purta exclusiv de dragul aparențelor), dând din cap cu disperare, zâmbind crispat, mult prea înfricoșată ca să plece, în timp ce Michael îi explica, cu lux de amănunte, utilizând niște mormăieli nearticulate și niște gesturi terifiant de largi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
-l concedieze. De fapt, întreaga familie era îngrozită de Michael. În preajma lui, până și Helen se tempera. Mi-am adus aminte de după-amiaza aia, din urmă cu un an, când biata mama a înghețat în grădină, cu șorțul pe ea (șorț pe care îl purta exclusiv de dragul aparențelor), dând din cap cu disperare, zâmbind crispat, mult prea înfricoșată ca să plece, în timp ce Michael îi explica, cu lux de amănunte, utilizând niște mormăieli nearticulate și niște gesturi terifiant de largi, executate cu foarfeca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
face ea aici, Într-o tabără de munte, nici cu gîndul nu-ți Închipui. Ea face sarmale. „Vor fi puse la fiert, de mîinile ei harnice, peste 400.” Pentru că ni s-ar putea părea cam multe, Aurica ne lămurește din spatele șorțului: „Soldații depun mari eforturi, aerul de munte, vremea schimbătoare cer hrană consistentă”. Înțelegem că vremea-i schimbătoare și soldații sînt Înconjurați de un fel de apă, din pasajul următor: „Plescăitul proiectilelor de calibru mic nu se aude”. Nu se aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că izbucniră din nou În rîs. Doamna Alexander așteptă, dar Își dădu seama că nu i se va permite să participe la glumă. Neavînd ce face, Își Îndreptă atenția spre Duncan. — Ce mai faci, Duncan? Duncan Își șterse mîinile pe șorț și se ridică Încet În picioare. În fabrică era cunoscut ca unul dintre favoriții doamnei Alexander. Lumea comenta În auzul lui, spunînd: — Doamna Alexander o să-i lase lui Duncan toți banii! Să te dai bine pe lîngă Duncan Pearce, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să le dea pe fete la o parte, așa că nu-i răspunse. CÎnd terminară să-l tachineze și-și Îndreptară atenția asupra altui lucru, peticul de hîrtie cu adresa lui Fraser se mototolise, ajungînd un cocoloș. Îl puse În buzunarul șorțului, undeva la fund, ca nu cumva să cadă, dar În următoarea jumătate de oră Își strecură mîna pe furiș, de parcă ar fi vrut să se asigure că este Încă acolo. De fapt, dorea să-l scoată și să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
nevoie. Presupun că Ursula Waring te-a dus la un restaurant șic. Plin cu tipi de la BBC, cred. Ce minunat pentru tine! A trebuit să cinez de una singură. Am stat aici, lîngă cuptorul ăsta blestemat, și am mîncat cu șorțul pe mine. Privirea aceea dezgustată reapăru pe fața Juliei, dar de data asta rîse. — Ei, dar, pentru Dumnezeu, de ce ai făcut-o? o Întrebă ea. Helen habar n-avea. Acum i se părea absurd. Măcar de-ar fi putut rîde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
ren uscată la vânt, două perechi de șosete suedeze (de umplutură), un curs de degustare de vinuri de cinci zile În Burgundia și cartea Cum să fii o gospodină desăvârșită (la mișto). Mai târziu, primesc de la Barbara și Donald un șorț cu imprimeu, care nu se pătează, de la Liberty, și cartea Cum să fii o gospodină desăvârșită (deloc la mișto). De la Richard primesc: 1. Lenjerie intimă Agent Provocateur - sutien roșu de satin cu buline negre și jumătate de cupă deasupra căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lui Richard, contabilul, Cheryl a avut un post la societatea de construcții Halifax. În momentul În care l-a născut pe primul dintre cei trei băieți ai lor, În 1989, a devenit membră a ceea ce prietena mea Debra numește Loja Șorțurilor - puternica organizație și cabală a mamelor casnice. Și Cheryl, și Barbara se poartă cu bărbații lor ca niște crescători de animale cu animalele de la fermă. Și nici un Crăciun petrecut la familia Shattock nu ar fi complet fără ca Cheryl să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
sporovăiesc În bucătărie, În ciuda faptului că sunt și eu acolo. Îmi dau seama că așa este de secole. Femeile Își văd de treabă și schimbă priviri complice și oftaturi indulgente În ceea ce privește bărbații. Dar nu am devenit niciodată membră a Lojei Șorțurilor; nu cunosc codul, parolele, strângerile de mână speciale. Mă aștept de la un bărbat - bărbatul meu - să facă muncă de femeie, pentru că dacă el nu face asta, eu nu pot face muncă de bărbat. Iar aici, În Yorkshire, sentimentul de mândrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ca să-l facă să deschidă gura. Se aude un claxon afară, semn că Pegas a sosit. Mă furișez afară din propria casă ca un hoț, când se aude un claxon acuzator de la Volvo-ul parcat peste stradă. Angela Brunt, capul Lojei Șorțurilor locale. Fața ei Îmi amintește de un Ford Anglia. Cu ochii bulbucați ca niște becuri, plasați Într-un craniu triunghiular, Angela este tragic de banală. E de-abia ora 7, ce-o fi cu ea afară din casă? Probabil doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
fie ziua ta la fel de mult cât Îți dorești la treizeci și cinci de ani să uiți că e ziua ta.) Ca o mamă organizată ce sunt, măcar o dată, Îl sun pe Roger Rainbow, un clovn foarte bine cotat În rândul membrelor Lojei Șorțurilor. Robotul lui Roger mă informează că e ocupat până peste cap În fiecare weekend, dar că mai are câteva ore libere de Halloween. Fir-ar al dracului, e mai ușor să-i rezervi pe cei Trei Tenori. Contați pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
instrucțiuni. Totul este sub control. Cartea de bucate este deschisă ca o Biblie pe pupitrul de citit curat, ingredientele sunt aliniate În formație. Am o sticlă foarte ușchită de ulei de măsline sienez cu o fundă de mătase. Port un șorț foarte drăguț de la Cath Widston cu imprimeu floral retro, care adaugă o notă ironică la rolul de gospodină din anii ’50 și-n același timp marchează o distanță glumeață de servitutea domestică Îngrozitoare a femeilor din generația mamei mele. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
le pot lua acasă: ca și-n cazul cursei Înarmărilor, nu poate duce decât la ruinarea ambelor părți. În practică, sunt prea lașă să Înmânez balonul și bucata de tort care consider că ar fi mai mult decât suficiente. Loja Șorțurilor m-ar propune imediat pentru excomunicare.) Din păcate, cei de la supermarket nu au putut Înlocui tortul cu glazură roz pe care-l comandasem cu unul galben Într-un timp atât de scurt. Culoarea preferată a lui Emily a fost Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Înhățate de la Marks & Spencer În pauza de prânz. Am pus chiar și un fir de crin Îmbobocit Într-o vază lângă pat pentru a obține acea notă feminină grațioasă de genul celor practicate de Cheryl, cumnata mea membră a Lojei Șorțurilor. Să nu uit să scotocesc după cadourile de la Donald și Barbara primite de-a lungul anilor și să le expun În locuri clar vizibile: Tablou În tempera reprezentând Coniston pictat de „cunoscuta artistă locală Pamela Anderson“ (nici o legătură, slavă Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]