1,138 matches
-
CITAT RETRAS!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! — ... La început mi s-a făcut milă de pisici, apoi și de câini, iar când mi s-a făcut aproape rău auzindu-l pe Pică (îl știi pe Pică...) povestindu-mi cum i-a venit de hac unui șoricel care i se strecurase în apartament și pe care îl pândea de mult, am înțeles că trebuie să vin aici. Ne aflăm în marele parc, în care stau risipite pavilioanele prea bine cunoscutului spital. Fiind „zi de vizită” venisem să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de pe străzile Bucu reștiului, bragagii, salipgii și plăcintari levantini, ungureni cu cornuri, chifle și franzele și oltenași cu „țârii noi de la butoi“, cei atât de afrodiziaci; și am dat gologanul meu ultimilor flaș netari cu arii vechi și răgușite, cu șoricei albi și papagali mân cați de purici, dar pricepuți la scosul zodiilor cu vârsta la care vei muri și numărul tău câștigător la loterii; cât și al ultimelor „pianuri“ purtate legănat În spinare de compozitorul cântecelor de pârnaie, de pușcărie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
se apropie de mine, cu pași de pândă, bătrânul Alcalay, fost anticar și apoi mare librar și editor În țara românească, dar analfabet până În pragul abecedarului, adică necunoscă tor nici măcar al literelor. Scoate o carte din raft, la Întâmplare, ca șoricelul alb o planetă din cutia flașnetarului, și, clătinând din cap la mine: — Ia-o! e foarte bună, să știi! Pe unii dintre autorii pomeniți i-am „tradus“ pe cincizeci de arginți În Biblioteca pentru toți și În Biblioteca Minerva, sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
soba cu cărți, se supusese unui regim sever de austeritate, a trăit până la sfârșitul zilelor fără de foc, indiferent de asprimea iernilor. Lăsa încăperea în dezordine, ducea o viață de pustnic, rămas în tovărășia plantelor și a viețuitoarelor de cameră - un șoricel, un păianjen, o broască țestoasă etc. - pe care le ocrotea cu mare grijă, parcă cu afecțiune. Alexandru Oproescu care l-a cunoscut în intimitate (V. Voiculescu în intimitate, ipostaze inedite, în vol. Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, II, 1979) spune
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
L), Șoarewcele alunariu, (Myoxus dryas Schreb. Myoxus Nitela schreb, Myoxus avelanarius Desm.), Șobolanul (Mus rattus L.), Cloțanul (Mus ducumanus L.), Șoarecele de casă (Mus musculus), Șoarecele de câmp (Mus agrarius Pall., Arvicola arvalis Pall), Șoarecele de pădure (Mus sylvaticus L.), Șoricelul (Mus minutus Pall.), și Hărciogul (Cricetus frumentarius Pall) Iar la familia Chiroptera cunoaștem: Liliacul urechiat (Plecotus auritus L.), Liliacul de peșteră (Vesoertilio Murinus L.), și Liliacul de noapteîn foarte multele sale variante (Vespertilio Daubentonii Leissl., Vesperugo pipistrellus Screb., Synotus barbastellus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium), Schiriduș (Gnaphalium supinum, Gnaphalium dioicum), Lăptuca (Lactuca virosa), Podbeal (Tussilago farfara), Pelin (Artemisia absinthium), Pene de rândunea (Tanacetum vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla), Coada șoricelului (Achilea schurii, Achilea ptarnica, Achilea millefolium, Achilea distans, Achilea cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum, Senecio integrifolius, Senecio carpaticus, Senecio saracenicus), Buruiană de inimă rea (Senecio aquaticus), Ariciu (Senecio nemorensis, Senecio subalpinus, Echinops paniculatus), Scăiete, Scaieț (Cirsium lanceolatum, Cirsium euriphorum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se unge pe pâine și se mănâncă pe săturate. Iarba codrului, fiartă cu miere, două lingurițe pe zi. Se bea trei fire de Jale într-o jumătate de litru de apă îndulcită. Murele fierte în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în apă fiartă și se trage unghia la o parte ca să pătrundă apa. Sau, piatră acră și piatră vânătă, coapte cu albuș de ou se pun călduțe pe rană. Tăietură. Când e proaspătă tăietura, se aplică pe ea buruiana Coada șoricelului pisată la un loc cu untură râncedă. Sau se pune pe ea foaie de pătlagină sau «iarba neagră» sau «fieru’ plugului». Turbare. Gândaci de frasin, tocați mărunt după ce li s-a tăiat capul cu o monedă de 1 Koroană și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se mai poate controla. Izbucnește în lacrimi, incapabilă să mai vorbească. Șeful îi îndesă o cutie cu șervețele în brațe, apoi părăsi biroul, lăsând-o pe Evelyn să plângă în biroul lui. Ce se petrece? Avem aici cazul clasic al „șoricelului tăcut și al leului care rage”. Nu există vreo problemă specială cu privire la colaborarea lor profesională până când apare o criză. Atunci tot ce e mai rău în fiecare - timiditatea lui Evelyn și cruzimea șefului - izbucnesc într-un incident gigantic și devastator
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
castraveți și apoi am băut și cafea caldă. Până mâncam eu trei, bătrânul abia ciugulea unul. Am avut impresia că-i plăceau foarte mult castraveții. Lua câte o felie de pâine, presăra sare pe castraveți și-i ronțăia ca un șoricel. Era foarte manierat. — Te rog să te servești în voie. Bătrânii mănâncă tot mai puțin pe zi ce trece. Mănâncă puțin, se mișcă puțin. Tinerii mănâncă mult și se îngrașă. Lumea din ziua de azi nu prea are chef să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
L-a scos cu ușurință. Acesta s-a mișcat, și-a frecat ochii și a bolborosit câteva cuvinte, plângând: «Mă bat, mă bat tare mult... și am fugit!». Don Giovanni recunoscu copilul; l-a văzut de multe ori cu un șoricel în cușcă de-a lungul străzii Cavour. Animăluțul prindea o foiță, unde erau imprimate câteva numere de jucat la loto, și le întindea celui care făcea o ofertă. «Nu mai vreau să mă întorc la ei. Tu ești bun, îmi
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
văzuse sau auzise vreun lucru straniu. Am remarcat cât de lent pășeam, așteptându-i răspunsul, picioarele noastre strivind frunzele moarte. - Straniu? întrebă el. Păi domnișoara Dennis se plângea că ceva îi mănâncă plantele și florile. O veveriță și vreo doi șoricei morți - destul de tocați. Cam atât. Grădinarul dădu din umeri. Tonul lui sugera că nimic din toate astea nu era neobișnuit. - Probabil câinele nostru, am răspuns rapid. Bestia aia din verandă. E plin de fițe și cruzime. Grădinarul nu știu cum să răspundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în mâna întinsă, am rotit-o prin cameră. Singurul lucru care mișca era Terby, care ateriză pe podea și căzu în cioc înainte de a se răsturna într-o parte, ochii lui stranii fixați asupra mea. Lângă el se găsea un șoricel care fusese spintecat. Dar nu mai era nimeni altcineva în cameră și aproape că am leșinat de ușurare. Am înghițit din greu, dar când am auzit scrâșnetul roților pe asfalt, am sărit la fereastra deschisă. Afară, pe Elsinore Lane, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am zis, încercând să forțez ușa. Dar n-a deschis ușa. Nici măcar n-a răspuns. Nu l-am mai rugat din nou fiindcă n-aș fi suportat o posibilă reacție negativă din partea lui. În plus, Terby era acolo, ba și șoricelul mort, și geamul deschis. Jayne oftă în momentul în care intră în camera lui Sarah, unde Wendy tocmai o culcase. Sub plapuma de nuanța lavandei, Sarah ținea în brațe păpușa aceea îngrozitoare, cu fața scăldată în lacrimi. M-am consolat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în partea inferioară dreapta și cineva ar fi trebuit să dea cu un strat de vopsea peste ele și (Te urăsc. De câte ori îi spusesem asta tatălui meu? Niciodată. De câte ori aș fi vrut să i-o spun? De mii de ori.) șoricelul dispăruse, mi-am spus mie însumi, fiindcă îl visasem, iar camera nu prezenta un singur detaliu sau indiciu sau ceva care să-mi amintească de ceea ce visasem noaptea trecută. Cutii umplute pe jumătate cu haine pentru Armata Salvării se găseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de numai 15% în Parlament a opoziției democratice, sigur că există o aroganță a Puterii, care, prin logica ei internă, tinde să controleze totul, presă, afaceri, administrație. Pe de altă parte, acest elefant printre animale de câmpie, pisici, tigri, zebre, șoricei, generează cele mai mari probleme pentru sine. Toată corupția, spre exemplu, se îndreaptă spre PSD; toată lumea trebuie să cotizeze. Nu neapărat că i se cere, dar, neexistând alte centre de putere, să echilibreze scena politică, toată ”tensiunea” se scurge în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
-l caute. Chestia cu presa cea dirijată de moguli, potrivnică domnului președinte, trebuia atenționată indirect și, atunci, s-a lovit într-un punct mai slab, care nu are în spate o artilerie grea. Cu ce ne-am ales din încătușarea „Șoricelului neastâmpărat”? Cu un viitor partid popular și cu un candidat la președinția României. Nu râdeți. În 2014, Dan Diaconescu, dacă nu face jocul nimănui, poate fi un adversar redutabil pentru candidații partidelor consacrate. Și în cazul în care face jocul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
salcâm, care suportă clima uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuget la fiorul de dragoste ce m-a cuprins. Căci odată îndrăgostit de doamna Teona, îmi zic, oare nu devin ținta sigură a cinismului pe care vrea să și-l descopere acuși-acuși?! Ce sînt eu pentru ea mai mult decît șoricelul cu care ea, superba felină, ar vrea să se joace, amuzîndu-se cît e de grozavă?!... Și totuși mă reține un gînd obsesiv -, dacă doamna Teona mă iubește?! Ori, poate, numai mă dorește. Poate... De ce nu?!... Dacă doamna Teona mă iubește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ai tras tu, țigăncușo, această concluzie? - V-am auzit de mai multe ori cum o certați pe pisica Manuche, pentru că tot pândea surate de-ale mele. - Așa este. Manuche e o strechietă cam crudă. Pândește și înhață orice: șopârle, șoricei, păsărele. în rest, e simpatică și jucăușă. - Am auzit că-i place să vâneze chiar și iepurași, domnule. Dar, cine știe... Poate că și asupra ei apasă un blestem și trebuie să ispășească o pedeapsă... - O, chestia cu iepurașii e
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92332]
-
un fustangiu”, ci „un homme à femmes”). Până și străluciții tineri de stânga Îl susțineau cu Îndârjire. La Chequers, doamna Thatcher i‑a atras atenția asupra unui tablou de Tițian, un leu turbat de furie prins Într‑o plasă. Un șoricel rodea sfoara rețelei ca să‑l elibereze. (Să fie una dintre fabulele lui Esop?) Amănunt care se pierduse În umbra secolelor. Dar una dintre cele mai mari personalități ale secolului nostru, omul de stat Winston Churchill, a reconstituit, cu penelul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sfoara rețelei ca să‑l elibereze. (Să fie una dintre fabulele lui Esop?) Amănunt care se pierduse În umbra secolelor. Dar una dintre cele mai mari personalități ale secolului nostru, omul de stat Winston Churchill, a reconstituit, cu penelul lui, miticul șoricel. Când s‑a Întors din Anglia, Abe mi‑a povestit totul În propriul său salon (sufragerie nu putea fi numit). Avea și el tablouri semnate de artiști francezi mai puțin cunoscuți, dar buni. Cel mai vast dintre tablouri o Înfățișa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
interzis să mai plângă prostește, căci nu se cuvine pentru un bărbat. Dar Ducu continua să rămână, cum el Însuși se exprimase, „deprimat“. mă simțeam ca În desenele animate cu Tom și Jerry, În care Jerry Îl instruia pe nepotul șoricel sosit În vacanță cum să se apere de motan, Însă șorice- lul cel ÎndărĂtnic se ducea ca Întors cu cheia la farfuria cu lapte, chiar sub nasul motanului. Atunci am realizat prima oară că, În ciuda a tot ceea ce Încercase să
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Chișinău, 1974; Neastâmpăr, Chișinău, 1975; Scrieri, I-II, pref. V. Coroban, Chișinău, 1977; Omenie, Chișinău, 1978; Vecinii, Chișinău, 1979; Vasilică, Chișinău, 1980; Grai și pâne, Chișinău, 1982; Ridicați-vă ca brazii, Chișinău, 1982; Despre-o mică pisicuță și un hâtru șoricel, Chișinău, 1983; Prin ani cu tine, Chișinău, 1984; Vă chem, oameni, Chișinău, 1986; Trei feciori, Chișinău, 1986, Aduceri-aminte, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vasile Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 315-321; Mihail Dolgan, Creația lui Petrea Cruceniuc în școală, Chișinău, 1986. M.Dg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]