783 matches
-
drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mai veche amintire de când am mâncat struguri, cu bobițe rupte direct de pe coarda viței, când abia se pârguiau. BUNICA ȘERBANA (era foarte mândră de mine pentru că mă pregăteam să devin preot. înainte de a muri, mi-a pus pe gât un ștergar mare de borangic, țesut de ea cu alesături, și cu lacrimi în ochi mi-a zis: Ți-l dau ca să-ți aduci aminte de mine și să te rogi pentru iertarea păcatelor mele când ăi fi preot. M-a prins
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la Piscu, telegrama a ajuns în forma: „Vino mort Ionică la Galați”. Moș Anton a fost deci anunțat că Ionică a murit la Galați. S-a speriat, a plâns ca un copil, s-a pregătit pentru înmormântare cu lumânare și ștergar la lumânare, a mers cu trenul la Galați, și, istovit de durere și plângând, a urcat la etajul II și s-a oprit în fața ușii apartamentului lui Ionică și nu îndrăznea să sune. Când a sunat, i-a deschis chiar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care-l încolăcea pe o hârtie de ziar și peste el cernea mălai, pentru ca firul să se așeze fără să se încâlțească, și apoi „depăna”, „urzea”, țesea pânză de „borangic”, din care făcea bluze sau basmale, dar mai ales ștergare lungi ormanentale, pentru împodobit icoanele de acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
făcută din lemn de salcie, ne „lăia” pe cap, ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. în fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ne schimba rufele „negre” adică murdare. Vara umblam desculți, și era mult praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. în fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
praf. Seara, la spălatul picioarelor, mămica ne cerea să stăm ca să se zvânte apa de pe picioare, nu ne da ștergar, ne spunea că dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. în fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în care dormeam și antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
făcut ursitoarele, un ritual păgânesc, cu tămâie arsă, cu busuioc, cu apă sfințită în care au stins cărbuni aprinși, și, bineînțeles, cu o masă plină de mâncări și băuturi, pentru ostenitoare, cărora li s-a dat, după datină, câte un ștergar din tort (fir tors din cînepă topită). La această masă, ursitoarele au prezis că pruncul va trăi în lipsuri, că nu va avea decât strictul necesar, dobândit cu mult mai multă muncă decât alți oamenipentru că s-a născut miercuri
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tot Gheorhiță” * “ Se făcea (cel dintâi vis) că-l vede pe Nichifor călare, cu spatele întors către ea, trecând, spre asfițit o revărsare de ape” * “Vitoria simțea adiera rece dinspre munte. Șuvițele castanii din jurul frunții I se zbătură” * “C-un ștergar acoperi masa și se feri la o parte, cu fața umbrită de întristare, cu umărul rezemat de horn. Vitoria își trase broboada peste gură și rămase dreaptă pe scăunașul său, cu brațele încrucișate pe sâni, prvind fără să vadă frământarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
era apa caldă de aproape ne opăream, și n-avea de unde rece, ca să o potrivească... O zis: „Intrați cum ați pute’, că n-avem ce face”... Și așa am făcut baie. Și cum am ieșit, cum m-am șters cu ștergarul, am și simțit aici În partea stângă că mă Înțepa când trăgeam aer și În spate, și În față. Măi, ăsta nu e lucru sănătos, mă’, ceva e... m-am gândit. Da’ am crezut altceva, că eram vreo 1 300
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în locul meu, cu disperare în glas: „A murit mama, tată!” Atunci el a prins să plîngă cu capul în mîini, zguduit, jelind-o și jelindu-se pe sine. Au început pregătirile pentru aducerea mamei acasă. S-au numărat mai întîi ștergarele, apoi celelalte lucruri trebuitoare. Spre seară, împreună cu Lucica, am cumpărat mamei o broboadă frumoasă „cum nu cred că a mai purtat în viața ei”, lumînări, pantofi, prosoape pentru preoți. Casa ni-i mereu plină de lume, vecinele, îndeosebi Gința, dîndu-ne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot: straie, ștergare și cecuri cu peste 30 de mii, depuși pe numele ei și al nepoatei, dovadă că gîndise că va trăi mai mult decît moș Vasile. La adunarea de doliu au venit cîteva zeci de persoane, vecini și rude. Pentru prima
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a fi fericit, ci de a supraviețui decent. *Acasă, am găsit, în fișe, acestă definiție dată de Shelley: „Ce-i fericirea în lume? / Un fulger ce rîde de noapte / și-o clipă durează” (Traducere: I. Boniface-Hétrat). *Inscripție pe un ștergar: „Unde-i pace și iubire / E noroc și fericire”. Simplu, liniștitor! *Metamorfozele unui bărbat: la culcare era „șarpe” (care, bineînțeles, a fost încălzit mereu la sîn), iar dimineața „mătrăgună”. Ce va fi la prînz, și apoi, din nou, seara? *Cîți
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după posibilitățile ce au, afară de micul echipament, care va fi adus de acasă, după cum se notează mai jos: Fiecare subofițer, sergent, caporal sau soldat, va aduce câte: - trei cămăși - trei perechi izmene - trei perechi ciorapi de bumbac sau lână - trei ștergare - trei batiste VI. ARMAMENT Armamentul necesar evreilor ce se concentrează și care aparțin contigentelor 1935 - 1940 se va lua dela unitățile respective și în caz de neajungere, Corpurile Teritoriale pot face vărsări în cadrul M.U. și între M.U. Cantitățile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la suprafață adevărate revelațiuni etnografice. La fel se încondeiau ouăle, cojoacele și păpușile de cârpă; la fel se înfloreau ștergarele, maramele și velințele; la fel cusăturile, covoarele și lăicerele; la fel se încrustau fluierele, cavalele și toiegele; la fel se alcătuiau uneltele rudimentare de muncă, la fel se clădesc casele și se urzesc satele. După conformația craniilor, după avântul tineresc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fictiv. Echivalentul grec era prosopon care înseamna, de asemenea, „fața” a ceva, a unei armate, nave, inclusiv a unui om, dar și figură artificială, mască de teatru. Termenul de prosopon a rămas celebru prin imprimarea feței lui Isus pe un ștergar pe care i l-a dat Maria Magdalena pe Golgota, prosop care, în România, se pune în jurul icoanelor. De la început „persoană” s-a referit la reprezentare a cuiva de către cineva, nu doar pentru sine ci și pentru alții. Suntem într-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1936; Carte pentru domnițe, București, 1937; Frunzișul toamnei mele, București, 1938; Scară la cer, București, 1940; Poeme de pe front, București, 1942; Versuri, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Cântece de amurg, București, 1969; Cântece românești, București, 1970; Viorile vârstei, București, 1972; Ștergar românesc, București, 1973; Lirice, Craiova, 1973; Scriitori care au devenit amintiri, I, București, 1973, II, Craiova, 1982; Elegii și elegii, București, 1974; Arcașul lui Ștefan, București, 1976; Clopoței și prichindei, București, 1977; Cântece oltenești, Craiova, 1977; Lumini pentru dragostea mea
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
și fete mândre ce rid cu voie bună: Și 'n sunet de vioare, de cobze și de nai Se întoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu fețe stinse, Români cu fețe dalbe Românce cu ochi negri și cu ștergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc Iar pe 'mprejur copiii se prind la luptă ’n joc. Și scrânciobul se 'ntoarce purtând în legănare Perechi îmbrățișate cu dulce înfocare. Ochiri scânteietoare și gingașe zimbiri Ce viu respind în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și Daniel Sofron de la Seminarul Teologic"Sf. Vasile cel Mare", profesori ce predau la clasele de patrimoniu cultural, care, chiar de la prima ediție au participat cu expoziția de icoane lucrate cu măiestrie de către elevii de acolo. Icoanele sunt îmbrăcate cu ștergare românești rafinate care nu lipsesc din nici o gospodărie țărănească. Munca pentru afișe și invitații este la fel de importantă. În fiecare an organizez concurs pentru desenul ce se va afla pe afiș. Elevii lucrează pe hârtia suport sau la calculator, uneori combinând
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
de tradiție populară romînească în rîndurile elevilor școlii, formarea viitorilor coordonatori de proiecte culturaleelevii Școlii Normale „Vasile Lupu” Iași, contracararea noianului de kitsch (tendințelor de pseudoartă și prost gust, caracterizate prin platitudine, imitație superficială), punerea în valoare a costumelor populare, ștergarelor și batistelor cusute de către fetele din sat la șezători, a sutelor de păpuși din cîrpăsimboluri ale anului care moare- create de elevi, a aparaturii țărănești, în special a celor de prelucrare a lânii, a obiectelor tradiționale din lemn, fier, lut
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
ursita fetelor. Colaborarea cu Seminarul Teologic Ortodox « Sfântul Vasile cel Mare » este iarăși un punct de atracție din proiect, deoarece viitorii teologi expun în fiecare an icoane lucrate de ei, pe suport de lemn ori sticlă. îcoanele sunt îmbrăcate cu ștergare românești rafinate, care nu lipsesc din nicio gospodărie țărănească. In lipsa tradiției, am fi un popor fără identitate. Asta au înțeles și părinții copiilor, care ne sprijină în fiecare an, aducând pentru expoziție aparatura țărănească specifică, costume populare ori chiar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
sanitar sau de igienă, cum sunt ploștile, oalele de noapte etc. și accesoriile mici pentru instalațiile sanitare sau de igienă, chiar dacă prin forma lor sunt destinate fixării permanente că suporturi pentru săpun, pentru burete, pentru peria de dinți, cuiere pentru ștergare de mână, suporturile pentru hârtie igienică etc. (pozițiile nr. 69.11 sau 69.12). 69.11 - VESELĂ, ALTE ARTICOLE DE MENAJ SAU DE UZ GOSPODĂRESC ȘI ARTICOLE DE IGIENĂ SAU DE TOALETĂ, DIN PORȚELAN. 6911.10 - Articole pentru servicii de
ANEXĂ nr. 69 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CERAMICE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166459_a_167788]
-
3) Lenjeria de toaletă, de exemplu șervetele de toaletă, prosoape (inclusiv prosoapele înfășurate pe o rola, care sunt prosoape continue care se suspendă), cearceafurile de plajă, cearceafurile de plajă, mănușile de baie. 4) Lenjeria de bucătărie, constă în principal din ștergare pentru uscarea veselei. Articolele că carpele pentru spălat vasele și cele din pânză groasă pentru spălatul pardoselii, lavetele (articole pătrate de dimensiuni mai reduse decât cele de spălat pardoseala, utilizate pentru spălarea sau curățirea ustensilelor de bucătărie, a chiuvetelor etc.
ANEXĂ nr. 63 din 5 ianuarie 2000 ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166453_a_167782]
-
Cantitatea Durata - în ani - 1. Îmbrăcăminte, lenjerie și cazarmament 1. Ață bumbac pentru cusut m 5.000 1 2. Cantitatea a) spălătorie Mașină de cusut │ buc. (*) - fețele de masă a patru persoane se asigură pentru fiecare masă; - prosopul de bucătărie (ștergarul) se asigură și se distribuie pentru fiecare bucătar și ajutor de bucătar; prosopul de șters mâini se asigură pentru 20 de persoane, iar ștergarul de vase și tacâmuri pentru 10 persoane. (*1) De fiecare frizer când nu se asigură aparatele
NORME METODOLOGICE din 8 august 2007 privind stabilirea unitară a drepturilor de aprovizionare, dotare şi consum de bunuri şi materiale de întreţinere şi reparaţii pentru bunurile aparţinând persoanelor private de libertate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190753_a_192082]
-
cusut │ buc. (*) - fețele de masă a patru persoane se asigură pentru fiecare masă; - prosopul de bucătărie (ștergarul) se asigură și se distribuie pentru fiecare bucătar și ajutor de bucătar; prosopul de șters mâini se asigură pentru 20 de persoane, iar ștergarul de vase și tacâmuri pentru 10 persoane. (*1) De fiecare frizer când nu se asigură aparatele pentru ras. (*2) De fiecare frizer. (*3) De fiecare persoană. Dacă se folosește frânghie de rufe, durata de serviciu este de 5 ani. (*4
NORME METODOLOGICE din 8 august 2007 privind stabilirea unitară a drepturilor de aprovizionare, dotare şi consum de bunuri şi materiale de întreţinere şi reparaţii pentru bunurile aparţinând persoanelor private de libertate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190753_a_192082]