97,255 matches
-
televiziune. Cum reușiți ? Lăsați modestia la o parte și dați și altora rețeta. În ceea ce privește legătura dintre locuitorii Munților Apuseni și zăcămintele de aur din zonă, există chiar o explicație științifică: se pare că apariția prețiosului nemetal a fost cauzată de... știința tăcerii la moți. Cei care vorbesc mult nu prea supraviețuiesc acolo " vedeți cazul memorabil Victor Ciorbea... Andreea Marin, "Surprize, surprize " " România 1. Socrate " dacă ați auzit de el " a avut nu numai o înțelepciune răsplătită cu suc de cucută oferit
Poșta cronicii TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12884_a_14209]
-
Corneanu, Mitropolitul Banatului. "Lucrările din această colecție se doresc a fi un îndemn pentru cititori de a cunoaște și aprofunda trecutul și prezentul Bisericii noastre, rolul ei în spiritualitatea poporului...", așadar Eminescu, "creștin autentic", primenit cu un larg interes pentru 'știința teologică', este repede și cuminte înregimentat într-o tradiție bisericească pe care a frecventat-o cu măsură. Antologia se prezintă ca o evidență străină tonului dubitativ cu toate că, judecată autonom, în afara oricărui periplu bibliografic, nu lămurește câteva probleme de fond. Spre
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
în care cadența ideilor apare căptușită cu referințe, citate, aluzii a căror sorginte îl constituie atît prezentul intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă ceea ce cronicarul Nicolae Costin, menționat într-un motto, numea "ospețe pentru dzicături", "ospețe" la care convivilor li se asigură chiar un meniu... cronicăresc, în acompaniamentul stilistic necesar: "Ar mai fi și alte reflecții
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
a fost, pînă la plecarea din România, unul dintre ziariștii apreciați de la cotidianul local), romanul Israel fără horoscop poate produce unele revelații cititorilor din România. Cartea face parte dintr-un ciclu de romane, o saga de ample dimensiuni (prima, după știința mea) a destinului exilatului în Israel, originar din România. Este ceea ce s-ar putea numi un roman cinematografic, cu importantă valoare documentară. Spre deosebire de celelalte destinații de exil, Israel este o țară cu unele particularități care o individualizează net. Esențial pentru
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și demne propusă de oameni de știință, intelectuali, artiști care să-și asume rolul de modele complexe și nu de star-uri populiste, iată ceea ce propune ca model articolul lui Mahnkopf. Deși marginale, voci critice se aud și din perimetrul francez. Spre exemplu, Requiem pour une avantgarde
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
Ion Simuț Viitorul edițiilor critice Odată cu privatizarea Editurii Minerva, la sfârșitul anului 1999, soarta edițiilor critice era amenințată. Programul de editare academică a clasicilor a fost întrerupt până s-a găsit soluția înființării unei noi instituții, Fundația Națională pentru Știință și Artă, care să preia această misiune dificilă, dar esențială pentru buna gestionare a patrimoniului literar. Mi-am propus să discut această situație cu dl Tiberiu Avramescu, coordonatorul colectivului de redactori din instituția nou creată în 2001. - Stimate domnule Tiberiu
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
ediții critice a fost întrerupt prin privatizarea Editurii Minerva, dar e, totuși, bine că a fost reluat sub alte auspicii. Cum să înțelegem dinafară colaborarea dintre trei instituții pentru realizarea programului de editare științifică a clasicilor: Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. De fapt, trebuie să o adăugăm și pe a patra, Ministerul Culturii, care contribuie la finanțarea proiectelor. Cum se petrece această colaborare? - În teribila (pentru noi) vară a anului 2001
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
precum și un tehnoredactor (Vasile Ciucă) și o secretară de redacție (Georgeta Cîrstea, care în august 2001 părăsea ultima corabia care se scufunda a Editurii Minerva), au fost încadrați la amintitul Institut, cărțile elaborate urmând să apară în cadrul Fundației Naționale pentru Știință și Artă, care ne-a oferit și sediul, fundație non-profit aflată tot sub egida Academiei Române, salvându-se astfel tot ce se mai putea salva din zestrea profesională a Editurii Minerva. Au putut așadar continua edițiile critice începute, fiind reluate câteva
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
la lumină calitățile știute și neștiute ale marilor bărbați de stat din vremea noastră. În primul rînd, Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu nu au nimic de împărțit. Ion Iliescu este președintele României, iar Vladimir Tismăneanu este cetățean american, profesor de științe politice la University of Maryland, unul dintre principalii specialiști ai momentului în problemele comunismului și postcomunismului. Ion Iliescu este principalul reper al social-democrației românești de după 1989, iar Vladimir Tismăneanu nu face un secret din opțiunile sale politice liberale. Mai mult
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
Acolo s-a desfășurat o considerabilă muncă de specialitate, unde Z. Ornea avea vechi state de serviciu în postura de redactor sau de coordonator. Academia Română, prin efortul președintelui ei, Eugen Simion, a încercat o soluție prin înființarea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, în relație directă cu Institutul de Istorie și Teorie Literară Se pare că, deocamdată, instituția salvatoare este precară pe toate palierele, insuficient dotată și ajutată. Se fac ediții critice și la Editura Jurnalul literar�, îndeosebi pentru domeniul exilului
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
a Gabrielei Omăt, cu adnotările lui Alexandru George, căruia i s-au adăugat ulterior Margareta Feraru și din nou Gabriela Omăt, în intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale agendelor să apară în 2001 și 2002 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
și cînd (s-ar putea să sune deplasat dar așa este) aș fi avut și eu ceva românesc în mine, ca și cînd mama mea și bunicii, care au trăit o vreme în România, ar fi plantat în mine, fără știința mea, ceva românesc. Dar nu este exclus ca toate acestea să nu fie lipsite și de o legătură cu ceea ce aș numi "marginalitatea" mea. Fiindcă, atunci cînd m-am dus în România, am constatat că oamenii "funcționau" exact așa cum funcționez
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
aduc în acest concert lăudătorii din rîndul scriitorilor. Activiștii de pe vremuri erau iritați că poeții ridică prea sus ștacheta laudelor, mai sus decît puteau ei, greoi mînuitori ai limbii, să sară. Al doilea fel de discursuri vin dinspre oamenii de știință, unii veritabili, alții nu. Aceștia dau un aer științific aberațiilor, pretinzînd de exemplu că materialismul-dialectic face din criminalistică o disciplină științific riguroasă. Oare ce jurist român a putut emite o asemenea maximă? Nu știți? Vă spunem noi: doamna de astăzi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
1997, am invitat, indiferent de rezultatul alegerilor, întreaga familie a lui E. Constantinescu la vila mea de la Key Largo, plătind desigur costurile. Întâmplarea a făcut ca un an mai tarziu, fiind ales în prezidiul conferinței internaționale “România și românii în știință contemporană” din Brașov, să stau la doar două scaune distanță de președinte, fără însă ca acesta să-și dea încuviințarea să-i vorbesc măcar câteva cuvinte. Ceva mai tarziu, tot în țară fiind, am depus o cerere la Cancelaria Presidentiei
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
aceleași acuze umorale: “Călinescu, Sadoveanu, Arghezi, Preda, Nichita Stănescu sînt judecați și condamnați în contumacie, cum se spune, fără ca întregul lor dosar - opera în totalitate - să fie adus în instanța cercetării critice cu metode oneste și cu instrumente corecte”. După știința noastră nu s-a întîmplat așa-ceva. Acești scriitori fără discuție importanți (mai puțin, în opinia noastră, autorul Necuvintelor, ce a avut parte de-o supralicitare valorică) au fost supuși unor examinări care, vizînd compromisurile, conjucturalismele ori pur și simplu
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
în 1988, la Editura Minerva, unde au apărut și următoarele trei volume (în 1989, 1990 și 1995), pentru ca volumul al cincilea să se mute în 2001 la Editura „Grai și suflet - Cultura națională”. Volumul VI apare la Fundația Națională pentru Știință și Artă, continuatoarea Editurii Minerva, sub auspiciile Academiei Române și în colaborare cu Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. Este menționat tirajul de două sute de exemplare, subvenționat de Ministerul Educației și Cercetării. Această fabuloasă colaborare dintre cel puțin patru
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
putință cu încercarea de a ascunde faptele ori de a le justifica denotă din partea dnei Sipoș o înțelegere cît se poate de greșită a lucrurilor. Nici despre Doinaș, nici despre Caraion, n-am scris cu inimă ușoară. Un om de știință, cum se pretinde dna Sipoș, ar trebui să observe aceste lucruri și să se transforme din avocatul unora în procurorul altora. * Tot acolo, dl C. Rogozanu scrie o recenzie foarte interesantă despre ultima carte a dnei Ruxandra Cesereanu (Imaginarul violent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
greșeala de a intra în partid în 1945, ca să pot să fiu primit ca student la căminul Pache și să pot studia, condiție fără de care, nu... Dându-mi seama de eroarea făcută, în 1949, la Verificări, am provocat cu bună știință excluderea mea, despre care am mai scris. Repet, spre a întări ideea, că pentru mine Cartea, Cultura cu majuscule contau mai mult decât realitatea și că ele m-au ferit să înaintez pe un drum greșit... În 1940 devenisem un
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este, în acest caz, conținutul culturii creștine?, și, mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme să-i elogieze fățiș. Ce ar fi spus contemporanii?! Că Augustin împărtășește idolatria? Când recitește De ordine în vederea redactării Retractărilor, Augustin se simte neliniștit: „Și faptul că am dat prea mare importanță științelor liberale, pe care mulți sfinți nu le cunosc deloc, iar alții care le cunosc nu sunt sfinți. Și că am amintit de Muze ca de niște zeițe, chiar dacă în glumă, precum și faptul că am spus: «admirația viciului». De asemenea, că
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cele ce ne sunt de folos (xrv¿simon) pentru viața și pentru desfătarea sufletului și să fugim numai de cele primejdi oase pentru mântuire, nepunând creatura mai presus de Creator, cum fac cei nebuni... La fel, când este vorba de știință, primim tot ceea ce contribuie la educația noastră și la contemplare, respingând doar cele ce ne împing spre demonni, spre rătăcire, spre pierzanie, și încă și pe acestea numai în cazul când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
când nu ne-ar fi de folos indirect, adică să învățăm din cele rele ceea ce este mai bun, și din slăbiciunea și netemeinicia lor să scoatem la iveală tăria doctrinei noastre. Încât, nici într-un caz nu trebuie să nesocotim știința, pentru că așa li se pare unora. Cei ce susțin așa ceva trebuie socotiți neghiobi și ignoranți, pentru că ar vrea ca toți să fie ca și dânșii, ar vrea ca ignoranța lor personală să se ascundă în dosul ignoranței generale, să scape
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
doi juni autori chiar la începutul primului capitol, Patimile politicii de tranziție, un lung și aberant rechizitoriu la adresa presei, vinovată, cred autorii, de a fi ocupat segmentul de interes al opiniei publice care ar fi trebuit dedicat exclusiv specialiștilor în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție vezi p. 12). În felul acesta, cred autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la nivelul societății, în detrimentul specialiștilor în științe politice, ale căror opinii rămîn neauzite. Dincolo de faptul că subiectele, sesizate de cei doi autori încă din 2002 (anul apariției cărții) ca fiind „șabloane gazetărești”, reprezintă principalele probleme ale României, așa cum reiese din declarațiile repetate ale ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]