130,509 matches
-
obține nemurirea sau eliberarea prin orice mijloace. Chimia este cu totul altceva. Este o tehnică pentru cunoaștere și stăpânirea lumii substanțiale, fizico-chimice”. Așadar, istoricii științelor făcuseră o dublă greșeală. Prima, de natură metodologică, era căutarea în documentele antice a adevărurilor științifice, a observației exacte și a experimentelor riguroase, neținându-se cont că această înțelegere a științelor naturii era o cucerire relativ recentă a spiritului omenesc; a doua greșeală - o consecință a primeia - este neînțelegerea incongruenței dintre unele tehnici pragmatice (argumente pentru
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
înseamnă greutate - pesanteur. Termenul are un sens precis, acela de gravitație. Anca Manolescu, traducătorul cărții, își mărturisește de altfel dorința inițială de a-l fi transpus în română chiar prin acest cuvînt, gravitație, păstrînd întreg în felul acesta simbolismul lui științific, esențial în gîndirea Simonei Weil. Alături de lumină, greutatea e forța fundamentală a lumii acesteia: „Întotdeauna e de așteptat ca lucrurile să se petreacă în conformitate cu greutatea, afară de cazul cînd există intervenție a supranaturalului." Decreația e necesară: „Ceea ce, în noi, e jos
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
și Magherel. Trecutul legionar va deveni motiv literar cu frecvență importantă de apariție în construcția unor personaje; uneori acest detaliu biografic distruge brusc existențe, alteori explică comportamentul "dușmănos" la adresa puterii comuniste: o domnișoară "șefă de lucrări" medic cu "oarecare merite științifice", Cosmologea, Benone ( din Risipitorii), Beju, activist P.C.R. ( din Marele singuratic) etc. Atunci internatul se redeschisese și, până la încheierea anului școlar, probleme de acest gen n-au mai fost. Acum însă trebuie să supraviețuiască prin mijloace proprii, trebuie să-și rupă
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
al unui mare număr de nume importante, din cele mai diferite domenii: literatură, etnografie, istorie, lingvistică, artă. În anii când a fost bibliotecar al Casei Regale, dar și mult după aceea, i s-au adresat mulți pentru ajutor, pentru informații științifice. Cel care n-a rămas nepăsător la cele mai diverse solicitări a contribuit la apariția unor reviste, a unor cărți. Datorită lui, revista Șezătoarea de la Fălticeni a putut să mai apară după primul război mondial, a putut să apară celebrul
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
Chițimia au avut mulți; ceea ce n-am avut însă, într-o asemenea măsură, la nimeni altul este dărnicia, plăcerea cu care și-a împărtășit și distribuit știința și altora." Și să nu credem că i s-au adresat pentru informații științifice, pentru lămuriri, pentru împrumutarea de cărți și reviste, doar persoane de formație intelectuală modestă. S-au împărtășit din enciclopedia vie care era Kirileanu, nume celebre: N. Iorga, S. Mehedinți, G. Vâlsan, R. Vuia, V. Bogrea, Leca Morariu, Ion Scurtu, Jean
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
rateze o bună parte a înțelegerii carții. Sofisticat orchestrată și dând dovada unei reale virtuozități stilistice, fără de care totul s-ar fi transformat în haos, acest (post)roman este o demonstrație multilingvistică (și) la diverse paliere: grafic, textual, informativ - prospectiv, științific, mediatic, livresc, care vorbește, în fond, despre alienarea convențiilor comunicării și despre necesitatea descoperirii unor noi modalități, mai complexe, de percepție a multiplelor realități dezvoltate instantaneu de noile mijloace de comunicare ale lumii actuale. Un fel de ghiveci (în sensul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
de lucrurile esențiale..." Această mărturisire, în care se simte pulsul febrilității întregii generații din care făcea parte și al cărei "șef" era considerat, are rolul de a stabili, în mod indirect, liniile generale, intențiile care-i vor jalona întreaga activitate științifică și literară. Când nu vorbește despre India sau mari personalități culturale, tema predilectă a meditațiilor sale este timpul. Era și normal să fie așa în contextul anilor de atunci, cu toate că, dacă ne gândim bine, utilitatea unui astfel de demers spiritual
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
imprecis, greu de descifrat. Autorul, după cum rezultă din notațiile amănunțite, nu mai puțin încîlcite, lucrează în acest timp la un dicționar (probabil lingvistic sau poate ortografic - obsesia pentru cuvinte, virgule, puncte etc. e evidentă) și la o a doua lucrare științifică, chiar mai puțin conturată, dar unde, vai, nu reușește să treacă de alcătuirea bibliografiei. Adevăratul scop al diaristului este altul: să facă ironii la adresa criticilor literari și să-i pună la încercare cu elucubrațiile lui, într-un cuvînt să-și
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat profesional serios, cum este cel al profesorului Nattiez, nu este o sumă de elogii sau invective, ci o lucrare științifică în toată regula, în care fiecare cuvânt este atent ales, cântărit și motivat; 2) În lumea culturală occidentală, ideile unui savant pot fi atacate cu fermitate, fără ca savantul în chestiune să fie contestat ca atare sau să-și piardă respectul
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
părților narative și a celor teoretice nu ";a ieșit" perfect de la sine. Autorii au schimbat pe alocuri ordinea cronologică a episoadelor A, astfel încât episoadele B care le corespund și decurg totodată din ele să poată fi înseriate după o logică științifică acceptabilă. Acesta este și punctul nevralgic căruia îi dau târcoale fără astâmpăr studenții și doctoranzii care au parcurs deja cartea din scoarță în scoarță. Este oare posibilă traficarea sintaxei realului - se întreabă ei -, chiar în condițiile în care această traficare
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
și asumată? Nu va fi producând ea deformări (mai puternice decât cele care ";se văd") în refacerea demersului epistemologic? Sau dimpotrivă: poate fi traficarea împinsă mai departe, pentru a fi integral aservită unor rațiuni de coerență și claritate a discursului științific? Este ea recomandabilă? Poate fi generalizată? Dacă da, care ar fi ";costurile"? La această ultimă întrebare, fiecare răspunde deocamdată după cum crede de cuviință. - În al patrulea rând, și în fine, după știința unor persoane mai informate decât mine, volumul este
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
urmă, citîndu-l pe Leonardo da Vinci în legătură cu "necesitatea de a merge direct la sursă și a bea apă din izvor, nu din ulcior..." Dar a subliniat că "fundamentul ideologic al artei și literaturii societății noastre nu poate fi decît socialismul științific". A cerut apoi ca cenaclurile și criticii să determine "îndepărtarea a ceea ce colectivul consideră că nu corespunde, astfel ca, într-adevăr, să nu mai fie nevoie de altă intervenție în acest domeniu. Cred că putem acorda această încredere conducerii Uniunii
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
denumiri ulterioare: Societatea Academică Română, 1807; Academia Română, 1879): a) de a determina ortografia limbii române; b) de a elabora gramatică limbii române; c) de a incepe și a realiza lucrarea dicționarului român (apud D. Macrea, Probleme de lingvistică română, Editura Științifică, 1961, p. 122). Nicicând, prin nici o lege ulterioară, nu i s-a retras Academiei Române această prerogativă. De altfel, acest lucru este învederat și de faptul că toate dezbaterile privitoare la elaborarea de sisteme ortografice succesive s-au desfășurat în sânul
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
altfel, acest lucru este învederat și de faptul că toate dezbaterile privitoare la elaborarea de sisteme ortografice succesive s-au desfășurat în sânul sau sub patronajul Academiei Române. Mi se pare deci anormal să se tăgăduiască dreptul celui mai înalt for științific și cultural al țării de a legifera în materie de ortografie. Faptul se arătă cu atat mai ciudat cu cat normele modificate în 1953 au fost adoptate printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, semnată de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Adică un
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
Demonul tresare. [...] Pe stîncă din mijloc apare în lumina albă un înger strălucitor. La această apariție demonul își strînge îngrozit aripele. Captivele se ridică încet-încet." Pînă aici, lucrurile sînt clare. Din păcate, în legătură cu baletul Excelsior, o frivolitate nepermisa în cercetarea științifică m-a făcut să cred și să afirm că ar fi fost o născocire a lui Caragiale: "persiflînd titlul volumului de versuri Excelsior, tipărit de Al. Macedonski, Caragiale imaginase un... balet cu același nume [...] și concepuse minuțios desfășurarea întregului spectacol
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
a fost oare reprezentat și la noi? Relatarea amănunțită din Gazeta poporului m-ar face să cred că da. Aștept cuvîntul specialiștilor în domeniu. E vacanță, e vară, e cald, iar un drum la Bibliotecă Academiei depășește momentan zelul meu științific. Îl pun înapoi în raft pe Jules Lemaître, mulțumindu-i cordial pentru că m-a scos din eroare. O nouă montare a baletului Excelsior pe scena Operei Române... pardon! a Operei Naționale, după instalarea statuii lui nenea Iancu pe un magnific
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
Urian Puține dintre personalitățile diasporei revenite în țară după decembrie 1989 au dobîndit notorietatea și popularitatea lui Neagu Djuvara. Prin eleganța aparițiilor sale publice, jovialitatea sa naturală, incitantele cărți de istorie pe care le-a scris (amestec original de rigoare științifică și accesibilitate, dusă, uneori, pînă la limita familiarității depline cu cititorul) și volubilitatea înnăscută (mană cerească pentru realizatorii de emisiuni radio și tv, precum și pentru autorii de interviuri ai publicațiilor de tot felul), octogenarul profesor a fost repede adoptat de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
foarte important nivel de (auto)reflexivitate, cartea dobîndește un pronunțat caracter anecdotic, uneori chiar la limita frivolității. într-un fel, Neagu Djuvara suferă în această carte "autoportret" de o deformație profesională a istoricului care prezintă faptele cu o rigoare aproape științifică lăsînd cititorului libertatea de a le interpreta așa cum crede de cuviință. Pe de altă parte, la nivelul anilor francezi, Neagu Djuvara descrie în detaliu activitățile pe care le-a urmat și oamenii pe care i-a cunoscut fără a încerca
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
de interes maxim și ar fi păcat dacă această mină de aur nu ar fi fructificată, eventual la nivelul unor lucrări de specialitate. Formidabila analiză comparativă a situației emigrațiilor în Franța, din 1848, respectiv 1948 oferă germenii unei viitoare lucrări științifice: "...se cuvine să luăm în seamă și chiar să subliniem faptul că emigrațiile din 1948, în contrast cu cele din 1848, par să nu fi avut nici o influență asupra politicii occidentale. [...] în anii 1830, Ion Câmpineanu, cu toată slăbiciunea și lipsa de
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
expediției care a produs colecția, desfășurată într-o perioadă despre care se vorbește astăzi puțin în România, al doilea război mondial. Acțiunea se numea IREB (Identificare românilor de la est de Bug). Ceea ce ar părea la prima vedere o cercetare pur științifică, deși pe timp de război și într-o zonă de ocupație militară, devine la o privire mai atentă cel puțin problematică. Listele nominale produse de echipa de 18 angajați ai Institutului de Statistică precum și recomandările lor urmau să fie folosite
Scrisoare de la MȚR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82364_a_83689]
-
românii vorbesc destul de slobod, iar limbajul licențios este tolerat chiar și în medii profesionale, limba română literară a rămas mult în urmă la acest capitol. Pentru a respecta acest tabu absolut stupid, traducătorii recurg fie la termeni împrumutați din jargonul științific, fie la anacronisme sau regionalisme pe care nu le mai folosește nimeni. „A penetra”, „mădular”, „vulvă”, „penis”, „testicule”, „vagin”, „sămânță”, „a varia” și, desigur, „fofoloancă” și „ștromeleag” - Vreau să cred că nu. O posibilă explicație pentru evitarea în scris a
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
de activitățile Liedertafel-ului a impus în scurt timp o nouă creștere a suprafeței clădirilor sale, terminată în 1897, grație unor subsidii ale prietenilor săi din medii foarte diferite. Și tot atunci au fost inaugurate conferințele pe teme muzicale, literare sau științifice, ceea ce denota, odată mai mult, reușita eforturilor depuse de diriguitorii Liedertafel-ului pentru a face cât mai bine cunoscută cultura germană. Perioada Primului Război Mondial a fost un răstimp dificil pentru fundație, cu localul sechestrat și amenințată la un moment dat cu desființarea
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
pentru a însănătoși societatea românească le punem la dispoziție mostre edificatoare" (p. 252). Prin actualitatea viziunii sale, volumul lui Viorel Marineasa ar merita să provoace o dezbatere pasionată în mișcarea de idei din România de astăzi. Atuurile literare, alături de cele științifice, sunt evidente. Bogăția și claritatea ideilor, subtilitatea și rigoarea demonstrației, patosul argumentativ se îngemănează cu expresivitatea stilistică, paranteza fermecătoare, vorba de duh ori detaliul suculent, lucru vizibil îndeosebi în note. Corpusul lor formează, la propriu, o carte în carte, potențând
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
neștiind franțuzește decît superficial (orvoar, țațo!). Pedagogul de școală nouă știe însă nemțește. El are lecturi de specialitate, Pestalozzi de pildă, ca și de istorie. În chestiunea cometei, Rostogan respinge interpretările gazetelor ca "Universul" și trimite la surse cu autoritate științifică. Totuși lumea lui Caragiale și cea românească în general, de pînă la 1900, citea cam puțin! De personajele lui Creangă, ce să mai vorbim! În acea vreme cititul era o artă complicată, ca la chinezi. Iar oamenii umblau la subțioară
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
nouăsprezecelea, exterminați cu o ferocitate demnă de o cauză mai bună -, cauza morții bietelor rumegătoare părea de neînțeles. Într-un Occident în care nu trebuie să existe mister, și orice fenomen inexplicabil capătă în mod obligatoriu o explicație rațională, mașinăria științifică s-a pus pe treabă. Au fost consultați zoologi, botaniști, geografi și chiar specialiști în psihologie animală, au fost răscolite arhivele vechilor orașe din Nord, s-a suflat praful de pe multe codice. Într-un târziu, a fost adus din Canada
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]