740 matches
-
Stealth este un film de acțiune științifico-fantastic american din 2005, cu participarea lui Josh Lucas, Jessica Biel, Jamie Foxx, Șam Shepard, Joe Morton și Richard Roxburgh. Filmul este regizat de Rob Cohen, regizor al producțiilor "The Fast and the Furious" și "xXx". Filmul prezintă trei ași în
Stealth - Pericol invizibil () [Corola-website/Science/331482_a_332811]
-
Laurence John Fishburne III (n. 30 iulie 1961) este un actor, scenarist, regizor, și producător de film american. El este cunoscut în special pentru rolul lui Morpheus în trilogia de filme științifico-fantastice "Matrix", Clean în "Apocalypse Now", Cowboy Curtis în showul TV "Pee-wee's Playhouse", Ike Turner în "What's Love Got to Do With It" și Furious Styles în "Boyz n the Hood". El a fost primul actor afro-american care l-
Laurence Fishburne () [Corola-website/Science/331520_a_332849]
-
The Day the Earth Stood Still (" ") este film științifico-fantastic american din 2008, remake al filmului din 1951 cu același nume. Filmul e regizat de Scott Derrickson, și îl are în rolul principal pe Keanu Reeves. Inițial a fost programat ca filmul să fie lansat pe 9 mai 2008, dar
Ziua în care Pământul se opri () [Corola-website/Science/331522_a_332851]
-
Revolta pe Alpha C (engleză: ) este un roman științifico-fantastic pentru tineret de Robert Silverberg. Acesta a fost primul său roman publicat în 1955 la vârsta de douăzeci de ani. În 2363, Larry Stark, 20 de ani, cadet al Academiei Patrulelor spațiale, vizitează sistemul stelar Alpha Centauri cu nava spațială
Revolt on Alpha C () [Corola-website/Science/336936_a_338265]
-
(engleză: The Man in the Maze) este un roman științifico-fantastic de Robert Silverberg prima oară publicat în 1969 de Sidgwick & Jackson. Inițial a fost serializat în revista "Worlds of If" în aprilie 1968, pag. 5-57 & mai 1968, pag. 108-158. Romanul este o parafrazare a tragediei eroului grec antic Filoctet, poveste
Omul în labirint () [Corola-website/Science/336938_a_338267]
-
în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul "Un
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
zăpezilor" (1959), "Ultimul alb" (1962), "Lumina purpurie" (1964), "Cântecul Cibenei" (1966), " Omul cu o mie de chipuri" (1968), "Naufragiații" (1973), " Viața începe la Milogu" (1980) ș.a. "Drum printre aștri" (1954), scris în colaborare cu Radu Nor, este considerat primul roman științifico-fantastic românesc care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce „O întâmplare în împărăția zăpezilor” (1959) este prima povestire științifico-fantastică pentru copii. Cărțile lui I.M. Ștefan sunt o combinație de proză de aventuri și SF, contribuind la popularizarea
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
la Milogu" (1980) ș.a. "Drum printre aștri" (1954), scris în colaborare cu Radu Nor, este considerat primul roman științifico-fantastic românesc care a apărut după cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce „O întâmplare în împărăția zăpezilor” (1959) este prima povestire științifico-fantastică pentru copii. Cărțile lui I.M. Ștefan sunt o combinație de proză de aventuri și SF, contribuind la popularizarea științifică, dar și la inseminarea ideologică a ideilor materialiste comuniste. Literatura de aventuri științifico-fantastică a lui I.M. Ștefan este, în opinia criticului
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
întâmplare în împărăția zăpezilor” (1959) este prima povestire științifico-fantastică pentru copii. Cărțile lui I.M. Ștefan sunt o combinație de proză de aventuri și SF, contribuind la popularizarea științifică, dar și la inseminarea ideologică a ideilor materialiste comuniste. Literatura de aventuri științifico-fantastică a lui I.M. Ștefan este, în opinia criticului Mihai Iovănel, modestă și aservită ideologiei realismului socialist. Autorul descrie în cărțile sale, într-o manieră de inspirație sovietică, o societate a viitorului idealizată potrivit ideologiei marxiste (în "Sahariana"), expediții civilizatoare ale
I. M. Ștefan () [Corola-website/Science/336985_a_338314]
-
(1992) este o culegere de povestiri științifico-fantastice scrise de George Anania și Romulus Bărbulescu. Aceasta este ultima carte publicată în colaborare de cei doi autori și singura de după căderea comunismului. George Anania a recunoscut însă că, la începutul anilor '90, el și cu Romulus Bărbulescu au demarat
Cât de mic poate fi infernul? () [Corola-website/Science/328498_a_329827]
-
de-al nouălea discurs memorial Douglas Adams. Cox este co-autor la mai multe cărți de fizică printre care "Why does E=mc?" și "The Quantum Universe", alături de Jeff Forshaw. Cox a fost consilier tehnic pe probleme de știință la filmul științifico-fantastic "Sunshine" lansat în august 2007 sub regia lui Danny Boyle. La lansarea în format DVD, el oferă suplimentar un comentariu audio în care discută acuratețea (și neacuratețea) științifică înfățișată în film. Brian Cox apare și în emisiunea specială "Megaworld: Switzerland
Brian Cox (fizician) () [Corola-website/Science/331213_a_332542]
-
original: "") este un film SF western serial american din 1935 regizat de Otto Brower și B. Reeves Eason. În rolurile principale joacă actorii Gene Autry, Frankie Darro și Betsy King Ross. Acest serial Mascot cu 12 capitole combină genurile western, științifico-fantastic și muzical. Primul episod are 30 de minute, celelalte au câte 20 de minute. Serialul prezintă un care descoperă o civilizație antică subterană care trăiește sub sa și care devine coruptă datorită unor speculatori lacomi fără scrupule de la suprafață. În
The Phantom Empire () [Corola-website/Science/331248_a_332577]
-
de poetă pe coperta a 4-a a volumului "Cer fără scări" . După stabilirea la Oradea, Ionuț Caragea și Nicoleta Baciu întemeiază o familie, având o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză. Ionuț Caragea a scris cinci cărți de aforisme în limba română, primele patru
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Déconnecté" (franceză), "Ciel sans escalier" (franceză) și "Festina lente" (spaniolă). Două cărți au fost menționate și în Franța, de criticul literar Jean-Paul Gavard-Perret: "Ciel sans escalier" în revista "Le Litteraire" și "La suprême émotion " în revista "Incertain Regard". „Uezen”, romanul științifico-fantastic al lui Ionuț Caragea, a fost publicat între anii 2010 și 2011 în România, sub formă de trilogie, la editura Fides din Iași. Romanul a fost tradus ulterior în limba engleză și publicat în 2012 la editura americană Wildside Press
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
conduce cu inteligență, departe de tezisme și prețiozități, personajele sale în epuizarea logică a subiectului filozofic, simultan cu a menține tensiunea narativă prin jocul de planuri și proporția judicioasă între aventură și dialog. Ionuț Caragea a scris și proză scurtă științifico-fantastică, fiind printre laureați la trei ediții consecutive (2007, 2008, 2009) ale concursului Helion din Timișoara, la prima ediție a Concursului de Proză Umoristică SF, organizat de același club în 2016, și la ediția din 2016 a concursului național "România peste
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
și un epilog), acțiunea din final fiind mai scurtă decât cea din versiunea publicată în volum. În ediția sa definitivă, romanul este împărțit în 17 capitole nenumerotate și având următoarele titluri: Scriitorul Felix Aderca a fost pasionat constant de literatura științifico-fantastică. Preocuparea sa poate fi remarcată din articolul „Ce e viitorismul?”, apărut în 1922, în care scriitorul scrie: "„Idealul lui Marinetti este «creațiunea omului mecanic, ale cărui fragmente să poată fi înlocuite», și se pare că ultimele rezultate științifice (menținerea în
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
al autorului, preciza că Felix Aderca, "„acel spirit viu, lucid, de analist și poet, în continuă metamorfoză”", a realizat un roman fantastic cu "„egală izbândă și cu o artă a scrisului încântătoare”". Lipsa de interes a criticii literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
literare față de literatura științifico-fantastică românească din prima jumătate a secolului al XX-lea s-a datorat, după cum remarca istoricul literar Ion Hobana într-un articol din 1963, lipsei unei tradiții a acestui gen literar în România. Potrivit specialistului sus-menționat, literatura științifico-fantastică românească era un gen literar de nișă până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În afara romanelor "Un român în Lună" de H. Stahl și "Orașele înecate" de F. Aderca, apăruseră până atunci doar povestiri risipite prin diverse publicații și
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
unei profeții plauzibile”", afirma profesoara Elvira Sorohan. Criticul Ov. S. Crohmălniceanu, care a prefațat ediția din 1966, îl considera o "„îmbinare fericită de speculație intelectuală și fantezie, de epică alertă și sugestie poetică”", ce ilustrează elocvent conceptul de o literatura științifico-fantastică bună. Analizând romanul în monumentala lucrarea "Literatura română între cele două războaie mondiale" (1972), criticul sus-menționat afirmă că Aderca își imaginează o situație fantezistă plauzibilă în viitor și construiește, pornind de la aceasta și după exemplul lui Wells, o nouă realitate
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
sub titlul „Sonet — Către știință” în volumele "Scrieri alese", editate de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. O altă traducere a fost realizată de Mihu Dragomir și publicată sub titlul „Sonet științei” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. <poem>Science! true daughter of Old Time thou art! Who alterest all things with thy peering eyes. Why preyest thou thus upon the poet's heart
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
penei eminentului scriitor american Edgar Poe. Dăm, conform tradițiunilor noastre, portretul și note biografice asupra acestui nuvelist.” O altă traducere a fost realizată de Ion Vinea și publicată sub titlul „Nemaipomenita întîmplare a unui anume Hans Pfaall” în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 125, 1960), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”; traducerea lui Vinea a fost republicată sub titlul „Hans Pfaall” în vol. "Scrieri alese" (vol. I), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
din Iași) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Aventura fără egal a unui oarecare Hans Pfaall” în volumul "Gândacul de aur", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). „Hans Pfaall” este considerată a fi una dintre primele scrieri științifico-fantastice, ea având ca subiect zborul dincolo de limitele gravitației terestre, cu 30 de înainte de apariția romanului " De la Pământ la Lună" (1865) al lui Jules Verne. În subsolul acestei povestiri, E. A. Poe definește literatura S.F., scriind că narațiunile cu un subiect asemănător
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
considera că această povestire "„ne introduce în specificul unei anumite laturi a creației lui Poe. E vorba, de data aceasta, de capacitatea lui de fabulație în ipostaza analitică, unică în istoria romantismului universal, și care-l duce la o viziune științifico-fantastică asupra lumii. Scriitorul începe cu eroul său călătoria spre Lună, dar nu în elanurile pline de poezie și imagini folclorice eminesciene sau shelleyene, ci într-un mod foarte apropiat de știință, în orice caz urmând-o. Însemnările de distanță, de
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
aerosfredel” și întâlnirea sa pe solul selenar cu un marțian. "" este unul dintre primele romane S.F. scrise în limba română, având din această perspectivă un rol de document literar. El este considerat de specialiști ca fiind cel mai important roman științifico-fantastic românesc din faza de pionierat a acestui gen literar. Un ziarist din București, sosind acasă spre ziuă de la redacție, asistă la căderea unui corp ceresc la câțiva metri de dânsul în grădina casei sale de pe strada Puișor. Bolidul căzut într-
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Note de călătorie) Partea a III-a: Pe Lună Note explicative<br> Lucrări folosite (bibliografie) Autor de povestiri umoristice și de memorii, Henric Stahl a scris romanul "Un român în Lună", considerat ca una dintre lucrările de pionierat în literatura științifico-fantastică românească. Acest roman este prezentat ca un manuscris găsit despre explorarea spațiului cosmic: un ziarist dă din întâmplare peste un text misterios, care se dovedește a fi relatarea stenografiată a unei călătorii românești către Lună. Stahl a luat în considerare
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]