819 matches
-
bei o bere?” la care, din coroana unei sălcii mai îndepărtate venea răspunsul: „ba un vin, ba un vin”, cel puțin, eu așa auzeam și așa aș traduce acel ciripit vesel. După două ore de desfătare, cu juvelnicul doldora de știuci, mă întorceam în tabără, unde cei doi verișori încinseseră o vajnică partidă de table. - Pe ce jucați? i-am întrebat. - Pe pumni, mi-a răspuns Tarzan. Cine pierde, o ia pe cocoașă. - Și cine o ia pe cocoașă? - Deocamdată Gabi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mare cu apă, să fiarbă. Mi-am pregătit peștele, legumele și zarzavatul. Când a început să clocotească apa, am băgat peștele mic, curățat, spălat și fără capete: carași și pui de crap, roșioare, bibani, mari cât palma și bucățele de știucă. Era de unde! Apoi am băgat legumele: ardei gras, țelină, morcov rondele, pătrunjel rădăcină și ceapă. Când au fiert bine, am acrit-o cu sare de lămâie și am adăugat peștele mare, bucăți de crap. Între timp, peștele mic s-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
beau vin, altfel nu merge cartoful pe gât. Îmi era Tarzan ăsta așa de drag, mă uitam la el zâmbind, și mă gândeam că este un copil mare, pus pe pozne și nu ditamai omul însurat. Ziua mergeam la pescuit știuci. Șontea era o baltă generoasă cu noi, ne dădea din totul ei, iar noi o binecuvântam. Câte odată, trecea vreo bărcuță cu motor. În dreptul nostru încetinea și turistul ne saluta cu șăpcuța fluturândă în mână. Unul, un olandez, l-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a-i arăta frumoasei originale ce-i poate mintea. Un dramaturg, dacă ar vedea-o și i s-ar părea că e greu abordabilă, ar bate coclaurile cu luciu de apă și sălcii plângătoare, ar pândi cum vânează șalăul și știuca dimineața și în amurg, ar aduna fișe pe toate speciile de faună și floră, ar studia surâsuri, râsuri și hohote de râs, de la cristalin până la mugetul înfuriat al mării, ar face o colecție completă de scule de pescuit și restul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și etala în soare nuanțele sidefii în ape de argint, aur și rubin și i-am răspuns. - Vezi tu priveliștea asta? Vezi pelicanii de colo? Vezi egreta aceea mare care se înalță deasupra stufărișului? Dar ia uite ce frumos sare știuca aceea, o fi flămândă, ce zici? Vezi roiul de țânțari care zumzăie deasupra noastră și face eforturi disperate să străbată prin fumul care ne înconjoară ca să se înfrupte din sângele nostru? Dar sălciile astea bătrâne de sute de ani, câte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la pândă În adâncuri. Suprafața mării e o oglindă: reflectă regnuri divergente. Deasupra stau creaturile aerului; dedesubt cele ale apei. O singură planetă conținând două lumi. Colegele mele de clasă erau la fel de puțin mirate de trăsăturile lor extravagante ca o știucă de solzii săi. Păreau să fie o specie diferită. Era de parcă aveau glande odorifere sau marsupiu, de parcă erau adaptate pentru fecunditate, pentru procrearea În sălbăticie, lucruri care n-aveau nimic În comun cu mine, cea slăbănoagă, cea spână, cea domesticită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îngust, separate de o bucătărie rudimentară, cu un aragaz de campanie. Pervazul era plin de sticle goale de bourbon. Pereții erau acoperiți cu fragmente Îngălbenite din ziarul local, știri despre concursuri de pescuit și de carting. Mai era și o știucă Împăiată, cu gura căscată. Pentru că avea prea puțin kerosen, lampa trosnea. Lumina avea culoarea untului, iar ghirlandele de fum Îngroșau aerul. Era o lumină de bârlog de opiomani și se potrivea, căci Rex deja scosese din buzunar o țigară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe Jerome la o parte. S-a tras Înapoi, afară din mine, și a alunecat din pat pe jos. Liniște. Doar noi doi trăgându-ne sufletul. Stăteam Întinsă pe spate, pe patul de campanie. Sub decupajele din ziare. Cu o știucă Împăiată În calitate de unic martor. Mi-am tras salopeta și m-am simțit cât se poate de trează. Acum totul se sfârșise. N-aveam ce să mai fac. Jerome urma să-i spună lui Rex. Rex urma să-i spună Obiectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
e la Paris. Aglae suferi și ea o scurtă convulsiune a mușchilor feței, dar nu-și schimbă poziția pe scaun. După puțin timp, rezumă numai într-un cuvânt toată firea ei: - Scîrbă! - Deșteaptă fată! comentă Stănică știrea, când o află. Știucă se descurcă-n viață! - Dumneata numești deșteptăciune, zise Aurica, să plecifără rușine cu un bărbat în străinătate? - Da! decretă Stănică. Numesc deșteaptă o femeie caresucește capul bărbaților. Ăsta e rostul femeii. Aurica privi țintă în dușumea, pătrunsă de argument. Suferința
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile protejate sunt înzestrate cu cele mai bogate și variate resurse turistice naturale, care le conferă o mare disponibilitate pentru turism. Acest
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu o mare diversitate de pești (crap, caras, lin, știucă, somn, șalău, sturioni ș.a.). plaja întinsă, unde cresc plante specifice țărmului (pelinul, perișorul de nisip, varza de mare) și cu un potențial deosebit pentru cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
tătarilor. Dintre mâncărurile cele mai apreciate, menționăm: batatul la proțap, cârnații de oaie, musacaua dobrogeană (din carne, vinete, roșii și cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o rețea de ape curgătoare, ape subterane și lacuri, bine conturate. Rețeaua hidrologică este reprezentată de fluviul Dunărea la sud (detaliată mai jos), pârâul Radimna în partea de vest la 1 km de capătul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
indolent, se ițesc din nimic și, docile, se reîntorc acolo, iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sprinten ca un bizam, sări înăuntru, așezându-se la rame. Ieșiră în largul ghiolului. Priveliștea era într-adevăr minunată. Sub pânza moale, argintie a apei, mii de viețuitoare, într-un deplin consens cu legile naturii, se înfulecau unele pe altele. Știuci cinice, flexibile, numite în popor și „sanitarii bălților”, căutau din priviri indivizii mai slab pregătiți și-i înșfăcau cu iuțeală, târându-i în adâncuri. Crapi maiestuoși, mușchiuloși, doldora de lapți, căutau crapi doldora de icre. Somni pe care apa abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rămaseră literalmente cu gura căscată. Căci ce nu le văzură ochii, gustară limbile, înghițiră gâtlejurile și primiră mulțumite stomacurile? Zacuscă de morun, icre de cegă cu lapți de nisetru, plachie de crap, pilaf de scoici, țipari lungi prăjiți în ulei, știucă umplută cu obleți, raci trandafirii răposați în maioneză, chefar la grătar, friptură de somn cu salată de heringi, scrumbii afumate, rasol de șalău, o ciorbă de clean să se așeze bine toată mâncarea, iar în urmă bibani mici fripți întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Jos, tăcutul Broanteș, cu un roi de endecasilabi rotindu-i-se fără-ncetare printre aliterații în cap, și țigăncușa Cosette, cu tot ce are neamu-i mai frumos, șezură și ținură sfat. La picioarele lor, șăgalnic și somnoros susura plin de știuci Siretul, gândi rapsodul Broanteș. — Iată-ne acasă! - suspină Barzovie-Vodă. O, ce n-aș da să pot rămâne mereu pe pământul acesta! — Păi, dă tribut, Măria-Ta - zise spătarul Vulture - și-aice-ți rămân oasele, precum dorești. Dă un tribut mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că nici vorbă să fie în proaspătul lac. Totuși, vă putem da un sfat pentru a mai atenua îngrijorarea de care sunteți cuprins: încercați să aclimatizați câteva din speciile noaste cele mai prolifice: somnul (500.000 de la o singură femelăî, știuca (600.000-700.000 icreî și mai ales crapul fitofag, care-ar putea valorifica excelent terenul pășunii, în locul ovinelor. Surorile Frida și Linda Gustafson, Malmö, Suedia: Nu Târgoviștea ci Bucureștiul este. Târgoviștea a fost până-n secolul XVI-lea. 3î Diana Oprescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ieftine și de plastic (chinezării). Orașul este tapetat cu reclame „Atlassib“ și alte firme de transport persoane, așezate direct pe fațadele unor clădiri care curg de lepra zidurilor. Pe malul Dunării, la fel de frumoasă ca întotdeauna, doi pescari amărâți dădeau la știucă. Unul dintre ei: „Dacă iau o bucată de peste 3 kilograme o pun pe net“. Niciodată Brăila nu mi s-a părut mai tristă ca astăzi. Parcă văd scena: cauți clipul pe Youtube folosind cuvintele-cheie: știucă-Brăila-Dunăre. Si iată știuca, haț, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
dădeau la știucă. Unul dintre ei: „Dacă iau o bucată de peste 3 kilograme o pun pe net“. Niciodată Brăila nu mi s-a părut mai tristă ca astăzi. Parcă văd scena: cauți clipul pe Youtube folosind cuvintele-cheie: știucă-Brăila-Dunăre. Si iată știuca, haț, cum iese din apele net-ului și te prinde de nas... Mirel 28 iulie 2006 Cele trei seminarii pe care am fost nevoit să le organizez în Prahova, ca o etapă a unei campanii naționale, având drept tematică „Egalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
pentru copii, Secunda care suntem (1993) versuri, Eterna Danemarcă (Ed. Eminescu, București, 1995) versuri, Înfruntarea lui Heraclit (Chișinău, 1998) antologie de versuri, Mărul îndrăgostit de vierme (Timișoara, 1999) versuri, Rața și Arhimede (2000), Cavalerul Înzadar (Chișinău, 2001) antologie de versuri, Știuca la școală (2002), Zaruri pictate. Poeme (2003), Corabia de la mansardă (2004), Cheițe pentru vise (2005), Emisferele de Magdeburg (2005), Ființe, umbre, epifanii (2011), Greierul care scri-cri-cri-e (2012), În cămașă de cireașă (2014). Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987, 1999
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
piperul pisat și jumătate de ou, amestecând până se face o pastă și se dă formă de crochete. Se dau prin făină, ou, pesmet și se prăjesc în ulei încins. DROB DIN PEȘTE 1,5 kg. de filé de șalău ( știucă, somn, crap ), 250 gr. de ciuperci tocate, 200 gr. de cartofi tăiați cubulețe, 200 gr. de morcovi tăiați cubulețe, 200 gr. de ceapă tocată mărunt, 300 gr. de unt, 200 gr. de cașcaval ras, patru ouă întregi, o legătură de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
salată verde și pătrunjel verde tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCĂ CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tocat. Șalăul se curăță și se fierbe în apă cu sare, piper și foi de dafin timp de zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCĂ CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
zece minute, apoi se scoate pe platou unde se adaugă cartofii, morcovul, sfecla și restul pentru decor. ȘTIUCĂ CU SOS ALB O știucă, 150 g unt, o lingură de făină, 1 pahar de lapte și țelină pentru decor. Se curăță știuca de solzi și de viscere, se spală și se stropește cu zeamă de lămâie și puțină sare. Apoi se pune la fiert într o cratiță cu apă rece la foc foarte mic să fiarbă încet. Când este fiartă, se scoate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]