821 matches
-
pentru metodele de analiză "3.3.1.1. Pește undițar (Lophius species), Anarhichas lupus, biban (Dicentrarchus labrax), mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia), pălămidă (Sarda sarda), anghilă (Anguilla species), Hoplostethus atlanticus, grenadier de stâncă (Coryphaenoides rupestris), halibut (Hippoglosus hippoglossus), marlin (Makaira species), știucă (Esox lucius), (Orcynopsis unicolor), câine-de-mare de Portugalia (Centroscymnes coelolepis), calcan (Raja species), sebasta (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus), pește lance (Istiophorus platypterus), pește sabie (Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo), rechin (toate speciile), scrumbie sau stromateus (Lepidocybium flavobrunneum, Ruvettus pretiousus, Gempylus
jrc5691as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90861_a_91648]
-
fluviatilis), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), somn american (Ictalurus melas), gambuzie (Gambusia affinis) și alte specii din familia Poecliide SHV Peștii din familia Salmonide, lipan (Thymallus thymallus), coregon (Corregonus spp.), știucă (Exos lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
Corregonus spp.), știucă (Exos lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustelus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius) VPC Crap comun (Cyprinus carpio), crap chinezesc (Ctenopharyngodon idellus), crap oglindă (Hypophtalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
fluviatilis), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), Macquaria australasica, biban argintiu (Bidyanus bidyanus), Galaxias olidus, somn (Silurus glanis), somn american (Ictalurus melas), gambuzie (Gambusia affinis) și alte specii din familia Poecliide SHV Peștii din familia Salmonideae, lipan (Thymallus thymallus), coregon (Corregonus spp.), știucă (Exos lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustellus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
Corregonus spp.), știucă (Exos lucius), calcan (Scophthalmus maximus), hering și șprot (Clupea spp.), somon de Pacific (Oncorhynchus spp.), cod de Atlantic (Gadus morhua), cod de Pacific (G. macrocephalus), eglefin (G. aeglefinus) și Onos mustellus NHI Peștii din familia Salmonideae și știuca (Exos lucius) VPC Crap comun (Cyprinus carpio), crap chinezesc (Ctenopharyngodon idellus), crap oglindă (Hypophtalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (Carassius auratus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis) (*) Listă la care se adaugă orice altă specie
jrc5969as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91141_a_91928]
-
i. Văduvita FID Leuciscus (=Idus) idus Ide (Orfe) Babușca FRO Rutilus rutilus Roach Crap FCP Cyprinus carpio Common carp Caracuda FCC Carassius carassius Crucian carp Lin FTE Tinca tinca Tench Fam. ciprinide n.a.p. FCY Cyprinidae Cyprinids n.e.i. Știuca FPI Esox lucius Northern pike Salău FPP Stizostedion lucioperca Pike-perch Biban comun FPE Perca fluviatilis European perch Mihalț FBU Lota lota Burbot Pești de apă dulce n.a.p. FRF ex Osteichthyes Freshwater fishes n.e.i. Sturioni n.a.p. STU
jrc5361as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90530_a_91317]
-
Crevete Penaeus subtilis ZEE, Guyana franceză M6 M7 Apendice XIII Listă de specii facultativă pentru programul extins Specie Zonă Eșantionare Straturi Marea Baltică - Zona CIEM III (cu excepția Shagerrak) Anghilă Anguilla anguilla III b-d Z2 Coregon lavaret Coregonus lavaretus III d R2 Știucă Esox lucius III d R2 Limandă Limanda limanda III b-d R2 Eglefin Melanogrammus aeglefinus III a S R2 Merlan Merlangius merlangus III a S R2 Merluciu Merluccius merluccius III a S R2 Biban Perca fluviatilis III d R2 Cambulă Platichtys
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
III b-d C3 C3 Hering Clupea harengus III a S F2 E2 F2 E2 Hering Clupea harengus III b-c F2 E2 F3 E3 Hering Clupea harengus III d F2 E2 F2 E2 Coregon lavareț Coregonus lavaretus III d C3 C3 Știucă Esox lucius III d C3 C3 Cod de Atlantic Gadus morhua III a S C3 B2 C3 B2 Cod de Atlantic Gadus morhua III b-d D3 C2 D4 C3 Limandă Limanda limanda III b-d D3 D3 Eglefin Melanogrammus aeglefinus III
jrc5363as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90532_a_91319]
-
harengus III b-c/III d Cambulă Pleuronectes platessa III b-d Somon Salmo salar III b-d Păstrăv Salmo trutta III b-d Șprot Sprattus sprattus III b-d Calcan Psetta maxima III b-d Anghilă Anguilla anguilla III b-d Biban Perca fluviatilis III d Știucă Esox lucius III d Șalău Stizostedion lucioperca III d Coregon Coregonus spp. III d Strâmtorile Skagerrak și Kattegat (zona CIEM III a) Putasu Micromesistius potassou III a N Cod de Atlantic Gadus morhua III a N/III a S Eglefin
jrc4736as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89902_a_90689]
-
2001/22/CE 3.3.1.1. Pește undițar (Lophius spp.) pisică de mare din Atlantic (Anarhicas lupus) biban (Dicentrarchus labrax) mihalț de mare albastru (Molva dipterygia) pălămidă (Sarda spp.) cambulă (Hippoglossus hipoglossus) ton pitic (Euthynnus spp.) marlin (Makaira spp.) știucă (Esox lucius) bonită comună (Orcynopsis unicolor) câine de mare portughez (Centros-cymnes coelolepis) vulpe de mare (Raja spp.) scorpie de mare groenlandeză (Sebastes marinus, S. mentella, S. viviparus) pește călător (Istiophorus platypterus) pește-teacă (Lepidopus caudatus, Aphanopus carbo) rechin (toate speciile) macrou
jrc5213as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90381_a_91168]
-
un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de pește de apă dulce, sunt mai abundente știucile și bibanul. Somonul de Atlantic rămâne favoritul pescarilor. , o specie periclitată și una dintre cele doar trei specii lacustre de focă din lume, există numai în sistemul de lacuri Saimaa din Finlanda de sud-est; au mai rămas astăzi doar circa
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
alpine. Păsările sunt bine reprezentate mai ales în locurile unde predomina pădurea de fag, mai bine conservata în ciuda defrișărilor masive, prin: ierunca, porumbel de scorbura, huhurezu mare, uliu porumbar, bufnita, șoimul. În apele de munte trăiește: lostrița, păstrăvul, scobarul și știuca; iar în apele de șes se întâlnesc cleanul dungat și babetele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Baia Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
și bălți trăiesc numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața mare (Anas platyrinha), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gârlița (Anser albifrons), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), etc. Speciile de pești care populează apele lacurilor și a bălților, dintre care amintim știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităților este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. "Pentru detalii, vezi: Mureș și Pocloș" Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă la Târgu Mureș. Râul a fost
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Umbra krameri"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morunaș ("Vimba vimba"), o specie de somn ("Silurus soldatovi") din familia Siluride, șalău ("Sander lucioperca"), șalău vărgat ("Sander volgensis"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), cernușcă ("Leuciscus borysthenicus"), știucă de Amur ("Esox reichertii"), caracudă ("Carassius carassius"), lin ("Tinca tinca"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus"), plătică ("Abramis brama"), caracudă argintie ("Carassius auratus auratus"). Vipera de stepă ("Vipera ursinii"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla multicoloră ("Eremias arguta"), șopârla de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Dragomirești este un sat în comuna Știuca din județul Timiș, Banat, România. Localitatea Dragomirești se situează în zona de est a județului Timiș, la granița cu județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
județul Caraș-Severin, la circa 18 km sud de municipiul Lugoj. Este un sat relativ izolat, în zona de confluență dintre câmpia Lugojului și Dealurile Sacoșului. Singura conexiune rutieră este un drum comunal care îl leagă de centrul de comună, localitatea Știuca. Drumul de acces a fost asfaltat în anul 2008. Satul Dragomirești este amintit pentru prima dată în anul 1439 cu numele de "Dragomerfalva". Localitatea a fost locuită de români. Populația actuală este majoritar de origine etnică ucraineană, provenind din Maramureș
Dragomirești, Timiș () [Corola-website/Science/301357_a_302686]
-
a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi și curate. În aval de uzină, își fac apariția alte specii de pește: elanul, mreana, știuca și bibanul, mai ales în zona Crivinei spre Jdioara.
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Știuca (în , în , în ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dragomirești, Oloșag, Știuca (reședința) și Zgribești. Localitatea a fost reîntemeiată de coloniști germani începând din anul 1786 sub denumirea de Ebendorf, nume care l-a purtat
Comuna Știuca, Timiș () [Corola-website/Science/301402_a_302731]
-
Știuca (în , în , în ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dragomirești, Oloșag, Știuca (reședința) și Zgribești. Localitatea a fost reîntemeiată de coloniști germani începând din anul 1786 sub denumirea de Ebendorf, nume care l-a purtat până în anul 1901. Până la începutul anilor 70, majoritatea locuitorilor era de origine germană; începând cu anul 1969
Comuna Știuca, Timiș () [Corola-website/Science/301402_a_302731]