1,266 matches
-
din bărbații internați, valizi somatic, așa cum s-au obișnuit și se obișnuiește încă, în cadrul ergoterapiei, asigură nu atât tratamentul bolnavilor, ci, mai ales, întreținerea spitalului. Din acest punct de vedere inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..." și, mai departe, "...lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni...". Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la mănăstirea Neamțului, era, după cum se vede, cât se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și Îngro pat din nou pe bieții noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar credincioasă tradiției acestui gen gură-rea, ingrat și incomod al istoriei mă runți șurilor omenești. Cel dintâi dintre mai sus pomeniții n-a tulburat cu nimic somnul memorialistului, căci Iehovah sau chiar disciplina lui severă de antropolog i-a interzis orice speranță de supraviețuire și comunicare cu noi după moarte. Cel de-al doilea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
existau probe suficiente și eram hotărât, conform devizei lui Giglio, să nu recunosc nimic, să neg totul. Am fost dus undeva într-o cămăruță mică, plină de oameni: în primul rând Mama, care nu mai contenea să-mi facă repro șuri, și multe alte femei, dintre care unele mi se păreau cu nos cute... și iată că acolo, în acea cămăruță, am primit lovitura fatală: o telegramă sosită din Londra dădea la iveală amprentele digitale ale asasinului, așa cum fuseseră găsite la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spatele dirigului, Bobby a început să se maimuțărească. Nu știu cum reușea, dar făcea la marele fix pe omu’ nou: se ridicase în picioare și stătea cu ochii ațintiți spre viitoru’ luminos, dădea din gură pe mutește, dar căsca botu’ cât o șură, ca broscuța din banc, iar din mâini dădea ca Ceaușilă. Am început să nechezăm, pe Mădă a pufnit-o râsul în hohote și dirigu’ s-a întors cu tot corpul, ca un urs. Bobby a apucat să se trântească în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
curierat sau cu lucrătorii la câmp atunci când nu i se găsește altcineva de lucru. Comisia mai constată că reședința moșiei din Streza, recte conacul, mai dispune de o fermă întinsă cu grădini de zarzavat pe care se află construită o șură. Într-o parte a grădinii se află o sesiune colonială a Anei Olaru, ipotecată de contele Emeric Teleki, dincolo de ea se află sesiunea pe veci a lui Nica Donea colonul, rămasă încă dela contele Teleki Adam, probabil bunicul celor doi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
află în proprietatea «excelențelor lor» o casă de fermier, un grajd pentru doisprezece boi, un acaret construit din bârne în care se află un șopron pentru care(căruțe), și două grajduri, fiecare pentru 16 viței. Se mai află o grădină cu șură pentru 48 de vaci și 6-7 bivoli, și în sfârșit încă o șură mai mică. Conacul mai are o grădină veche și mare pentru zarzavaturi înconjurată de un gard de mărăcini. O pare din terenul acestei grădini este ipotecat de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un acaret construit din bârne în care se află un șopron pentru care(căruțe), și două grajduri, fiecare pentru 16 viței. Se mai află o grădină cu șură pentru 48 de vaci și 6-7 bivoli, și în sfârșit încă o șură mai mică. Conacul mai are o grădină veche și mare pentru zarzavaturi înconjurată de un gard de mărăcini. O pare din terenul acestei grădini este ipotecat de colonul Nica Roman. Moșia mai dispune de teren cu staul pe care se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
câmp, ca moștenire. Proprietatea era formată dintr-o curte pe care se afla construită o clădire din bârne de stejar în care funcționa localul și locuia hangiul, după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin și 9,5 vedre de rachiu. «Onor» conții și contesa nu locuiau aici, ei aveau domicilul fie la Cluj, la Oradea, fie la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
piatra pe hotar cum n-a mai fost de mult. A stat gheața în unele locuri până a doua zi. Popa Pavel» a. «Să se știe că în anul 1932 octombrie 16 (Dumineca) pe la amiazi a ars satul 43 de șuri și 5 case în partea de răsărit a uliței principale până în capul satului din jos.» 11. Sfânta Evanghelie - 1859 - 187 file. a. «Spre memorie; cum că această sfântă evanghelie sau cumpărat de parohierii iubitori de binefaceri: Ion M. Șari, Ion
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
punctul de vedere al asistenței de profil, în amenajarea muzeului. Gospodăria reamenajată în incinta muzeului e formată din casa țărănească cu trei încăperi complet mobilate cu întregul inventar specific unei bune funcționalități în perioada ei de existență efectivă, apoi o șură cu patru despărțituri, sușopul în care se află cotețele porcilor, spațiul de trecere a vitelor mari către grajd, grajdiul propriu zis pentru drigane, vaci și cai, o a treia despărțitură pentru uneltele agricole mari (carul, plugul, grapa, rotilele, etc.), și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai putea descurca. Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă munca. Dulgherii făceau partea grea, lemnoasă a caselor, și a acareturilor, șuri, coșare, ferdele, tâmplarii făceau prelucrări mai fine, ușile, ferestrele, parte din mobilier, butnarii făceau carele, dar nu în totalitate, roțile le făceau rotarii, părțile metalice le făceau fierarii, frații Simon acum în vremurile din urmă, dar mai înainte bunii și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
afla un număr impresionant de cuiburi de berze. Tradiția ne mai spune că acolo a existat cândva un păr bătrân, cu fructe dulci și zemoase și două mori. Că în curtea fiecarei mori exista câte o casă cu grajd și șură în care se adăposteau căruțele cu animalele de tracțiune ale gospodarilor veniți să-și macine producția de cereale, care datorită aglomerației erau obligați de multe ori să râmână aci peste noapte. Șirul de care era lung, pentru că la morile Cârțișoarei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Strejuț. În anii 1930 - 1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a evita «pericolul» sustragerii a vreunui bob de la raportarea efectivă a producției, ca să nu se diminueze
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1943 Emilian Grovu a avut o batoză acționată cu apă, potrivită pentru sătenii ce aveau de treierat un car de snopi sau cel mult două. Înainte de 1948 se practica treeratul fie la arie, fie la șură. După 1949 treieratul la șură a fost interzis, producătorii fiind obligați să se prezinte cu tot ce au de treierat la arie. Asta pentru a evita «pericolul» sustragerii a vreunui bob de la raportarea efectivă a producției, ca să nu se diminueze în felul acesta cuantumul cotei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Prin 1900 am instalat o mașină de treierat veche primitivă, puind-o la mișcare cu putere de apă, ear prin 1902 am cumpărat un ciur de vânturat de la A. Rieger cu 70 de floreni. În 1896 am cumpărat grădina dintre șură și Maria, de la Ioan I. Folea, murariu, cu 150 de floreni. În 1898 am instalat grădinuța de pomărit, unde pe fiecare an am putut planta sau vinde minimum 100 de bucăți de pomișori altoiți tot cu mere și pere nobile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cap cu piele numită oglaghie. Oglaghia de la dârjă era făcută așa ca să se învârtă hădăragul în jurul dârjei și omul lăsa dârjaua să se învârtă în mâini când bătea cu îmblăciul în Tinărog, așa-i zicea la grădina grofului. Era o șură mare care a stat până după primul război, acolo îmblăteau oamenii secara toamna. Spunea o bătrânică, aveau bote de lemn pentru apă și se duceau cu câte două bote în mână după apă la fântâna din sat, dar ei nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi cu soare torid, ei, băieții, se jucau prin șură, prin ocolul și adăpostul oilor, pe după casă, alergau, se hârjoneau și făceau o hărmălaie cât o întreagă ceată. La un moment dat se lăsase o liniște suspectă și baba l-a trimis pe moșneag să vadă ce fac „împelițații de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o bucurie că începu să strige în plin câmp și să vorbească cu Dumnezeu. În acea seară, după paisprezece leghe de mers, a fost găzduit împreună cu un cerșetor sărac într-un spital; a doua zi s-a adăpostit într-o șură, iar a treia zi a ajuns la Rouen. În tot acest timp, nu a băut, nu a mâncat și a mers desculț, după cum își propusese. La Rouen, alină bolnavul și-l ajută să se îmbarce pentru Spania. Îi dădu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind că la întoarcerea sa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu tablă iar în spate așa numitul „chiler” care este folosit și ca bucătărie și ca o cameră de zi, unde cei mai mulți din familie își petrec o bună parte din existența lor. Pe lângă casă, cam la zece pași se afla șura cu spațiu împărțit pentru cai, vite cornute iar lipit de ea se afla cotețul porcilor și păsărilor precum și micul săivan pentru oi când sunt aduse la iernat. Tot în apropiere se afla și adăpostul pentru păstrarea inventarului agricol, plug, grapă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și se îmbrăcă, ieșind împreună cu Emilia, care înșfăcase un lighean cu grăunțele desfăcate de maică-sa îl puse pe prispă și aduse lângă el și pe al doilea. Emilia se îndreptă spre poiata păsărilor ce se afla la deal de șură, deschise portița apoi se dădu la o parte din calea șuvoiului de păsări ce năvălește în ogradă. După ce trec găinile apar și cocoșii, pășind tacticos în urma lor, parcă mândri de serviciul prestat în timpul nopții când au vestit cu cucuriguri sonore
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
expresii că este un leneș, o stârpitură și un neputincios, merse în casă unde luă ceva în gură apoi se culcă în casă. Ghiță, pe care nu-l mai atingeau obișnuitele vorbe de batjocură ale nevesti-si, se urcă în podul șurii unde avea niște lucernă cosită mai demult, își făcu un culcuș și adormi de îndată. Marița încercă să adoarmă dar în spatele pleoapelor se perindau imagini înfricoșătoare. Buturuga găsită de Gheorghe lua forme diferite, ba părea un cioroi fioros, ba o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Gheorghiță și nici chiar Costache, nu au aflat nimic din meștereala secretă a acestuia, ceea ce înseamnă că mama Maria și-a ținut gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aflat nimic din meștereala secretă a acestuia, ceea ce înseamnă că mama Maria și-a ținut gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au intrat prin grădinile oamenilor și au făcut stricăciuni. Săndel îndurerat și de pedeapsa primită și de amenințarea soră-si că îl așteaptă judecata mai aspră a părinților, fugi ca din pușcă după văru-său Victor care a intrat în podul șurii acasă la el și s-a pitit după niște ciovee. Maricica, încă înciudată de pozna micului ei frățior, începu să se gândească în ce direcție o fi luat-o cârdul de miei, ca să-i găsească înainte de a călca pe straturile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]