3,030 matches
-
iesle; nu fără rost este chemat la înscrierea lui August împăratul. Toate sunt pentru ceva, și către ceva, și cu închipuire. Hristos Se naște din Fecioară ca să-l îndrepte pe Adam cel întâi zidit, cel zidit din pământul fecioară, din țărână. Se înfașă cu scutece ca să dezlege lanțurile păcatelor noastre, să dezlege legăturile cu legături, după graiul cel zis că fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului E freamăt de muguri, de șoaptă și cânt; se nasc noi poeme în noaptea senină. Se-aprind parcă ruguri de dor, spre apus și ard vechi tristeți într-un nimb. În lumină, țărâna suspină născând ghiocei; prelung cântă cerul înflorind în chemări... Un zumzet, un chiot șipotește prin nori. Râzând, Primăvara la viață îmbie și oameni, și păsări, și fluturi, și flori... Frumos și senin să ne fie!! Referință Bibliografică: PRIMĂVARĂ / Cora Dimitriu
PRIMĂVARĂ de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363721_a_365050]
-
chiler[7]. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită prin grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins lampa și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
M-ai văzut pe mine că ți le-am aruncat eu? Și iar n-am avut ce face. M-am coborât la mintea lui. Le-am luat și i le-am agățat noaptea de clanța ușii. Așa cum erau pline de țărână și de sânge. Acum vrea să ne judecăm, am primit citație că nu-și poate îngriji sănătatea din cauza mea că-l terorizez cu mațe de găină. Stimată domnișoară, E drept că eu am mai mult timp liber, pentru că de fapt
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
țineai post. Lutul de-l ai conștiință, Nu e nicio supărare! Doar din lut tu esti ființă, Eu calc lutul în picioare. Pământul țării, bun și gras, Îl vând ieftin pe sub mână. Străinii alt hotar ne-au tras, Ca să importăm țărână. Cine sunt ca să-mi fii sclavă? Eu sunt Adam, de la-nceput; Ca să mușc mi-ai dat otravă, Tu, Eva mea, cum ai putut? Câtă durere-am suportat, Din coasta mea, ca să te naști... Cu șarpele ai complotat, De la-nceputuri mă
TU, EVA MEA, CUM AI PUTUT? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364658_a_365987]
-
printre astre Cu o ispită de ofertă; În față sunt lojele noastre, Chiar la timonă, pe covertă. Dar bani n-avem de-asigurare Și drumu-i lung, cu sensul unic. Vom târâi prin sanctuare Tăcerea colbului neptunic. Vom pierde gustul de țărână În trupul prins de acalmie; Planet-albastră și bătrână Îl va-nghiți cu lăcomie. Ne-or părăsi grijile sumbre Și-a vieții zilnică sudoare; Ne-om ține-n brațe - două umbre - Prin cozi de stele... căzătoare. Referință Bibliografică: Ne cheamă cerul
NE CHEAMĂ CERUL PRINTRE ASTRE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364689_a_366018]
-
liber și alerg cu vântul ... Dumnezeu să-l odihnească și să-i facă trecerea dincolo, spre eternitate, senina și liniștită. Din nou ne simțim atât de mici și neputincioși, într-o lume mai tristă și mai rece! Să-i fie țărâna ușoară! Sincere condoleanțe familiei îndoliate și prietenilor apropriați! Referință Bibliografica: Cântec de Lebădă / Mara Circiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 230, Anul I, 18 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CANTEC DE LEBADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364743_a_366072]
-
lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări ... ocean și mări.../ - Înviază-l, Doamne
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări ... ocean și mări.../ - Înviază-l, Doamne sfinte!/ Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări... ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări... ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne sfinte! / Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
lor se află un vajnic fecior ce spune cu durere sfâșietoare în glas: „Mă aplec smerit spre tine,/ Bun pământ al țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări... ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
țarii mele;/ Doamne, ține-mă pe lume,/ Da-mi o mică mângâiere!/ Cu puterea Ta, sfințește/ Bruma asta de țărână,/ Pe-al meu tată, pomenește!/ Spre odihna lui din urmă./ Si-a plecat strângând la sân/ Un pumn umed de țărână;/ ...Lacrima bunul creștin;/ Pe mormânt are sa-o pună,/ Unde-așteaptă-al lui părinte -/ Peste țări... ocean și mări.../ - Înviază-l , Doamne sfinte! / Să-l primească, dă-i puteri”. Pe ce noian de ape mă poartă cântecul naiului inițiatic al magicianului sunetelor, Gheorghe
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
imn de mulțumire, din răsărit de soare și până la apus. El ne susține viața prin roada lui bogată, ne odihnește noaptea când Luna este sus. Pământu-i nemurirea, suflarea-i trecătoare, contactul cu pământul e-a vieții desfătare. Ne naștem din țărână ființe muritoare și-ntreaga noastră viață trăim o transformare. Pământul ne primește, pe noi, pe fiecare, când dăm tribut viața din Lumea trecătoare. Referință Bibliografică: Infinitele nuanțe / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 119, Anul I, 29 aprilie
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
plâng. Dar oare știi ce e dorul de ducă? E o pasăre, sau grijile ce strâng O inimă săltând sălbatic, Ori soarele ce-aruncă foc Și simți cum ochiul se usucă. Am uitat să râd de când eram copil. Am cutreierat țărânile Și-n loc de suflet mi-a rămas Un căuș de pământ, ca un roi de albine, Unde îmi cântă fântânile Și-amintirile au răsărit cu glas, Hrănite cu poemele din mine. 23-03-11 Referință Bibliografică: Când mă culc... / Stelian Platon
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
noi războiul, însă are fiecare de dus o luptă pe plan personal. Depinde de alegerea fiecăruia. „Și toate acestea pentru a face cunoscut pe tărâmul veșniciei că mândria poate face diavoli din îngerii cei mai nobili, în vreme ce smerenia poate înălța țărâna păcătoasă până la tronuri de îngeri. Acesta este marele țel al lui Dumnezeu în ridicarea unei noi creații, contrapusă împărăției căzute a îngerilor, cu acest scop se află ea în stare de război, între focul și mândria îngerilor căzuți și smerenia
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
Aprilie 2011 Mi-am semănat cu liniște grădina, Ce bucurie m-a cuprins nu știu! Ascultă cum se zbenguie lumina- E devreme-acum ori e târziu? Mi se-nfioară apostolic mâna, În sinea ei sămânța e-n zadar, De când așteaptă dinspre cer țărâna, Să-i fie jertfă pusă pe altar! Ea pentru tot ce este poartă „vina”, Cum vinovată-i Eva între femei- Mi-am semănat cu Dragoste grădina, Să-i așteptăm în pace rodul ei... Referință Bibliografică: Din Scripturi ... / Nicolae Nicoară Horia
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
dos Haos pe suprafețe Haos în volume În sfere și cuburi Totul se arăta poleit cu ciment, Cu pietre, ori cărămizi circulare De forme care înghit minotauri Flămânde sate naive Pavajul din drum se-ncrețea... Suflete se adunau agitate-n țărână... Se stingeau secole prinse mână-n mână, Plante și stele se desfăceau fără sens. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Retrase în mijlocul pădurii părăsite puterilor divine două făpturi din sticlă doi bărbați din argilă două femei din
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
amare, am reusit sa vad față celui de la volan, înainte de a demara în trombă. Acela nu era mascat, si nu era nici vreun taximetrist, ci aparținea grupului cu certitudine. I-am memorat bine fizionomia, apoi mi-am îngropat față în țărâna asfaltului, cutremurându-mă de plâns. * Au trecut zile reci, înfiorătoare. Depășisem demult pragul durerii, încercând în zadar să înțeleg de ce se întâmplase ceea ce se întâmplase. De ce moartea atât de atroce s-a abătut asupra uneia dintre puținele ființe capabile să
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
În aceeași sete sfântă, Tu să-mi pui în Crez cuvinte Cum în alte gânduri nu-s Și să mă aduci de-aminte Că nu-i jos fără de Sus! Sterp e numele fântânii Fără de izvorul ei- Doamne, dă-i răspuns țărânii Sufletul acesta, ce-i? VÂND - CUMPĂR Suflet de vânzare. Preț, negociabil. Pentru... relații sunați la... Număr ocupat. Insistați vă rog! Vând aripi de îngeri. Preț fix, cu tva inclus. TE-AM PUS HOTAR LUMINII... Se-aprind în seară crinii, Nu
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
Acasa > Cultural > Artistic > CARMEN TANIA GRIGORE - "PULSUL ȚĂRÂNII" Autor: Maria Diana Popescu Publicat în: Ediția nr. 98 din 08 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Carmen Tania Grigore din Anglia ne încîntă de această dată cu „Pulsul țărânii”, volum întovărășit de particularități ale unui rost poetic bine așezat, care
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
Acasa > Cultural > Artistic > CARMEN TANIA GRIGORE - "PULSUL ȚĂRÂNII" Autor: Maria Diana Popescu Publicat în: Ediția nr. 98 din 08 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Carmen Tania Grigore din Anglia ne încîntă de această dată cu „Pulsul țărânii”, volum întovărășit de particularități ale unui rost poetic bine așezat, care se consumă liric în cadre rotunjite, pînă la închiderea perfectă în zona de valoare. Volumul o legitimează, indiscutabil, ca pe o poetă bună a momentului, piesele din alcătuire vin
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
de exemplu, pentru explicarea unor fenomene ale materiei, se operează cu ipoteza atomilor; și poeta reliefează și atribuie atomilor însușiri poetice, precum soliditate și extensiune metaforică: „rămâne pe-afară/ nașterea pâinii,/ trudesc anotimpuri/ iar îngeri pufoși/ sustrag oxigenul/ din pulsul țărânii/ și-mi lasă în sânge cărbuni făinoși”. Inspirația se dezvoltă pînă la capăt, ea nu este ucisă în muguri, prin invazia verbalizării, precum practică majoritatea poeților. Stilul în care scrie, echilibrat prin definiție, se găsește în situația în care se
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
totul superioară: „În rotulă îmi/ locuiește deja/ un extraterestru senil,/ a expirat demult/ provizoratul,/ ascuns într-o durere/ reactivată de un/ e-mail labil/ îmi injectează cu iluzii/ omoplatul”. Carmen Tania Grigore din Anglia ne încîntă de această dată cu „Pulsul țărânii”, volum întovărășit de particularități ale unui rost poetic bine așezat, care se consumă liric în cadre rotunjite, pînă la închiderea perfectă în zona de valoare. Volumul o legitimează, indiscutabil, ca pe o poetă bună a momentului, piesele din alcătuire vin
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
chimică. Contribuția limbajului la îmbogățirea sonografică a registrului liric consistă în faptul fundamental că poeta introduce factorul de măsură și de rigoare cuvenită, nu numai ca aspect liminar, ci ca măsură cu totul superioară: Suflul poemelor ar avea ca simbol țărîna, cu acel puls inerent arhitecturii unui cer rotunjit peste pămîntul de sub pașii poetei, din care pornesc, în cele din urmă, orizonturile poetice spațiale și temporale. Ca medii roditoare ale sensibilității, înglobînd structura și fizionomia lăuntrului său, spațiul și timpul rămîn
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]