2,363 matches
-
țărănești, aceste gospodării difuze au reîntărit, de fapt, rudenia, chiar dacă într-o formă selectivă și permanent renegociată. Pe de altă parte, această formă de gospodărie rurală a generat ceea ce un antropolog american numea „domesticirea industriei” : muncitorii industriali, recrutați din rîndul țărănimii și presupuși a alcătui noul proletariat, deturnează adesea, la propriu și la figurat, scopurile și resursele industriei de stat în funcție de nevoile și interesele gospodăriilor rurale private. De la alegerea locului de muncă astfel încît să permită cît mai mult timp de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
astfel la rîndul ei forța metabolică : așa cum a reușit să „domesticească” industria socialistă în ciuda intențiilor și controlului Partidului, tot astfel acum îmblînzește migrația, conferindu-i dimensiuni „gospodărești”. Așa cum puterea comunistă spera ca prin industrializare să producă o proletarizare integrală a țărănimii, mulți se așteptau acum ca mecanismele de piață ale migrației internaționale să producă în ritm alert și definitiv o (post-)modernizare a satului românesc. În schimb, acesta s-a umplut de „case făloase”, un soi de gospodării votive, transformînd capitalul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cei mai supărați. Marii industriași reprezentați de domnul Minea au dreptate să fie enervați pe vînzătorii de iluzii tradiționale, dar nu asta e cea mai mare problemă a lor. Micii producători care de-abia se ridică, pe cont propriu, din țărănimea noastră falimentată riscă însă să fie compromiși la grămadă sau chiar scoși de pe piață înainte chiar de a intra cu adevărat. Iar aceasta este una dintre cele mai mari probleme ale întregii noastre țări. De ce ? Pentru că România este un caz
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
crearea de sate model sau prin încercările de ridicare culturală a satelor, atunci cînd această dezagregare nu este decît unul din fenomenele de adaptare a satului modern la nevoile și adevăratele lui rosturi și cînd problema economică și socială a țărănimii este piatra de încercare de a cărei rezolvare depinde întreg viitorul neamului românesc, este asemănător în naivitate și eroare cu a crede că hotărăști asupra destinelor națiunii române dînd statului forme de viață asemănătoare unuia sau altuia din statele din
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
puse și în ajunul declanșării războiului, în mai-iunie 1917 s-a dezbătut în Parlamentul de la Iași modificarea articolelor 19, 57 și 67 din Constituție, precizându-se exproprierea pentru cauză de utilitate națională a peste 2.300.000 ha în vederea împroprietăririi țărănimii, precum și alegerea deputaților și a unei părți din membrii Senatului prin vot universal. Atât în Adunarea Deputaților, cât și în Senat, proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare, la 14 și, respectiv, 20 iunie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lege care a apărut în „Monitorul oficial” din 20 iulie 1917. În cadrul dezbaterilor parlamentare, s-a subliniat indisolubila legătură între social și național. Astfel, Barbu Ștefănescu-Delavrancea declara: „Și este o așa de strânsă legătură între chestia națională și reformele împroprietăririi țărănimii și ridicarea celor 5-6 milioane de suflete la viața noastră publică, că n-ar mai fi nevoie de nici o explicație [...]. Noi, cu revizuirea Constituției, dereticăm casa noastră, în care vom primi pe frații noștri după atâta vreme de dureri și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
facă vrednică nu numai de cucerirea Ardealului de la dușman, dar și de păstrarea Ardealului față de conștiința populară, mândră, curată și vitează a acestor frați”. Așa cum se va vedea, această modificare a Constituției va avea un impact pozitiv însemnat și asupra țărănimii din Basarbia, în legătură directă cu o cerință de bază din programul Sfatului Țării. Până atunci, era necesar a se îmbărbăta armata română (90 % din cadrul trupei era formată din țărani) în preajma marii confruntări. Marile victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
expresiunile extraparlamentare de simpatie, meritele personale ale unor cetățeni - au fost deopotrivă de necesare pentru a ajunge la rezultat. Toate acestea luate la un loc formează o unitate complexă, totalitatea acțiunilor condiționate reciproc”. Istoricul nu putea să nu sublinieze rolul țărănimii, care, „reprezentând interesele întregii provincii, s-a opus în mod hotărât încercărilor comuniste de a înghiți acest colț al pământului strămoșesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei”. În ce privește valoarea juridică și calitatea Sfatului Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai numeros în raport cu orașele, care aveau o populație alogenă, ca urmare a imigrației favorizate de un secol de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere Inculeț - Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M. S. Regele, M. S. Regina, cu întreaga dinastie”. La 3/16 august 1918, Sfatul Țării a ales ca președinte pe C. Stere, în timp ce I. Inculeț și D.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se hotăra unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România, Sfatul Țării a luat în dezbatere, în ședința din 26-27 noiembrie, și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au accentuat ritmul de evoluție în anii primului război mondial. În pofida politicii de rusificare practicată de țarism, prin multiple metode timp de peste 100 de ani, în Basarabia s-a menținut o populație românescă majoritară, cu conștiința apartenenței la același neam; țărănimea a avut un rol remarcabil în păstrarea limbii române, a tradițiilor și a obiceiurilor strămoșești. Parte componentă a vechii Moldove, Basarabia a suferit diferite influențe, dar a rămas în esență un teritoriu românesc. Prăbușirea țarismului a dat posibilitatea popoarelor subjugate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu puține excepții, nu a răspuns diversiunii organizată la puțin timp după eșecul tratativelor româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924). Rebeliunea a fost înfrântă ca urmare a intervenției energice a forțelor de ordine; rebelii au evaluat greșit posibilitatea unui sprijin din partea țărănimii basarabene, „nemulțumită de exploatarea burghezo-moșierimii române”. Propaganda comunistă nu a reușit să-și atingă scopul și ca urmare a operei reformatoare, pe plan intern, în România întregită; critica, în Parlament și în presă, uneori vehementă, la adresa abuzurilor, urmărea îndreptarea lucrurilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
domeniile. În urma procesului de colonizare și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de stăpânire rusească, dar a continuat să dețină majoritatea absolută, fapt ce se explică, în primul rând, prin rolul țărănimii în păstrarea limbii române, a obiceiurilor, a etniei române, în ansamblul său. Un episod aparte în delimitarea teritoriului Moldovei l-a constituit situația creată după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii și a semnării Tratatului de la Paris, la 18/30 martie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Și l-a apărat, scăpîndu-i viața cu prețul vieții lui... Cum de-a ghicit Tolstoi ce se va întîmpla în Rusia, patruzeci, cincizeci de ani după ce scrisese Stăpân și slugă: că boierimea și boierașii vor fi sacrificați până la unul, dar țărănimea se va salva? Cum a ghicit, și asta, Tolstoi?... - Nu prea înțeleg analogia, spuse Antim întorcîndu-se și reașezîndu-se în fotoliu, încercînd să-și ascundă oboseala. Ieronim ridică brațul drept în aer. - Nici nu trebuie s-o înțelegi, căci e o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și nici nu se îngrămădesc prin biblioteci și prin arhive să le afle. Microportrete, lupte electorale, guvernanți celebri, legiuiri progresiste, efervescența culturală și științifică, începuturile învățământului românesc, a organizării administrativ-teritoriale, toponimia vremii, sugestivă pentru originea străinilor naturalizați, viața grea a țărănimii, eforturile politicienilor pentru emanciparea ei și multe alte aspecte ce ne îmbogățesc cunoștințele despre un trecut ce merită a fi scos din arhive la lumină, ca un bun ce aparține spiritualității românești. Munca de cercetare a autorului este mai mult
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
un eseu asupra acestei localități. Profesorul Mânăstireanu ar fi putut să se stabilească la Paris, alături de Mariana, dar a rămas în Bârlad, fiind un veritabil om al orașului său adoptiv. Prin dimensiunea patriotică a Domniei Sale îl putem raporta la „poetul țărănimii”, George Coșbuc, care ne transmite însuflețit: „Sunt suflet în sufletul neamului meu Și-i cânt bucuria și-amarul.” Este și un statornic ,,amant al naturii” - asemenea scriitorului Calistrat Hogaș. Impresionantă este ,,odiseea” cireșului și dialogul pe care-l întreține cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
acceptate punctual. În timp ce majoritatea celor ce fuseseră împroprietăriți erau pe cale să-și piardă pământul obținut prin reforma agrară din 1921, tata a rezistat și și-a achitat cu cinste obligațiile asumate față de acel bancher. În timpul crizei economice din 1929-1933 situația țărănimii îndatorate era așa de critică, încât a fost nevoie de o lege specială, dată în folosul țărănimii îndatorate - anulând datoriile țăranilor și oprind deposedarea silită de pământ a celor în cauză. În momentul activării acelei legi tata se afla în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
agrară din 1921, tata a rezistat și și-a achitat cu cinste obligațiile asumate față de acel bancher. În timpul crizei economice din 1929-1933 situația țărănimii îndatorate era așa de critică, încât a fost nevoie de o lege specială, dată în folosul țărănimii îndatorate - anulând datoriile țăranilor și oprind deposedarea silită de pământ a celor în cauză. În momentul activării acelei legi tata se afla în rândul celor datori, beneficiari ai legii. S-a străduit și după strângerea recoltei s-a prezentat bancherului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
o istorie a Ioanilor și întocmește arborele genealogic al acestei familii din care se trage. Avem de-a face, așadar, cu un caz tipic de fărămițare a marilor proprietăți prin succesiuni multiple, care amintesc de originea nobilă a răzeșilor, fala țărănimii române, care începând cu marea bătălie de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475 și continuând cu cucerirea redutelor turcești de la Grivița, de la Turtucaia, cu înfrângerea germanilor la Mărășești în 1916-1918, a adus tribut de sânge ce stă la temelia reîntregirii
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
unicul foc/ Al neamului meu însetat/ De tot ce s-a furat/ Că așa sunt prietenii: (nimeni alții decât cei din Soare Răsare) fură .” în De singurătate afirmă: „Și-am rămas numai cuvânt,/ Moșnean fără pământ.” E vorba de deposedarea țărănimii - inclusiv cei cu zapise de la voievozii întemeietori de țară. Părtaș tuturor durerilor poporului în Nu pot muri, ni se confesează „Bat drumurile grele de poeme,/ Mă doare sufletul când scriu.../ Și dor mormintele din noi.../ Când hoții toți bătut-au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
domn ar folosi o secure? tonul lui Porfiri era arch. ă Dar nu a fost un caz similar recent? Studentul care a ridicat securea la acele surori. ă Însă securea este mai degrabă o armă pe care o asociem cu țărănimea, nu sunteți de acord? Este mai degrabă genul de armă pe care l-ar folosi Boria? ă Presupun că aveți dreptate. ă Mă întreb ce armă ar folosi un domn. Sau o doamnă, după caz. ă Îmi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
albastră, Pagini literare și Povestea vorbei, de Curentul literar, apoi de Sămănătorul și de sateliții săi din provincie (Făt-Frumos, Ramuri, Revista noastră, Drum drept ș.a.m.d.), a promovat, pe de o parte, o pedagogie culturală națională, o alfabetizare a țărănimii (stimulată de programul ministrului liberal al învățămîntului, Spiru C. Haret) și un „apostolat” prounionist; pe de altă parte, a constituit o repliere agresivă în fața modernității „bolnave”, „degenerate” și „înstrăinate”, ce amenința să disloce - prin industrializare și citadinizare cosmopolită - comunitățile organice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]