475,786 matches
-
în unele conștiințe oneste (s-ar zice că pentru ele e greu să depășească o remarcă a contelui Alexis de Tocqueville, care scria cu mai bine de un secol și jumătate în urmă: Nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite"), în cea de-a doua întrezărim mentalitatea totalitară a izolaționismului, a suspiciunii societății închise față de restul omenirii. Fondată mai întîi pe noțiunea de clasă, apoi pe cea
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
între 1979 și 1994, al Programului de literatură comparată a Universității menționate și prorector-asociat al ei între 1989 și 1991, a mai predat și la alte universități, fiind autor a peste 15 cărți și 600 de articole apărute în numeroase țări. E o prezență ce, într-un fel, calcă pe urmele lui Mircea Eliade și pe cele, din păcate prematur întrerupte, ale lui Ion Petru Culianu. Nuanțele joacă un rol important în circumscrierea situației d-lui Nemoianu, care precizează: Cred că
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
să saboteze una din puținele plăceri rămase lui Ion Iliescu: organizarea de plenare și congrese ale culturii. Premierul nu s-a rezumat să-l contreze verbal, ci a pus mâna pe măciucă, să se vadă cine e adevăratul stăpân al țării. Oricât de îngăduitor ai fi, oricât ți-ar lipsi spiritul de observație, e greu să nu-ți sară în ochi elementul provocator. Gestul dictatorial, antinațional, al mutării guvernului în locul Bibliotecii Naționale vine exact când lumea se aștepta ca promisiunile de
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
Și drumul omului beat, cînd întunericul îi pune cărăbuși stelari în ochi. Să-i dăm un smoc de păr descreierat în crăpătura lui de la măsea". Discursul comunist este la fel de absurd: "noi avem școala gratuită și caiete bune, dar copiii din țările capitaliste plătesc pentru școală și mulți copii nu pot să învețe, pentru că părinții lor sînt săraci. ș�ț Nu este ca la noi cînd te trezești dimineața și mama îți dă bucăți de pîine cu unt și dulceață, și cu
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
îndeplinit). În lumina șanselor lor virtuale, antologiștii ies cînd sînt liberi de astfel de situații dilematice, ca în nota eliptică ingenioasă care încheie ultima pagină, listînd cu ironie în subtext cifrele producției de filme a anului 2000 din 30 de țări ale lumii plus România: "India - 764; SUA - 478 (...); Italia - 103; Marea Britanie - 90 (...); Danemarca - 21; Ungaria - 21 (...); Irlanda - 3; Macedonia 1; Cipru - 1; România - 0. Firește că nu ne ajunge spațiul să înregistrăm măcar tipologic virtuțile utilitare și malformațiile congenitale ale
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
s-o întîlnesc peste aproape două decenii pe muza și buna prietenă a poetului matematician, pe țărmul Mării Negre... Prilejul acestei emoționante întîlniri, sedimentată într-un dialog, mi l-a oferit, în 1997, unul din acele colocvii ale scriitorilor români din țară și străinătate, organziate la Neptun. Nina Cassian sosise din America, era o legendă vie, și rămăsese în spirit, nespus de tînără, fascinantă. Doar mersul pe jos pe distanțe ceva mai lungi părea a-i fi devenit o povară. Cînd i-
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
intrat și în limba engleză, cu chinuri, dar și cu o doză oarecare de dezinvoltură, ce proiecte literare aveți? Ce vă mai inspiră? N.C.: O singură problemă mă preocupă în momentul de față: am început un jurnal paralel aici în țară în 1975 (am scris vreo 300-400 de pagini), bazat pe jurnalele mele originale, dar comentate, adică cu toate aventurile mele, cu idealismul meu, cel de la 15 ani, pe cînd eram ilegalistă comunistă, un jurnal cu tot felul de lucruri care
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
-l așteptam la o întrebare pe care nu am formulat-o: aceea dacă libertatea a rezidat deopotrivă în spiritul D-voastră și în ceea ce ați făcut. O ultimă întrebare, referitoare la regăsirea României după șase ani. Cum vi se pare țara acum? N.C.: Ultima dată am fost în '91 în țară. M-au izbit în primul rînd, evident aspectele caricaturale. În '91 apăruseră tot soiul de dughene și tarabe, se vindea și se cumpăra te miri ce și era o pestrițăraie
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
-o: aceea dacă libertatea a rezidat deopotrivă în spiritul D-voastră și în ceea ce ați făcut. O ultimă întrebare, referitoare la regăsirea României după șase ani. Cum vi se pare țara acum? N.C.: Ultima dată am fost în '91 în țară. M-au izbit în primul rînd, evident aspectele caricaturale. În '91 apăruseră tot soiul de dughene și tarabe, se vindea și se cumpăra te miri ce și era o pestrițăraie cu totul neașteptată. Prietenii i-am găsit la fel de minunați, cu
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
și contagioase, cu mîinile peste pleoape ca să nu văd cum mișună viermii, prin saci de gunoaie abandonați, răvășiți în voie de cîini, pisici și aurolaci. Duminică, 28 iulie, am crezut că o nouă eclipsă poate fi urmărită de la noi din țară. Cerul negru apăsa, tăcut la început, cu burta peste oraș. La un semn, pe care l-am pierdut, s-a dezlănțuit potopul. Apa curgea de peste tot și nu găseam, în agitația și frica mea de mărunt pămîntean, corabia lui Noe
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
îngropați în plin stadion, de unde nu pot fi scoși decât după încheierea campionatului de fotbal, și chiar și cei din �stol" sunt furați, dintr-o confuzie, de o altă echipă de deshumatori (probabil nemți) și �își iau zborul" spre o țară străină. în urma săpătorilor, albanezii �îmblânzesc pământul", cultivând �imediat ceva în locul cimitirelor"... Căutătorii dau de jurnalele unor dezertori, de istoria unor eroi ai rezistenței albaneze sau a unei prostituate care însoțea armata, fiind și ea considerată �căzută pentru partie", dar și
La concurență cu Debussy by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14960_a_16285]
-
Țărișoara și Capitala au rămas fără cel mai important aeroport pentru curse interne - că zborurile spre Moldova oricum nu contau -, nu care cumva zgomotele avioanelor să tulbure somnul de dimineață al neo-feudalilor ce-au izbutit prima federalizare de succes a țării. Asmuțind opinia publică asupra ticăloșilor dinafara Bucureștiului, dl. Năstase a sperat să tragă o gură de aer. De aici și impecabila preluare a comenzii de către posturile de televiziune și ziarele aservite, gata să dea cu barda în lighioana coruptă de
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
tradiționali ai feciorelnicei nații mioritice - ungureanul, vrânceanul și, la rigoare, chiar și moldoveanul, că tot s-a obișnuit el să accepte pasiv loviturile destinului! penibilă socoteală: astfel de diversiuni nu înșală pe nimeni. Dacă vrea să rezolve problemele reale ale țării, n-ar fi rău ca d-nii Năstase și Iliescu să ia într-o după-amiază trenul de Oltenița, după modelul lui Mircea Dinescu, realizatorul celui mai cutremurător reportaj t.v. difuzat în ultimii ani. Acolo sunt adevăratele probleme ale țării. Acolo
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
ale țării, n-ar fi rău ca d-nii Năstase și Iliescu să ia într-o după-amiază trenul de Oltenița, după modelul lui Mircea Dinescu, realizatorul celui mai cutremurător reportaj t.v. difuzat în ultimii ani. Acolo sunt adevăratele probleme ale țării. Acolo e România adevărată, în vagoanele pestilențiale umplute până la refuz de-o populație semi-animalizată, lac de sudoare, navetând în condiții de exterminare zeci de kilometri pentru a câștiga doar câteva sute de mii peste costul biletului. Acolo, și nu în
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
acele largi spații minuțios pregătite pentru delirul la ordin a admirat ca-n vis Ceaușescu arta de a acoperi cu cântece, jonglerii, marșuri și urale, imaginea realității. Poate că nu s-a crezut zeu, ci numai prea mare pentru o țară așa de mică, dar atunci a început construirea acelor vaste clădiri, mai late decât Cnossosul și Coloseul roman, printre care o Bibliotecă Națională în ale cărei caturi încap larg cele șaptezeci și șapte de ministere ale Apocalipsei. Atâta doar că
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
miliarde de lei volante - reușită pe toată linia, mai de invidiat cum nu se poate. Că, între timp, natalitatea unui popor, reputat prin prolificitate, a scăzut sub indicele mortalității, înregistrând o pierdere de un milion de oameni, că populația unei țări a îmbătrânit, ca în poveștile de groază în care tinerelului vlăstar într-o clipă îi crește un bărboi până la pământ, că din puținii copii la vârsta școlarizării încă și mai puțini calcă pragul școlii, toate acestea se rezumă în constatarea
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
2001). Șperț este tratat pe larg în DEX, cu o definiție lungă și detaliată, fiind însoțit de derivatele șperțar, șperțui, șperțuială. Nu pare însă a fi rezistat: atestările lui actuale sînt puține, produse mai mult pentru variație sinonimică: "într-o țară infestată de corupție, e posibil ca, dintre acei funcționari, unii să ceară șpagă. Să-ți găsească nod în papură ca să le iasă și lor un șperț." (admaker.ro/articole). Șpagă are o etimologie incertă; s-au propus mai multe etimoane
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
să-i recunoască valoarea și sprijinul, participarea la definitivarea, în timpul util, a întreprinderii lor de anvergură. Numai cu datele oferite de Bibliografie a fost posibilă cuprinderea fără tăgadă a spațiului și timpului apariției textelor, participarea scriitorilor din diferite zone ale țării, la promovarea operei lui Caragiale. Un surplus al lămuririi depline, mai mult decât prețios, posibil doar prin recuperarea textelor, din periodice - evident - pe care nu le-au parcurs în nici un caz nu le-au frunzărit, ci le-au buchisit cu
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
acum inspector, iar manualul său zburdă fericit prin licee, zăpăcind elevii sau provocîndu-le indigestii intelectuale cronice. Ba nu m-aș mira dacă dl Marin Iancu m-ar da în judecată pentru că i-am prejudiciat și îi prejudiciez imaginea.) Sîntem o țară liberă în care și un bou se poate înscrie la doctorat cu șanse mari de reușită. Totul e să se înscrie. Profesorul care nu vrea să mai fie sîcîit de examene de grad îi trage un doctorat cu cine știe ce îndrumător
Uimiri de ministru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14962_a_16287]
-
în scrierile d-lui Onciul, precum și - alături de ele - monografiile d-lui Bogdan au făcut să nască o literatură istorică din cele mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
sale păreri în domeniul istoriei contemporane. În replică Maiorescu îi atrage atenția ministrului că nu la aceasta se referea interpelarea sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d. ministru a însărcinat pe un sectar politic și n-a primit
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de dincoace de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea Senatului și sper că această interpelare va avea folos. Sper că nu va lucra această parte gingașe a istoriei țării d. Colescu-Vartic și că veți avea cumințenia ca să nu lăsați istoria națională să fie opera unui sectar". Aprehensiunile lui Maiorescu nu s-au produs, căci ideea unei sinteze de istorie a românilor a fost abandonată! Senatorul junimist a interpelat guvernul
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
n-am auzit ca vreun deputat sau senator din zilele noastre să fi făcut o interpelare asupra modului în care a fost redactat Tratatul de istorie a României publicat de Academia Română! Or, și acum este "în chestie oficialitatea publicațiunii în numele țării". Parlamentarii actualei puteri își manifestă patriotismul doar în cazul manualelor alternative de istorie? Fără renașterea spiritului maiorescian nu vom putea redeveni europeni. Academia Română, instituția cea mai importantă a țării, care trebuie să dureze opere perene, are obligația să repună în
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
de Academia Română! Or, și acum este "în chestie oficialitatea publicațiunii în numele țării". Parlamentarii actualei puteri își manifestă patriotismul doar în cazul manualelor alternative de istorie? Fără renașterea spiritului maiorescian nu vom putea redeveni europeni. Academia Română, instituția cea mai importantă a țării, care trebuie să dureze opere perene, are obligația să repună în vigoare principiile care au călăuzit Junimea și care au contribuit decisiv la modernizarea într-o perioadă incredibil de scurtă a României în timpul domniei Regelui Carol I. Când era vorba
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
perene, are obligația să repună în vigoare principiile care au călăuzit Junimea și care au contribuit decisiv la modernizarea într-o perioadă incredibil de scurtă a României în timpul domniei Regelui Carol I. Când era vorba de demnitatea națională, de prestigiul țării, de respingerea "lingușitorilor cu cădelnița bizantină", de spiritul de adevăr care trebuie să guverneze în cultură, Maiorescu intervenea decisiv, fără milă. Din câte știu Președintele Academiei Române este un adept al principiilor maioresciene!
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]