485,327 matches
-
însușit. Exemplele românești sunt ceva mai sensibile și câteodată furturi grosolane. Datorită lipsei de fonduri pentru cercetare, sau a interesului scăzut din partea societății românești față de invențiile lor, de-a lungul timpului, românii au ales adesea să plece, să cerceteze în afara țării sau să-și patenteze invențiile în alte părți ale lumii. Unii au omis să-și patenteze invențiile și din acest motiv, câțiva ani mai tarziu altcineva și-a însușit laurii. Este minunat că Nicolae Teclu a inventat becul; Henri Coandă
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
Probabil că ploaia artificială va fi brevetata în curând de cineva din SUA. Avem exemple elocvențe de emigranți români care au făcut carieră datorită deciziei lor de a părăsi România sau de a obține o a doua cetățenie într-o țară care știe să lupte pentru drepturile cetățenilor ei: Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Henri Coandă, Emil Palade, Herta Muller, Elie Wiessel, ultimii trei câștigători ai premiului Nobel. Se pare că există o doză mare de incompatibilitate între cetățenia română
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
imposibil să nu le reții. În rest, nu se încurca în amănunte greoaie și câlțoase. Era o plăcere să asculți lecțiile de istorie. Câteva date și caracteristici despre epoca respectivă, iar despre domnitor, ce a lăsat bun sau rău pentru țara sa în anii de domnie. De la dânsul țin minte, de exemplu, ce a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
despre epoca respectivă, iar despre domnitor, ce a lăsat bun sau rău pentru țara sa în anii de domnie. De la dânsul țin minte, de exemplu, ce a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța: să înțelegem ce moștenim de la străbuni, bune sau rele și împrejurările în care au înfăptuit „moștenirile” respective, ca să le înțelegem rostul domniei lor. Și acele lecții nu durau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Apoi
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
este Constanța! Acum mergem cu vaporul aproape de malul Mării Negre până la strâmtoarea Bosfor. Intrăm în Marea Marmara, prin Dardanele... Și creta din mâna domnului Arsu lăsa pe tablă o dâră albă, care contura Europa. Când ajungea la Istanbul, Atena și alte țări, capitale și orașe importante, creta se oprea în acel punct și nu pleca mai departe până nu ne spunea tot ce considera că trebuie să știm despre țara, orașul sau locul respectiv. Despre oamenii acelui loc, ocupațiile lor, istoria și
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
dâră albă, care contura Europa. Când ajungea la Istanbul, Atena și alte țări, capitale și orașe importante, creta se oprea în acel punct și nu pleca mai departe până nu ne spunea tot ce considera că trebuie să știm despre țara, orașul sau locul respectiv. Despre oamenii acelui loc, ocupațiile lor, istoria și legăturile lor cu țara noastră. Eram pur și simplu fascinați de această călătorie imaginară, pe puntea tibișirului vapor și dâra sa magică de valuri spumoase, care desprindea conturul
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
importante, creta se oprea în acel punct și nu pleca mai departe până nu ne spunea tot ce considera că trebuie să știm despre țara, orașul sau locul respectiv. Despre oamenii acelui loc, ocupațiile lor, istoria și legăturile lor cu țara noastră. Eram pur și simplu fascinați de această călătorie imaginară, pe puntea tibișirului vapor și dâra sa magică de valuri spumoase, care desprindea conturul continentului din întunericul de pe suprafața tablei. Urmăream, fără să mai respirăm, dâra de cretă prin Marea Adriatică
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
plăcut călătoria? Ne-a șoptit „ghidul” care ne-a copleșit cu atâtea informații. Eram muți. Nu știu ce au simțit colegii, dar sufletul meu plutea amețit de parfumul florii albe de pe tablă. Din acel moment cunoșteam Europa cu ochii închiși, cu toate țările și locurile sale importante. Când am dat bacalaureatul, la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
cei mai buni și fără jigniri pentru cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam o colegă, probabil neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum se numesc ele? Biata colegă se uită pe hartă ca
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
cei mai slabi. Mi-aduc aminte de două întâmplări, tot la lecțiile de geografie, aveam o colegă, probabil neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum se numesc ele? Biata colegă se uită pe hartă ca oaia la televizor, deși numele respectivelor țări
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
neatentă, care nu reușea să rețină chiar tot ce se preda. Era o lecție despre țările vecine cu România. Pe vremea mea, țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum se numesc ele? Biata colegă se uită pe hartă ca oaia la televizor, deși numele respectivelor țări erau scrise cu majuscule. Domnul Arsu a încercat să o ajute: -Fii atentă! Vecina noastră de la apus este
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
țara noastră era vecină și cu Cehoslovacia. Domnul Arsu a întreba-o pe această colegă: - Arată pe hartă țările vecine de la hotarul vestic! Cum se numesc ele? Biata colegă se uită pe hartă ca oaia la televizor, deși numele respectivelor țări erau scrise cu majuscule. Domnul Arsu a încercat să o ajute: -Fii atentă! Vecina noastră de la apus este...Un...ga...ri...a. Nu te uita la mine, uită-te pe hartă! Scrie mare de tot. Așa, mai jos, hai...citește
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Scrie mare de tot. Așa, mai jos, hai...citește...Iugo... slavia. E simplu...reține: Iugoslavia! Acum, uită-te mai sus. Așa! Vezi ce scrie? Ceho...slo... Ca și mai înainte, hai, citește! -Cehoslavia! A exclamat triumfătoare colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
a le fi pilduitor. Romanul este de profundă morală creștină, prin sinceritatea mărturiei și prin buna lecție a descrierii fără ținte estetizante, așadar este un roman - neo - testamentar în sensul teologic. Cum autoarea a avut primele încercări literare încă din țară, dinainte de exil, este greu pentru mine să disting cărui public anume îi este adresat - atât celor de „acasă”, cât și diasporei, desigur ... Meritul d-sale este - consider - că „grupul - țintă” al scrierilor suntem noi, ceilalți care scriem, de pretutindeni! Vavila
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
ieșind în piața pavată cu piatră în mijlocul căreia se afla un avuz. Speriați, după liniștirea pământului, s-au întors în pub. Acesta a fost momentul când Swift i-a venit ideea subiectului cărții Călătoriile lui Samuel Gulliver în mai multe țări ale lumii, pe care a publicato mult mai târziu, în anul 1726. -Asta e o operă parabolică, explica el când a apărut cartea, cu acțiune situată în ținuturi fantastice, dar vizând realitățile de la noi. Această povestire impune o viziune relativizantă
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
Noi, vara stam pe prispa încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480186078.html [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
lui în data de 22 aprilie și nu oricum, ci printr-o întâlnire de excepție, la zi de mare sărbătoare în frumoasa Cetate a Severinului, chiar cu ocazia sărbătoririi zilelor orașului. La întâlnire au participat scriitori veniți din toate colțurile țării să serbeze alături de noi și de scriitorii sosiți din Baia Mare, lansarea acestui număr al revistei și totodată martori la sudarea acestei prietenii între iubitorii cuvântului din nordul și sudul țării. În întâmpinarea acestui demers scriitorii severineni au venit cu un
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
orașului. La întâlnire au participat scriitori veniți din toate colțurile țării să serbeze alături de noi și de scriitorii sosiți din Baia Mare, lansarea acestui număr al revistei și totodată martori la sudarea acestei prietenii între iubitorii cuvântului din nordul și sudul țării. În întâmpinarea acestui demers scriitorii severineni au venit cu un dar de suflet, o lansare „în oglindă” a revistei Terra Grifonis ediție nouă, care a găzduit între paginile ei și cuvintele prietenilor scriitori din Baia Mare. În deschidere, domnul Viorel Mirea
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
școală, de stradă, ca să-si coafeze ei memoria. Eu împărtășesc o altă idee eu cred că artiștii trebuie prețuiți astăzi în timpul vieții lor. Ei trebuie ajutați astăzi ca să poată crea mai mult și mai bine. Nimeni nu este profet în țara lui, asta o știți foarte bine, nimeni nu poate fi profet aici în Severin nici noi nu putem să fim profeți acolo și atunci ne-am propus prin acest proiect prietenii literare să aducem vocea scriitorilor din Maramureș aici la
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
culturii mehedințene, urmând exemplul proiectului acesta se vor face " Prietenii literare Severin - Caransebeș" sau „Oradea-Severin” sau cu un alt oraș. Au urmat apoi pe rând la invitația domnului Romeo Roșiianu la cuvânt toți oaspeții noștri sosiți din diferite colțuri ale țării doar pentru a fi alături de noi la acest eveniment. Primul care a luat cuvântul a fost domnul Vasile Muște care ne-a asigurat de prietenia dânsului, de bucuria de a cunoaște Severinul prin intermediul acestui volum așa cum nu a reușit să
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
a fost domnul Vasile Muște care ne-a asigurat de prietenia dânsului, de bucuria de a cunoaște Severinul prin intermediul acestui volum așa cum nu a reușit să-l cunoască până acum. Ne-a vorbit de „importanța acest concept aproape dispărut în țara aceasta. De mai bine de o sută de ani de când nu am mai văzut o mare prietenie în literatura română iar conceptul prieteniei este atât de important între oameni și cu atât mai important este între scriitori” de faptul că
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
dragostea pentru literatură a chemat scriitori români de pretutindeni să picteze prin slove cununa de aur a eternității. Activitatea sa de apostolat literar s-a dovedit rodnică, dovadă revistele realizate în urma prieteniilor literare cu scriitorii din diferite centre culturale ale țării. Consider că literatura română contemporană are nevoie de oameni precum Ioan Romeo Roșiianu, oameni care se sacrifică pe ei pentru a aduna mărgăritarele nepieritoare ale neamului.” Domnul Doru Dăncuș a spus: „- Eu îl felicit pe Ioan Romeo Roșiianu pentru că se
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
ne-a invitat să urmărim spectacolul pregătit special pentru acest eveniment. Închei aceste rânduri cu sentimentul că azi, aici literatura a deschis o nouă dimensiune și mai ales cu speranța că acest concept al prieteniilor literare va cuprinde curând toată țara! Gabriela Mimi Boroianu
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
unei echipe care respectă munca și angajatorul. Ovidiu Daniel Rusu, 34 de ani, originar din Arad, locuiește la Latina, în regiunea Lazio. A venit în Italia în 1998 și de atunci a trecut prin toate etapele meseriei de constructor. În țară nu pusese piciorul pe șantier și nu avea idee ce înseamnă meseria de zugrav, faianțer, tâmplar sau electrician. “Am plecat în urmă cu 15 ani, hotărât să mă stabilesc în Italia. Era o perioadă foarte grea în România, nesigură. Nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
ar fi altfel, dar atunci eram foarte tânăr și doream să cresc, să-mi fac o carieră, o afacere. Îmi pierdusem nădejdea că prin muncă cinstită poți realiza ceva important. Am cunoscut câțiva oameni de afaceri italieni, învățasem limba din țară destul de bine, iar în momentul în care unul dintre ei mi-a dat o speranță, că aș putea găsi de muncă aici, nu am stat mult pe gânduri.” A plecat din țară hotărât să se stabilească definitiv în Italia. L-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/am-renascut-ca-pasarea-phoenix/ [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]