1,293 matches
-
în evoluția poporului rus” (Dreptatea nr.209/1921). La 11 mai 1924 Dreptatea publica o variantă despre „Cum a fost ucis țarul și familia sa.”, susținând că evenimentul sa întâmplat la 12 noaptea, în podul casei unde „se afla țarul, țarina, moștenitorul țarului, principesele Olga, Tatiana, Maria și Anastasia, fiicele țarului, dr. Botkin, medicul țarului, guvernanta Demidova, servitorul Trupp și bucătarul Charitonev. Plutonierii Jurovschi și Nicucin au adus soldați înarmați, au comandat foc, cadavrele au fost transportate în dosul fabricii IFETZKY
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
George Popovici harnic întemeietor de cabinete de lectură * mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domnește, de asemenea, TSI AN, văduvă împărăteasă. Țarul Rusiei Nicolae II stă sub influența soției sale Țarina Alix care prin frumusețea și cultura ei stăpânește asupra inimii Țarului. Regina Italiei, Margareta, fiind și ea de o frumusețe rară, cultă și de spirit, are de asemenea mare influență asupra soțului său Umberto. Regina României, cunoscută în lume ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acum!... apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar în tei, îmi ieu căciula, și în locul ei pun lespedea, cu gând c-a ieși ea pupăza de undeva, până m-oi întoarce eu din țarină.(...) Și cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou și-i dezleagă atunci frumușel ața de la picior; apoi mi-o aruncă-n sus, zicând: << Iaca poznă, cam scăpat- o!>>. Pupăza, zbrr! pe-o
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
să înțeleagă! - atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munți; 15și cel ce va fi pe acoperiș să nu se coboare, nici să intre să‑și ia ceva din casa sa; 16și cel ce va fi în țarină să nu se întoarcă îndărăt să‑și ia haina! Fragmentul a fost imediat interpretat ca o mărturie despre Anticrist. Elementul esențial care stă la baza acestei interpretări este participiul masculin ƒΦϑ06ϑ∀. Bousset vede capitolul 13 în raport de dependență
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi pământul vostru, trecute prin foc cetățile voastre! Străinii vor intra în pământurile voastre sub ochii voștri; prădate și pustiite vor fi ele de alte neamuri. Părăsită va fi fiica Sionului, asemenea cortului din vie, asemenea colibei celui ce păzește țarina, asemenea cetății împresurate”; b) Cartea lui Daniel, așa cum am văzut, referitor la destinul imperiilor babilonian, pers și grec (32, 1‑2). În legătură cu judecarea și pedepsirea Romei, Hipolit citează trei lungi fragmente: primul (De Christo... 34‑35) face parte din profeția
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Portugalia și Spania, Franța și Anglia, iar la începutul secolului al XVI-lea ei ajung și în Danemarca, Suedia și Finlanda. Pe această rută, țiganii vor ajunge și în Rusia unde, către a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, țarina Ecaterina a II-a le deschide poarta către emanicipare. Acest scurt tur de orizont confirmă faptul că, departe de a fi circumscriși în perimetrul românesc, țiganii - cu toate cele bune și rele ale lor - sunt zestrea Europei comune. Pe acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adevărată prin Jertfa Mântuitorului și,deci, „învierea” lor prin El, Sfinții Părinți se făceau părtași, ca și Sfinții Apostoli, nu numai la „Învierea” Sa, ci mai ales la „comoara”(Matei 13, 44) vieții ascunsă în viața Sa ca într-o „țarină”, dar vădităca „aur lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18). Ei vedeau, astfel, această „comoară în vase de lut” (2 Corinteni 4, 7). Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt după Înălțarea Domnului este precedată de Duminica a 7-adupă Paști în care se proclamă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ioan 6, 45). Aceasta în-seamnă că oamenii au fost zidiți pentru Dumnezeu, fără de Care sănu poată avea „învierea” și „viața”, iar dacă erau cu El, „să nu moară,ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 16). Creatorul semănase „sămânțăbună în țarina Sa” (Matei 13, 27).În starea primordială nu era numai „Cuvânt”. Dumnezeu știacum să păstreze locașul inimii omului ca „templu al Duhului Sfânt”(1 Corinteni 6, 19), căci atunci când grăiește, Dumnezeu împărtășește Duhul Sfânt. Numai atunci când Cuvântul a fost dat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
este în întregime scriere îninimi ca „har și adevăr” (Ioan 1, 17), spre deosebire de orice violențe din Legea lui Moise sub imperiul Atotputerniciei divine. Înstarea primordială a oamenilor Cuvântul era viață „atotțiitoare”,plină de darurile Duhului Sfânt, ca sămânța bună în țarina lui Dum-nezeu (Matei 13, 24). Dacă era numai „atotputernicie”, Cuvântulnu putea fi călcat, dar nici nu putea duce la „înfiere”. Între tăria atot-țiitoare a lui Dumnezeu și atotputernicia Sa este o diferență ca din-tre Vechiul și Noul Testament: „Nu prin oștiri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ruperea ca-tapetesmei” trupului Său pentru a putea deschide ochii și a priviviața Sa ca „Sfânta Sfintelor” (Evrei 9, 12), arătată Maicii Sale ca„cele ale Tatălui” (Luca 2, 49). Era arătarea prin Înviere a vieții Saleca o „comoară ascunsă în țarină”, ca averea părintească de care omula fost jefuit când a fost dus la sminteala de a se rupe de Dumnezeu,cerându-și „partea de avere”, de ființă (Luca 15, 12). Învierea a în-semnat, de asemenea, deschiderea ochilor pentru a vedea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
drumului spre Sfânta Sfintelor prin catapeteasma ruptă atrupului Său, pentru a-L vedea ca „aur”, care nu putea fi cunoscutaltfel înainte de a fi „lămurit în foc” (Apocalipsa 3, 18), și a se dez vălui astfel ca o „comoară ascunsă în țarină” (Matei 13, 44), de careomul fusese jefuit. Lumina Învierii Sale înseamnă deschiderea ochilor pentru a vedea „Lumina vieții” (Ioan 8, 12) în viața Sa. Desăvâr șirea este în nașterea din duh ca „planete” ale Soarelui Hristos,pentru a nu rămâne
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tale dintru ale Tale...”, ca cele de dincolo de catapeteasmă, pecare nu doar le „vede” ca pe Tabor (Marcu 9, 1), ci le mișcă în inimaei ca Duhul Fiului trimis de Tatăl în inimi (Galateni 4, 6), vădind„comoara ascunsă în țarină” (Matei 13, 44) și „aur lămurit în foc”(Apocalipsa 3, 18). Prin venirea Duhului Sfânt darurile se prefac înTrupul și Sângele Domnului arătându-L pe Hristos mai viu decâtdupă Înviere, deoarece prin Înviere Jertfa Sa devine „Euharistie” ainimii în plinătate
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sfeșnicul” trăirii în Hristos. Ea este o realitate pentru că Însuși Sfântul Duh ne dă mărturieîn Hristos că suntem „fii” și „moștenitori”. Duhul Sfânt ne ține în trezvie, în tensiune eshatologică, pentru a aduce roadele îndreptăriinoastre în Hristos, cu care cumpărăm „țarina” în care se află comoara Împărăției lui Dumnezeu. Nădejdea vieții viitoare devinetotuna cu certitudinea ei în Hristos încă din această viață, căci Sfântul Duh ne deschide în Hristos porțile Împărăției cerurilor. SfântulApostol Pavel, odată cu îndemnul la bucurie în Hristos, la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ideea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. Și cu mare putere apostolii mărturiseau despre învierea Domnului Iisus Hristos și mare har era peste ei toți. Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute. Și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință. Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
case le vindeau și aduceau prețul celor vândute. Și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință. Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru, Având țarină și vânzând-o, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor". (Fapte 4, 32-37) Apostolii au organizat comunitatea din Ierusalim pe principiul donării și al împărțirii/reîmpărțirii egale a bunurilor. Din păcate, nu se cunosc amănuntele acestei organizări
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. [...] Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute, și-l puneau la picioarele apostolilor. Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință". Două veacuri și jumătate mai târziu, Eusebiu, episcopul Cezareei, va contura fizionomia Bisericii imperiale pe cale de a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște./ Și cu mare putere apostolii mărturiseau despre învierea Domnului Iisus Hristos și mare har era peste ei toți./ Și nimeni nu era între ei lipsit, fiindcă toți câți aveau țarini sau case le vindeau și aduceau prețul celor vândute./ Și-l puneau la picioarele apostolilor./ Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință./ Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
case le vindeau și aduceau prețul celor vândute./ Și-l puneau la picioarele apostolilor./ Și se împărțea fiecăruia după cum avea cineva trebuință./ Iar Iosif, cel numit de apostoli Barnaba (care se tâlcuiește fiul mângâierii), un levit, născut în Cipru, / Având țarină și vânzând-o, a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor" (Fapte 4, 32-37). A se vedea și cartea Preot Ion Petrică, Conceptul sentimentului de comuniune socială la Alfred Adler, Editura Marineasa, Timișoara, 2008, pp. 84-109. În privința proprietății
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
două sate,după cum deducem din următoarele relatări ale actului: „1658octombrie 6 Iași, Carp Lungul fost armaș ,fiul lui Gavril Lungul vinde lui Mecula al III lea vistier,satul Tibănești, ținutul Vaslui, pe Șacovăț; între Gârbești și Olășei, cu vatra satului, țarină, fânațe, locuri de heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de taleri bătuți bani gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel bătrîn din târgu Iași, popa Darie și Dima din Olășei și alții din Glodeni
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și din pădure...». Astfel vetrele inițiale s-au supus unui proces de roire, încurajat și de unele împroprietăriri. Spre exemplu, vetrele unor sate s-au mărit și s au alungit pe anumite direcții,fie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
popa Ilie cădelnițând pe cei duși în cimitir. Și viața pare un cerc al seninătății, trasat pe pământul sub care se odihnesc strămoșii: „Îmi tot îngrop călcâiul în reavănul ogrăzii,/Întârzii pe colnice, sub brațe de troiță/ Mi-adorm prin țarini drumul, îmi zboară ochii - șiță -/ Și-mi sparg singurătatea de lespedea nămiezii”. Poezia târzie, aflată la o distanță de câteva decenii față de primele cărți, aduce o schimbare a registrului. Autorul abandonează versul cu prozodie canonică în favoarea celui liber, rezultatul fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
lumină revolta neputinței în fața ravagiilor istoriei, complinită de tema reconstituirii nostalgice a universului românesc tradițional. „Un pumn de bărăgan din țară” îl determină să exclame: „Ne regăsim - la câtă depărtare - / De rădăcina sfântă, de izvoare!”, căci invocând „Pământul străbun din țarine umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte, autorul specifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]