1,282 matches
-
treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii orașului au fost martorii pasivi ai acestui fenomen. Așa cum am menționat în subcapitolul dedicat dezvoltării industriale, apariția fabricii de cherestea V. Țenov (1881) a rupt din țarina comunală 20 de hectare, dar, pe de altă parte, a adus anual la bugetul orașului venituri importante - de pildă, la nivelul anului 1905, vărsământul bugetar rezultat din concesionarea terenului s-a ridicat la suma de 1.564 lei. Ulterior, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
schimb, un teren de aceleași dimensiuni din moșia Letea - aflată în proprietatea statului. Deși echitabil, schimbul nu a fost bine privit de locuitori, terenul fiind situat la o distanță apreciabilă față de gospodăriile acestora. De-a lungul timpului, pe terenul din țarină au mai fost construite cazărmile unităților de infanterie și cavalerie, clădirea arestului preventiv și cea a spitalului comunal, tot aici fiind amplasat și cimitirul animalelor (la sfârșitul secolului al XIX-lea). Un alt moment dificil, în acest proces al descompunerii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dus la distrugerea semnelor de hotar, locuitorii orașului au înaintat Primăriei un protest, în care era semnalat „abuzul acestei înstrăinări”. Printre altele, în cerere se mai amintea și de faptul că „primăria n-a avut nicicând drept de proprietate asupra țarinei, ea fiind de-a pururea dată locuitorilor în uzufruct”. Începând cu anul 1916, autorizarea acestei vânzări a început să nemulțumească și comandamentul Armatei IV. Într-o adresă înaintată Ministerului de Interne pe 26 februarie 1916, „corpul IV Armată se plânge
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în Bacău atât prin „afișarea icoanelor la ferestrele caselor din zona mahalalelor”, cât și prin creșterea numărului petițiilor adresate primarului. În cazul acestora din urmă, principala nemulțumire era legată de micșorarea suprafeței agricole comunale, în special de repetatele „decupări” ale Țarinei orașului. Dintr-o altă perspectivă, nemulțumirile unor locuitori au atins și problema modernizării orașului. Aceștia au acuzat faptul că dezvoltarea industrială a Bacăului nu a reușit să creeze locurile de muncă promise și îndelung așteptate. Pentru exemplificare, odată cu apariția fabricii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu lapte să pască pe cele 160 hectare date din trupul moșiei către Ministerul de Război, pentru care târgoveții vor plăti statului o arendă pe cap de vită; la cele 160 hectare mai putem adăuga, conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
conform hrisovului domnesc, pământul din țarina orașului, trecut pe numele unor persoane care au casă în oraș, dar nu mai locuiesc în Bacău de mulți ani; să se mai dea spre folosință pentru suhat încă vreo 25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să înceapă de la cazărmile de infanterie spre vest, până în șoseaua ce vine din comuna Călugăra Mare și se unește cu șoseaua Bacău-Ocna, astfel încât vitele să aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a atinge dreptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un eșec. În fond, un calcul simplu ne arată faptul că, din suprafața totală deținută în județul Bacău de marii moșieri înainte de Primul Război Mondial (aproximativ 215.000 hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au fost expropriate decât 25%. În ceea ce privește țarina orașului, trebuie spus faptul că, inițial, la solicitările târgoveților, aceasta nu a fost supusă procesului de expropriere. Prin decizia Comisiei județene de revizuire, din 3 octombrie 1919, moșia orașului, „la fel ca toate terenurile cuprinse în raionul comunelor urbane, a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Comisiei județene de revizuire, din 3 octombrie 1919, moșia orașului, „la fel ca toate terenurile cuprinse în raionul comunelor urbane, a fost declarată nesupusă exproprierii”. Astfel, până în aprilie 1923, Primăria orașului a continuat să ofere locuitorilor numeroase loturi agricole din țarină. Tabelele anuale ale hrisovuliților din această perioadă ne arată un detaliu extrem de interesant: pe lângă petiționarii obișnuiți, de condiție socială și materială modeste, putem întâlni și nume din „lumea bună” a Bacăului. Spre exemplu, în lista solicitărilor din aprilie 1921 îi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pruni - 7 hectare, teren necultivat - 5 hectare. Ulterior, prin decizia din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei orașului, a declarat „exproprierea întregii întinderi cultivabile a moșiei Țarina Bacăului”. Modernitatea reușea, astfel, să dea o lovitură de grație ultimului „bastion” feudal al Bacăului, cel care, timp de un secol, a completat sau chiar asigurat în întregime hrana unei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din 2 aprilie 1923 - la exact 100 de ani de la hrisovul de reconfirmare emis de Ioniță Sandu Sturdza -, Comitetul Agrar, atribuind Primăriei Bacău, în mod nelegitim, dreptul de proprietate asupra țarinei orașului, a declarat „exproprierea întregii întinderi cultivabile a moșiei Țarina Bacăului”. Modernitatea reușea, astfel, să dea o lovitură de grație ultimului „bastion” feudal al Bacăului, cel care, timp de un secol, a completat sau chiar asigurat în întregime hrana unei importante părți din populația orașului. Suprafața totală expropriată, după cum ne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după cum ne indică măsurătorile efectuate în vara anului 1933, de inginerul Gh. Roșca (delegatul Direcției Cadastrului, de pe lângă Ministerul Agriculturii), era de 460 hectare și 2.165 metri pătrați. Controversata decizie a Comitetului Agrar a fost îndelung contestată de membrii „Obștei Țarina Bacăului” (formată din aproximativ 800 capi de familie). O opoziție virulentă la adresa celor care „au călcat în picioare drepturile sfinte ale obștenilor și s-au arătat nerecunoscători față de ctitorii târgului Bacău, marii filantropi Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturdza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
opt ani, mandatarii Obștei au făcut numeroase plângeri și apeluri împotriva acestei hotărâri abuzive. Determinarea lor a fost cu atât mai îndârjită, cu cât, în intervalul 1919-1922, Comisia județeană de expropriere de pe lângă Tribunalul Bacău a dat trei decizii privind excluderea Țarinei din procesul de expropriere (1919, 1921, 1922). În favoarea acestor decizii, Comisia județeană a adus următoarele argumente: „1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noiembrie 1922)”. Dincolo de aceste motivații de natură strict juridică, demersul reprezentanților Obștei a avut, în resorturile sale cele mai intime, și un fundament tradițional-religios. În prezent, puțini băcăuani cunosc faptul că actul de danie, prin care domnitorii Moldovei au trecut Țarina orașului în proprietatea târgoveților, a fost „întărit” cu un jurământ (blestemă, ce invita la „păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor”. Structurat pe dou) paliere - afurisenia, îndreptată împotriva celor ce „vor clinti orânduielile”, și binecuvântarea, adresată „păstrătorilor” -, legământul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuitorilor legate de revenirea instanței asupra deciziei de expropriere, au fost spulberat pe 23 iunie 1931. În această zi, ca urmare a ultimului apel făcut de Obștea târgoveților, Secția III de pe lângă Înalta Curte de Casație a dat următoarea hotărâre: „(...) exproprierea Țarinei este definitivă, iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar textele legii agrare aplicate în speță sunt constituționale”. Totuși, anumite paragrafe din legea agrară, ce ofereau primăriilor urbane posibilitatea extinderii intravilanului în scopuri edilitar-urbanistice, au determinat pe reprezentanții Consilieratului județean să retrocedeze orașului o suprafață de 226 hectare din țarină (1924), din care 30 de hectare au fost destinate înființării cartierului C.F.R.-„Al. Constantinescu”. III. D. Muncitorimea Evoluția ascendentă a procesului de industrializare din mediul urban, conturată în special în ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încercăm cât mai multe portrete regionale ale românului, bine circumstanțiate în timp și spațiu. Doar reunirea lor ar avea temei de analiză și generalizare. Anexa I. 6 Extras din documentele vechi aflate în arhiva Marelui Dicționar Geografic al României, cu privire la „Țarina Târgului Bacău”, proprietatea târgoveților, dăruită prin act de danie de către Domnitorii Moldovei Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturza: „Pentru păstrarea acestei moșii în veci la urmașii urmașilor lor s-a legat următorul jurământ: Acei care vor cuteza să lucreze
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Zăpode, cânta din Psalmii lui David până ajungea În vârful dealului, iar noi Îl ascultam cu plăcere fiindcă avea un glas plăcut. Cu cât urcăm mai mult și ne apropiem de Hotarul Muntelui, așa-i ziceau gălăuțenii hotarului care despărțea țarinile de pășunea comunală, cândva proprietate a sașilor din Reghin, priveliștea Își lărgește orizontul. La răsărit, de după coamele Munților Giurgeului, În diminețile senine de vară, prelucanii se bucurau cei dintâi de apariția soarelui, iar după Vârful Bătrâna seara vedeau cum apune
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de sute de vite cu ecoul lor ce se răspândea până departe În codru, Îți crea impresia că asculți o simfonie pastorală. După ce se cosea otava de prin grădini și se punea la adăpost, vitele erau libere să pășuneze prin țarină. Nu era nici o opreliște. Grija lor o purtau acum copiii și oamenii bătrâni. Cei mai În putere, bărbați dar și femei, mai aveau Încă multe de făcut. Bărbații adunau lemne pentru iarnă, iar femeile pregăteau inul și cânepa pentru tors
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a). alai (nu cortegiu funerar) alcătuit din fete-fecioare, în număr variabil, probabil cu semnificație simbolică la origine, 7, 9, 12; b). Vestimentația alcătuită din frunzare așezate direct pe pielea goală -, iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin țarina arsă de secetă, cîntă, joacă, apoi intră în sat și trece ritualic pe la fiecare casă: „Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și cîntă, cîntă și joacă, joacă cîntînd, cîntă jucînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care mersese bine sub Șerban Vodă o să meargă tot atât de bine sub Constantin Voievod. — De ce? — Politică, domnia ta. Mi se părea că tot ce a început bun vodă Șerban, o să împlinească vodă Constantin, fără grozăvii. Așa mi s a părut. A lărgit țarinile cu porumb și de aci a ieșit mai mult grâu pentru negoțul meu. L-a obligat pe marele vizir să le impună tătarilor să nu mai bântuie malurile Dunării de Jos, ca să poată ciobanii cu turmele să reia drumurile până la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
face Constandinul Stancăi? Trimite împărătesei arvuna pe care o primise pentru hrana rușilor. Marelui vizir i-a spus că așa era cinstit. Mai trimite și un om, asta este, - pe cine l-a trimis? Un om priceput foarte, căci imediat țarina intră cu banii în tabăra încercuită, găsește pașalele și seraschierii care-i trebuiau, - tot omul lui vodă i-o fi spus care sunt aceia, - îi cumpără cu aur greu rusesc și brâncovenesc și gata treaba. Țarina îl scoate într-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
priceput foarte, căci imediat țarina intră cu banii în tabăra încercuită, găsește pașalele și seraschierii care-i trebuiau, - tot omul lui vodă i-o fi spus care sunt aceia, - îi cumpără cu aur greu rusesc și brâncovenesc și gata treaba. Țarina îl scoate într-o caleașcă pe țar și pe Cantemir ascuns cică sub fustele ei, și se îndreaptă spre Iași. Tătucul rușilor, nădejdea tuturor creștinilor din împărăția padișahului, fuge ținându-și cuvântul: îl ia cu el pe Toma Cantacuzinul, marele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
București la Iași într-o zi și o noapte, călărind fără odihnă din poștă în poștă, mai, mai să omoare caii în galop, despre Mazepa care cică s-ar fi papistășit, cum ar fi fugit Dumitrașcu Vodă Cantemir în fustele țarinei Caterina, despre o ibovnică a țarului Petru care era măritată cu un oștean și când a întrebat-o țarul care din plozii pe care-i născuse sunt ai lui și care ai soldatului, se zice că femeia n-ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
centr. Frecv., z.silvost.-se.go.; L5T6C4U3RXN3; Querco - Fagetea, Genisto - Quercion, Quercion pubescentis- sessiliflorae, Geranion sanguinei *Lathyrus pratensis L. (Lintea pratului) - H., Euras. Comună, z.st.-e.bo.; L7T5CXU6R7N6, Trofolion medii, Molinio - Arrhenatheretea, Molinietalia, Fr. *Lathyrus sylvestris L. (Bob de țarină) - H., Eur. Frecv. Z.st.-se.fa.; L7T6C3U4R8N2, Trifolio - Geranietea, Origanetalia, Tx. *Lathyrus tuberosus L. (Oreșniță) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T6C6U4R8N4; Caucalidion, Al., Me. *Lathyrus vernus L. Bernh. (Pupezele) - G., Euras. Comună, z.st.-e.bo.; L4T7C4U4R7NX
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
înțelege; el aduce roadă; un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci." 24. Isus le-a pus înainte o altă pildă, și le-a zis: "Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămînță bună în țarina lui. 25. Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grîu, și a plecat. 26. Cînd au răsărit firele de grîu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. 27. Robii stăpînului casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]