2,322 matches
-
de mîine. Pentru regiunile cum ar fi Boemia-Moravia și Galiția, ca și pentru multe din țările provenite din Imperiul Habsburgic, se pune problema redobîndirii vechilor valori pe care regimul comunist le-a distrus. Pentru ț(rile care au suferit jugul țarist, acest efort are o cu totul altă amploare: se pune problema de a le întemeia. În toate cazurile, trebuie creat sau recreat un capital care n-a existat niciodată cu adevărat sau care a fost cînd expropiat, cînd exilat. Instaurarea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de rusificare se intensifică, l imba rusă și alfabetul chirilic în administrație, biserică și școală devin obligatorii nu numai la Pogăneștii din stânga Prutului, ci în toată Basarabia românească. Marele eveniment de la 1848 - 1849 și Unirea de la 1859 fac ca autoritățile țariste nu numai să întrerupă legăturile populației basarabene cu Țara și frații lor d in d reapta Prutului, ci intensificând măsurile de rusificare prin deportări și colonizări, din 1867, folosirea limbii ruse n u nu mai în școli, ci și în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în 18 97 la doar 47,6% dar superioară rutenilor și ucranienilor care num ărau 19,6%, rușilor cu 8,2%, evreilor cu 11,8%. Deși în perioada 1856-1877 județele Cahul, Ismail și Bolgrad au fost retrocedate Moldovei, guvernu l țarist anulează convențiile Internaționale și încalcă grav integritatea teritorială a României. În cele din urma, însăși forțele Internaționale slăbite ajută direct Rusia ca prin Convenția de la 4 aprilie 1877 și Congresul de la Berlin din 1878 să i accepte R usiei reocuparea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reconversiune, ca o consecință a oportunităților apărute prin implozia regimului comunist. Dat fiind intervalul care separă aceste două evenimente, în această nouă situație se găsesc nepoții sau strănepoții emigraților, confruntați cu posibilitatea unei reîntoarceri în Rusia. Or, dacă restabilirea regimului țarist nu pare să aibă mulți adepți, se pare că, pentru anumite familii emigrate, revenirea în țară ar putea fi însoțită de beneficiile aurei din jurul numelui. Primirea făcută contelui Șeremetiev ne permite, ca și în cazul Franței, să afirmăm că o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
totuși să funcționeze ca liceu religios. Așa ceva în România, bineînțeles, era de neconceput. Cu ortodocșii, situația e diferită. Din două motive. În primul rând, există o tradiție a Bisericii Ortodoxe de supușenie față de puterea seculară. Așa a fost în Rusia țaristă, așa a continuat să fie în Rusia comunistă, deși sigur că au suferit milioane de oameni, ani și ani, așa a fost în Serbia, practic nu mă pot gândi la excepții. În plus, în România s-a acționat foarte abil
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
românești apăreau Note despre români, de Karl Marx. Fiind editată de Oțetea și Zane, doi istorici marxiști eminenți, cartea includea patru scrieri ale lui Marx, care nu mai fuseseră niciodată publicate și în care acesta condamna acapararea Basarabiei de către Rusia țaristă. Publicația era menită să reînvie sentimentele antisovietice din România; în doar 48 de ore s-au vîndut 30.000 de exemplare. 1176 În februarie,1965, eforturile lui Gheorghiu-Dej de a răzbi către Statele Unite s-au izbit de un dublu obstacol
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale lui Eminescu, sprijin argumentativ și în foarte documentata carte a istoricului american Larry L. Watts, Ferește-mă, Doamne, de prieteni, în versiunea românească din 2012. Se atestă, în imaginea lui Eminescu și a lui Larry L. Watts, continuitatea politicii țariste și bolșevice față de Basarabia, de Bucovina nordică, de România, în genere, atitudine care, la rândul ei, își are rădăcinile în convingerea lui Friedrich Engels, exprimată în 1848, că românii sunt o națiune-obstacol în calea "revoluției mondiale", prin "conservatorismul" lor național
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Gurile Dunării și țărmul Mării Negre) până în nord, la Hotin și marginea estică a Bucovinei căzute sub Habsburgi. Și, ca un făcut, tot într-o zi de 28, dar în iunie 1940, Basarabia va fi din nou invadată de către moștenitoarea Rusiei țariste, marea Uniune Sovietică. Iar între aceste date nefaste, tot pe un 28 iunie, dar 1883, s-a produs începutul ruinei/ruinării geniului eminescian la "Caritatea" lui Al. Șuțu. Paradoxal, era totuși prea târziu, fiindcă ziaristul de la Timpul spusese ce era
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
doua Imperiul Otoman. Monarhiile civilizatoare compensează opresiunea prin beneficii ale civilizației și culturii. În schimb, monarhiile-avorton sunt parazitare, fără să producă nici un beneficiu pentru cuceriți. Teoria lui Cantemir nu era lipsită de adevăr, numai că el a considerat că imperiul țarist, aflat în expansiune sub stindard creștin, este un imperiu la antipodul celui turcesc, adică unul civilizator. Mai mult de-atât, trăind mulți ani la Istanbul, a priceput că impe riul este în decădere, imagine pe care o va contura și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
există trei variante de rezolvare a chestiunii orientale: fie împărțirea Imperiului Otoman între Rusia și Austria, fie anexarea integrală a Turciei la Rusia, fie refacerea Imperiului greco-bizantin sub hegemonie rusească. Altfel spus, cam toate soluțiile trăgeau spuza pe turta imperiului țarist. Opțiunea lui Danilevski era pentru ultima variantă, prin care Rusia ar fi trebuit să conducă, din Constantinopol, Cehia, Sârbo-Croația, Albania, Banatul, Bulgaria, România (inclusiv cu Bucovina și Transilvania, plus Basarabia, în locul lor Rusia oferindu-și Delta Dunării și Dobrogea), Grecia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea el consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român. Rostirea lui, în atare privință, se arată esențială pentru istoria noastră: "Nenorocirea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a dat țarului Ungaria, care a respins cu fermitate, prin prim-ministrul Kálmán Tisza, recunoașterea independenței României. Deja ministrul de externe maghiar încheiase un acord secret cu rușii prin care recunoșteau alipirea Basarabiei, "precum și viitoarea invadare a României de către forțele țariste"129. Mai mult de atât, o forță de gherilă ungară, de 1200 de ostași (conduși de Szekler Gábor Urgan și de colonelul Gábor Medhyanszki), fusese pregătită în secret, în Ardeal, pentru "a întrerupe aprovizionarea și rutele de transport din spatele liniilor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în presă, până și de Eminescu."134 C. Popescu-Cadem comentează astfel episodul afacerilor de război ale lui Maiorescu: "M. Eminescu n-avea cum să-i ierte lui T. Maiorescu acest gen de jocuri de ipocrit "colaboraționism", cu trupele de ocupație țariste; pentru că, la urma urmelor, acesta este termenul cel mai potrivit și corect, deoarece așa se și comportau aceste trupe și comandanții lor în capitală și peste tot în țară, pentru aceasta, în esență, începuse țarul războiul cu turcii, ca pretext
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
niște cotropitori cruzi și lacomi când în realitate genunchii noștri tremură și iacă-iacă ne prăbușim vlăguiți"151. Soljenițân credea că toate nenorocirile Rusiei au început în 1917, odată cu abolirea monarhiei. Dar el nu s-a arătat simpatizant nici al imperialismului țarist și avea speranțe în înțelepciunea creștină a țarului Nicolae al II-lea, care ar fi putut stopa expansionismul rusesc pentru a da șansă înfloririi europene a Rusiei. El dădea exemplul Japoniei, care a ajuns o mare putere economică și culturală
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lui Petre P. Carp, Titu Maiorescu ș.a. Dezaprobând atingerea de nulitate a vechiului Tratat cu Puterile Centrale, Stere voia intrarea în război alături de acestea, ca garanție că unirea Basarabiei cu patria-mamă va fi posibilă. El avea în vedere "putreziciunea" Imperiului Țarist, principalul dușman natural al națiunii române, în fața agresivității căruia ne apărase, după 1880, Tratatul cu Puterile Centrale. Era o situație inversă decât aceea de la 1711, când Dimitrie Cantemir considera ca "putred" Imperiul Otoman, voind emanciparea Moldovei cu ajutorul imperiului rus creștin
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și a Balcanilor de sub vasalitatea turcească, încât, peste un veac, la 1812, pofta s-a soldat cu îngurgitarea unei mari "hălci" din teritoriul Moldovei, creând dramatica problemă a Basarabiei. Stere, care a trăit pe propria-i piele, în Siberia, despotismul țarist, gândea corect că imperiul se afla în descompunere, de unde și mișcările revoluționare care culminaseră în 1905, evenimente care-l aduseseră în vechiul regat, devenind cel mai aprig doctrinar antipravoslavnic. Din acest punct de vedere, autorul vastului roman ciclic În preajma revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
destin pe care și-l asumă cu toată forța caracterului său. Vederea lui Stere era pe termen lung, istoria dându-i dreptate, căci Basarabia va fi din nou pierdută, România însăși fiind înglobată în noul imperiu răsărit pe ruinele celui țarist. În istoria imediată însă, politica de neutralitate, urmată de alianța cu puterile Antantei, a dat câștig de cauză politicii lui Ionel I.C. Brătianu. În virtutea convenției cu Antanta, România intră în război la 14 august 1916, împotriva Austro-Ungariei. Totuși, începutul campaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
stat din Rusia, transformată în Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. În asemenea obscură poveste, "profetul", bazat pe o profundă analiză din interior a imperiului, era Constantin Stere: el aștepta iminența acestei revoluții care va destrăma imperiul țarilor. Anihilarea uriașei armate țariste prin războiul civil declanșat de Lenin și Troțki îndrituia poziția lui Stere că Antanta va deveni vulnerabilă prin scoaterea Rusiei din ecuația războiului și că balanța va înclina de partea Puterilor Centrale. Dar următoarea provocare a hazardului, ignorată, desigur, a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
pot rupe din inimă Basarabia"179. Acești politicieni au uitat complet Basarabia de la transformarea ei în gubernie până la revoluția din 1905180. În scrisoarea târzie, din 1930, către bătrânul Ion Codreanu, fostul membru al Sfatului Țării, Stere aprecia: "Basarabia de sub stăpânirea țaristă a fost parcă mai îndepărtată și mai străină de Regat decât oricare colonie europeană din Africa sau Asia. Nimeni mai bine ca d-ta, Moș Ioane, nu poate ști cu ce greutăți a trebuit să luptăm ca să putem întemeia primul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu doar din scrisoarea testamentară, deja amintită, către Ion Codreanu, din 1930. Pe de altă parte, "ezitările" din Sfatul Țării în orientarea spre România se datorau și faptului că încă zeci de mii de tineri basarabeni erau înrolați în armata țaristă, demobilizarea acestora fiind obținută cu eforturi "diplomatice" extrem de dificile (Șerban Micloveanu). Mai mult de atât, țărănimea, majoritară zdrobitor în Basarabia și care conservase caracterul românesc al provinciei, se afla sub influența lui Țiganko, "revoluționarul de profesie", un comunist fanatic, care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
convins că au venit să sprijine alipirea Basarabiei la Ucraina bolșevică. Eroarea se va strecura, la antipod, la un moment dat, și în conexiunile făcute de Stere. El apreciază prezența trupelor românești la Chișinău ca sprijin dat de România aliatului țarist împotriva Armatei Roșii, nu pentru a facilita Unirea cu patria-mamă. Eroarea lui Stere consta în aceea că, în context, el considera bolșevismul ca susținător al emancipării popoarelor din imperiu. Așa și părea într-o primă fază a revoluției, ceea ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
apără în două strălucite cuvântări în Cameră, la 4 și 5 martie 1921. El spulberă acuzația că a fost împotriva Ardealului, demonstrând, încă o dată, că "drumul în Ardeal trece prin Basarabia. Și așa a și fost."190 De căderea Imperiului Țarist a depins și căderea Imperiului Habsburgic: "Austria a căzut în momentul când nu mai era picior de soldat rus pe teritoriul ei, dar după ce a izbucnit revoluțiunea în Rusia, după ce s-a prăbușit țarismul. Și din prăbușirea Rusiei a rezultat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
proiectul rusesc de nimicire a României, fiindcă asta se va întoarce împotriva germanității înseși, deschizând calea panslavismului spre Occident 195. După înființarea fantomaticei RASSM în Transnistria și după "revoluția" de la Tatar Bunar din 1924, Stere va deveni martorul preluării moștenirii țariste de către bolșevici. El a atras atenția, în diverse ocazii, dar mai ales în scrisoarea către Ion Codreanu din 1930, că România nu trebuie să facă jocul Moscovei și să declanșeze represiuni și starea de urgență în Basarabia, ceea ce ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de elitele noastre politice. Exact peste un deceniu, la 28 iunie 1940, Consiliul de Coroană va constata că România nu era nicicum pregătită să-i întâmpine pe bolșevici la Nistru. Calea spre București și spre Berlin era deschisă. XIII. Moștenirea țaristă în bolșevism Intuiția eminesciană a insinuării bolii comunismului în corpul societății rusești se confirmă, maladia perpetuându-se progresiv de la 1878 la 1905-1917 până în zilele noastre, chiar și după căderea regimului sovietic, după care nu se schimbă, practic, nimic din politica
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din politica față de Basarabia și față de celelalte teritorii rupte din corpul natural al României: oglindă a caracterului imperial, mondialist al comunismului, orientat către suprimarea națiunilor, ca principal obstacol în calea revoluției. Aceasta a fost, de fapt, adevărata boală a Rusiei Țariste, boală pe care Constantin Stere se iluziona că o va eradica tocmai... revoluția comunistă, pe când, în realitate, a adâncit-o primejdios pentru întreaga Europă și întreaga lume a secolului al XX-lea. Arsenalul de "argumente" al țarilor, dezinformarea, mistificările, fraudele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]