7,853 matches
-
primele mențiuni documentare și, potrivit istoricilor, se pare că au venit odată cu tătarii, fiind aduși de aceștia. Ajunși aici, ei au trecut în stăpânirea domnitorilor noștri, care au dăruit dintr-înșii mănăstirilor și boierilor. Așa se face că, cei mai mulți dintre țigani, trăiau în preajma curților boierești, a mănăstirilor sau la marginea târgurilor, fiind întrebuințați la diferite munci și servicii. Mulți dintre ei erau fierari și lăutari, fiind cunoscute predispozițiile etniei pentru acestea, se îndeletniceau cu strângerea aurului din nisipurile albiilor râurilor (zlătari
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
etc. (rudarii). Dezrobirea lor a avut loc începând cu anii 1850, în contextul procesului de modernizare a societății românești și cu consensul unor personalități luminate ale timpului, precum Mihail Kogălniceanu sau Vasile Alecsandri. Izolare și stigmatizare Dacă în țările române, țiganii au fost făcuți robi, în alte state europene s-a promovat izolarea și chiar stigmatizarea acestora. Astfel, în Franța, în timp de pace, edictele regale căutau să evacueze „grupurile de boemi” către teritorii învecinate, fără însă a le face să
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
numai de „pericolul rătăcitor”, dar și de o „rasă abjectă” și se reclamă chiar adoptarea de măsuri de „extirpare” a sa din comunitatea națională. Așa se face că, între 1910 și 1930, majoritatea statelor europene au instituit față de resortisanții lor țigani un regim administrativ familial excepțional. Au urmat apoi aberațiile rasiste de la sfârșitul anilor 1930 și începutul deceniului următor. După cel de-al doilea război mondial, situația romilor s-a îmbunătățit simțitor, dar s-au păstrat, în multe state, măsuri de
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
de-al doilea război mondial, situația romilor s-a îmbunătățit simțitor, dar s-au păstrat, în multe state, măsuri de control și supraveghere a persoanelor nomade, fără domiciliu sau rezidență fixă, ori ocupație bine definită. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Țiganii în Europa comunistă Considerând situația țiganilor din România ante-1989 (respectiv politica de asimilare, implicare în viața economică și control accentua mai ales în privința infracționalității) este relativ cunoscută, ne oprim puțin
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
simțitor, dar s-au păstrat, în multe state, măsuri de control și supraveghere a persoanelor nomade, fără domiciliu sau rezidență fixă, ori ocupație bine definită. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Țiganii în Europa comunistă Considerând situația țiganilor din România ante-1989 (respectiv politica de asimilare, implicare în viața economică și control accentua mai ales în privința infracționalității) este relativ cunoscută, ne oprim puțin asupra celei din Iugoslavia și fost Cehoslovacie. Astfel, regimul comunist
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
multe state, măsuri de control și supraveghere a persoanelor nomade, fără domiciliu sau rezidență fixă, ori ocupație bine definită. Și lucrul cel mai important, țiganii au continuat să-și afirme nevoile, specificul și năravurile. Țiganii în Europa comunistă Considerând situația țiganilor din România ante-1989 (respectiv politica de asimilare, implicare în viața economică și control accentua mai ales în privința infracționalității) este relativ cunoscută, ne oprim puțin asupra celei din Iugoslavia și fost Cehoslovacie. Astfel, regimul comunist al lui Tito, având în vedere
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
ales în privința infracționalității) este relativ cunoscută, ne oprim puțin asupra celei din Iugoslavia și fost Cehoslovacie. Astfel, regimul comunist al lui Tito, având în vedere ambițiile acestuia de lider mondial, a promovat, în anii 1960-1970, o mișcare de emancipare a țiganilor, văzuți ca factor de stimulare a legăturilor Belgradului cu India, unul din elementele chieie ale mișcării de nealiniere. În acest context, chiar dacă nu au obținut statutul mult dorit de minoritate națională, romii s-au bucurat de o largă recunoaștere culturală
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
o politică „de calmă asimilare nerepresivă”, sub pretextul integrării lor în clasa muncitoare. Totodată, educarea și formarea lor s-a înscris în programul „creării omului nou”. După 1958, această politică s-a schimbat radical, s-a acordat prioritate combaterii „delincvenței țiganilor”, nomadismul s-a interzis prin lege, iar romii au devenit mână de lucru pentru industria socialistă. O problemă insolubilă? În contextul democratizării post-1990, relaxării frontierelor și lărgirii Uniunii Europene spre răsărit, problema romilor a dobândit noi dimensiuni. În Europa centrală
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
și de est, aproape ignorată sub aspect etnic în perioada regimului comunist, din motive ideologice, din cauza numărului mare de populație romă, ea a explodat. În același timp, realitățile crude nu pot fi ignorate; indiferent în ce țară europeană ar trăi, țiganii au o singură limbă și naționalitate, chiar și năravuri identice, mai mult sau mai puțin evidente. Totuși, în Franța, Marea Britanie, Germania, țările scandinave, Elveția sau Belgia, rămân înregistrați, precum acum un secol, drept nomazi. Acest regim administrativ excepțional, care antrenează
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
politizarea situație lor și la crearea unei categorii transnaționale cu riscul de a-i transforma în apatrizi. Invocarea problemei, fie și indirect, de pildă în procesul aderării României la spațiul Schengen, la fel ca în alte situații, și apariția temei „țiganii, o problemă europeană” pledează în acest sens.
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
pentru alte seriale (că ,,Las fierbinți"), dar le-a refuzat, iar despre serialele autohtone se înteabă ,,Păi, care sunt alea? Nu mă uit la ele, jur că nu le-am văzut. Știu că au avut succes, a fost ăla cu țiganii, am trecut așa puțin, am văzut, mă uit puțin, nu mă interesează, e fals totul, actorii jucau prost, nu m-a interesat". În condițiile în care românii nu prea merg la cinema la producțiile autohtone (,,dar nici la <<În derivă
Victor Rebengiuc merge la psihiatru () [Corola-journal/Journalistic/80756_a_82081]
-
Covrig Roxana Un țigan român din Marea Britanie, Constantin Nan, în vârstă de 27 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață de justiția britanică. Tânărul a torturat și ucis un profesor pensionar din Liverpool, Brian Finnigan, a anunțat LiverpoolEcho. Contantin Nan trebuie să
Țigan român din Liverpool, închis pe viață după ce și-a ucis iubitul by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80782_a_82107]
-
facut dobitoc pe Vadim Tudor, dar nu daor atât. Jignirile au curs pe bandă rulantă, atât de o parte, cât și de cealaltă. "Hai sictir în mă-ta de curva dracului. Taci din gură! Nu îți e rușine, curva de țigan?", i-a spus Vadim. "Cum îți permiți mai nerușinatule să vorbești așa? Văcarule! Ai făcut-o pe Oana Zăvoranu m.....stă în direct!", a strigat Mariana Moculescu, care a părăsit platoul, amenințând: "O să vin cu Oana Zăvoranu și o să-l
CV Tudor, în scandal cu Mariana Moculescu și Oana Zăvoranu () [Corola-journal/Journalistic/80884_a_82209]
-
-o pe Oana Zăvoranu m.....stă în direct!", a strigat Mariana Moculescu, care a părăsit platoul, amenințând: "O să vin cu Oana Zăvoranu și o să-l desființam pe acest porc". "Fac ceva pe probele lor! Ce probe are curva aia de țigan împotriva mea? a replicat Vadim Tudor. "Locul tău e la pușcărie. Și al Oanei la fel. Amândouă sunt prostituate, a mai declarat Vadim. Ulterior, Vadim Tudor a fost invitat la emisiunea "Un show păcătos", unde a încercat să lămurească cazul
CV Tudor, în scandal cu Mariana Moculescu și Oana Zăvoranu () [Corola-journal/Journalistic/80884_a_82209]
-
centrul și în sudul țării; hongrii (29 %), care locuiesc în orașele din nord, și molvii (3 %), care pot fi găsiți în principal în pușcării. }IGANII Unele țări europene au probleme cu neînțelegerile rasiale dintre localnici și populația lor nomadă de țigani. Molvanîa se mândrește cu faptul că nu are o asemenea problemă, întrucât cei mai mulți țigani din această țară au fost izgoniți cu succes în străinătate sau încarcerați. ș...ț E bine să știți Când vin pentru prima oară în Molvanîa, vizitatorii
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
molvii (3 %), care pot fi găsiți în principal în pușcării. }IGANII Unele țări europene au probleme cu neînțelegerile rasiale dintre localnici și populația lor nomadă de țigani. Molvanîa se mândrește cu faptul că nu are o asemenea problemă, întrucât cei mai mulți țigani din această țară au fost izgoniți cu succes în străinătate sau încarcerați. ș...ț E bine să știți Când vin pentru prima oară în Molvanîa, vizitatorii sunt uimiți de manierele dure între localnici, în magazine, când șofează sau chiar când
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
și „Râma” de Gheorghe Miron. La lansare au fost alături de autori Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar și Daciana Branea. „O fată sensibilă, întreținută de un italian cam consumat, un pictor ce se caută pe sine în compania unor gropari, prostituate, țigani, existențe mizere, nefericiri muiate în alcool, - toate acestea sunt strânse de Daniela Rațiu în «Ochelari de damă». Alexandru Potcoavă practică o proză cu o arhitectură epică, în care metafora centrală este aceea a evadării - o evadare în trecut. «Colecția de
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
vitrină): Expoziție de pictură; Magazinul Stirex (str. V. Alecsandri nr. 2A): Expoziție de pietre semiprețioase din Brazilia; Pictură Ialomițeanu (10-18, S 10-14, D închis). Spectacole TIMIȘOARA Opera Română: Concert Johann Strauss, uverturi, valsuri, polci și arii din operetele: „Liliacul”, „Voievodul țiganilor”, „Sânge vienez”, 8. 01, ora 19. Filarmonica Banatul: Recital de pian (Vanda Albota). În program, lucrări de Haydn, Mozart, Schubert, Brahms. 6.01, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“; Recital Wolfgang Amadeus Mozart, integrala lucrărilor pentru pian la patru mâini
Agenda2006-01-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284603_a_285932]
-
din Arad sâmbătă, 25 martie, cu trenul de la ora 8. 05, va coborî la Ghioroc și va parcurge traseul: Ghioroc - sub Vf. Capra - Valea Cladovei - Valea Varniței - Vf. Cârciuma (501 m) - tabăra Căsoaia (unde se rămâne peste noapte) - Vf. Crucea Țiganului (546 m) - creasta Radnei - Radna (în lungime de aproximativ 19 + 19 km km). Excursioniștii vor reveni în municipiul de pe Mureș cu trenul de la 19. 08 - la alegere, sâmbătă sau duminică, 26 martie. Cheltuielile de transport și cazare se vor ridica
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]
-
sub aripi Ca să n-o vadă Atotputernicul. Cetatea Grădiște Se spune că În vremea ei de fală Cetatea avea porți uriașe de aramă Păzite de un balaur Înfricoșător Ce scuipa foc și pucioasă La apropierea vrăjmașului. Se mai povestește că țiganul Mărcin. ispitit de comorile dinlăuntru a coborât pe coșul cetății. L-au așteptat zadarnic, femeia și puradeii, Să le trimită traista plină de aur. Dacă lipești urechea de iarba grasă a dealului Auzi clinchet de nicovală țiganul Mărcin și-a
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
mai povestește că țiganul Mărcin. ispitit de comorile dinlăuntru a coborât pe coșul cetății. L-au așteptat zadarnic, femeia și puradeii, Să le trimită traista plină de aur. Dacă lipești urechea de iarba grasă a dealului Auzi clinchet de nicovală țiganul Mărcin și-a deschis covăcie În cetate. Dascălu Frâncu Dascălu Frâncu avea o fire romantică Era iubitor de femeie și de răchie De Întâmplări nemaiauzite La care fusese părtaș, Sau pe care le inventa. Ne povestea că Într-o vară
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
în Țăndărei. Sînt atît de multe că a trebuit să le interzic să le mai construiască”, zice șeful local unui ziarist britanic venit să facă un reportaj în orașul lui Paul Georgescu. Cei din Anglia par încă mai stresați: „Cînd țiganii din Țăndărei vor avea buletine și pașapoarte, nu vom mai putea face nimic pentru a-i opri să se ducă în Marea Britanie. Există elemente criminale de care românii vor să scape - și odată ce vor avea pașapoarte, vor deveni problema Marii Britanii
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
prejudecăților. Care țin Estul la o distanță confortabilă de Vest, înghesuindu-i pe scriitorii invitați în niște tipare, mereu aceleași: „Scrie despre Securitatea ta, despre Ceaușescu al tău, despre Casa ta a Poporului. Despre câinii tăi, copiii tăi de pe străzi, țiganii tăi. Mândrește-te cu dizidența ta din perioada comunistă. Lasă-ne pe noi să scriem despre dragoste, moarte, fericire, agonie și extaz.” (Mircea Cărtărescu). După ce-și fixează câteva decoruri - Como, vila von Rezzori din Toscana, Schloss Solitude, mansarda antisocialului
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
fost judecate strîmb în țară, plătește un minerit falimentar etc., dar nu ar plăti o sută de burse pentru niște intelectuali români în universități din Europa care ar produce un freamăt de cultură română acolo unde sîntem cunoscuți doar ca țigani, ca hoți, ca violatori, ca umile ființe (încă umanoide) care muncesc în orice condiții, pentru un cîștig mizer. Sîntem în Europa exact unde ne propunem să fim. Adică nicăieri. Dar hai să zicem că Statul nu se îndură să rupă
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
supusă ocupațiilor străine și războaielor care aduc, fie și vremelnic, trupe inamice sau aliate. Apoi trăsăturile dominante, reale sau închipuite, ale unor neamuri crează tipuri utile prozei realiste, speculatoare de contraste și de detalii exotice. Trăind de secole printre români, țiganii nu puteau trece neobservați de autori. Pînă în secolul XIX sînt robi și apar ca atare în piese de epocă. Făcînd abstracție de Țiganiada lui Budai- Deleanu, în care persoanjele au o componentă fabuloasă, îi aflăm în opera dramatică a
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]