7,065 matches
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > MĂCAR O DATĂ Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului L-am visat venea mi-a așternut Golgota la picioare - părea buchet de flori- și-a aruncat aripile în ochii mei a îngenuncheat că un pescar la mal așteptând să primească două mâini în schimbul lor să-mi poată mângâia față măcar o dată pentru prima dată pentru totdeauna
MĂCAR O DATĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1462017493.html [Corola-blog/BlogPost/384886_a_386215]
-
frunze și fructe.” Voltaire A trecut mult timp de la cel de al doilea război mondial și unii tineri sunt impasibili la cuvântul război, alții vorbesc cu o anumită încântare, alții cu patimă. Puțini sunt cei îngrijorați. Este adevărat, timpul își așterne uitarea. Trecutul se uită repede și se învață prea puțin din greșelile lui. Atrocitățile războiului sunt date uitării sau nici nu au fost îndeajuns cunoscute, așa încât unii tineri văd acum în război o soluție pentru drama lor personală. În loc de a
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1411757640.html [Corola-blog/BlogPost/368420_a_369749]
-
cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți, cu frunțile plecate, iar, când se găseau la troiță, se închinau cu evlavie. Cum trecuse și ultimul pâlc de săteni, liniștea se așternuse ușor peste vipia groasă. Și, ca la un semn, baierile cerului se desfăcură slobozind fulger după fulger minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau luminoase ca ziua, pentru ca să recadă în smoala fierbinte și gălăgioasă a tunetelor iar și
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1425815091.html [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
drag anotimpul frunzelor căzătoare. îmi mângâie clipele pământene apoi, îmi spulberă temerile în dans de culori. verde crud îmbrățișând frenetic dorul de rugina clipelor fade, de promisiunile călcate atent - minuțiozitate adusă la perfecțiune, de bocancii steiurilor întâmplător aduse sau nu, așternute pe drumul spre poartă. poet... Doamne, ce ființă caraghioasă ai aruncat din sacul de oase eterne! râde și plânge pe buza stâncilor, pe pumnii de fier ai gardurilor împărățiilor căutând însetat frumusețea... mereu frumusețea glasurilor sufletelor... lovit de patimi profunde
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Fug_in_adancul_povestilor_anne_marie_bejliu_1334610848.html [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
drumul spre poartă. poet... Doamne, ce ființă caraghioasă ai aruncat din sacul de oase eterne! râde și plânge pe buza stâncilor, pe pumnii de fier ai gardurilor împărățiilor căutând însetat frumusețea... mereu frumusețea glasurilor sufletelor... lovit de patimi profunde, își așterne culcuș în brațele nebuniei cuvintelor, a sensurilor rădăcini crescute spini, printre coloanele uneori prea prost sculptate, din templele cu altare din versuri. uneori, adoarme într-o iubire. se trezește râzând-plângând, cu buzele uscate de săruturile depărtării... clădește în nisipuri albastre
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Fug_in_adancul_povestilor_anne_marie_bejliu_1334610848.html [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
dreptate, despre o anumită filozofie a covorului maramureșean. Cu elementele pe care le-am întâlnit aici am reușit și eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor, ci pe o țesătură. Simbolurile vin din mediul înconjurător. Vorbim de cerb, pentru că femeia se întâlnea des cu acest animal, de brad, care este arborele vieții, de țărancă, ea simbolizând viața pe pământ
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > TRECUTUL CA...PREZENT! Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului TRECUTUL CA...PREZENT! Când călătorești prin gânduri, Te întorci la început, Amintiri așterni în rânduri, Să nu uiți ce ai făcut. Azi când încă ești în viață, Ar vrea unii ca să mori, Tu le mai arunci în față, Cu buchetele de flori. Pe mulți nu îi bagi în seamă, Pe acei ce îți
TRECUTUL CA...PREZENT! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Trecutul_ca_prezent_.html [Corola-blog/BlogPost/367286_a_368615]
-
de locul care te-a pregătit pentru viață, de oamenii ce ți-au fost alături în perioada formării tale. Răscolește prin ungherele amintirilor! Vei regăsi dascăli ce și-au lăsat adânc amprenta prin anii tăi de elev. Apoi, încearcă să așterni aceste gânduri pe hârtie și trimite-le pe adresa școlii, pentru a le publica în viitoarele pagini ale revistei Cronici movilene. Școala Gimnazială Movila Miresii rămâne acel teritoriu unde plăcerea de a învăța și orizontul cunoașterii continuă să fie descoperite
SCURT ISTORIC AL ȘCOLII… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1436692858.html [Corola-blog/BlogPost/376303_a_377632]
-
din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului jucând ruleta zi de zi cu inima ta prin suflet cerșind un ciob de cristal prin care să privești omul cel pe care ți-l alege providența sau jocul altarelor pe care te așterni nu jertfă doar sens al unei călătorii în care lași să curgă curajul nebunului ajuns la maturitate cel care păstrează copilăriei o floare și un verb ascuns în pălăria de magician îndrăgostit să mori ca un fluture sărutând floarea cuvântului
SĂ TRĂIEŞTI CA UN CORB de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1465638069.html [Corola-blog/BlogPost/383615_a_384944]
-
de lacrimi, În mute cuvinte, deschid ferestre, Spre visele de lumină. Două lumi diferite, Mărgăritare de binecuvântări Plămădesc cu brațele deschise, Zborul printre păduri de speranțe. LIBER ÎN POEM Te privesc, Îți îmbrățișez inima, Dincolo de cuvinte Rupte din taine albastre, Aștern doruri Peste acoperișul zilei. Scânteia, inefabilul, Să lumineze iubirea, Peste anotimpuri. Din clepsidra timpului Să curgă mereu, Belșug peste lume, Măreția gândurilor Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
gânduri le-așez cu migală-n retorte de suflet și le dau ne’ncetat strălucire... presar printre rânduri iubire născută-n tăceri ancestrale și-ascut în tăișul durerilor mele săbii de foc cu care tai pânze de neguri ce se-aștern uneori peste noi rătăciri abisale... cuprind cu speranțe văzduhul pe care stă scris cu seve-nroșite „destin” pierdute sunt clipele-n taine... menirii de-a fi lângă tine mă închin și genunchii-mi sunt grei mă aplec peste timp și privesc
DESTIN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Destin_0.html [Corola-blog/BlogPost/367243_a_368572]
-
trupul gol. Mă prind cu mâinile de-un colț de răsărit Și-l strâng în palmele căuș, ca să îl sorb, Să nu se piardă niciun strop de infinit Când însetat de el mă pierd, de orb. Pătrund prin stropi care aștern pe flori Din nesfârșita curgere-n milenii, Esența cerului, în armonii de viori, Din minunata odă a Iubirii! Adânc coboară-n fiecare por Trezind în taină ochiul adormit, De-ntunecimi ce parcă pun zăpor, În asfințituri care ne-au zorit
DIMINEAȚA LUMINII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1475308381.html [Corola-blog/BlogPost/382482_a_383811]
-
învățat. Plimbarea de seară continuă în amalgamul de gânduri și sentimente când cadrul liniștit de adineauri începe să se răzvrătească. Cerul răsună de tunete și fulgere, un vânt puternic invită la dans copacii, apa devine covorul multicolor pe care se aștern florile căzute, oamenii se grăbesc. La un moment dat totul se liniștește și ploaia măruntă începe să cadă, moment în care în surdina cântecul naturii răsună din toate părțile iar iubitul meu mă invită la dans. Ploaia îmi cade pe
PLIMBARE DE SEARA de DIANA ILIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Plimbare_de_seara_diana_ilia_1335610339.html [Corola-blog/BlogPost/354331_a_355660]
-
de reevaloare, de Al.Florin Țene Există o mișcare secretă a cărților pe raftul bibliotecii. Cărți care au stat pe primul rand, ajung, cu timpul, să trecă pe al doilea rand, sau pe ultimul, și apoi colbul uitării să se aștearnă peste ele.Așa s-a întâmplat cu multe personalități din domeniul culturii. Începând cu acest material voi încerca să reamintesc cititorilor noștri viața, activitatea și cărțile unor mari personalități din domeniul culturii, articole ce vor apărea sub întrebarea Personalități uitate
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Personalitati_uitate_de_ce_al_a_philippide.html [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
să mă vrăjească și să mă cucerească cu versul său, spunându- mi: iată un adevărat poet cu har și dar de la Dumnezeu. Când scrie poezie, Mugurel Pușcaș își înmoaie pana creației în lacrima sufletului său atât de simțitor și curat, așternând pe hârtie, pentru a rămâne veșniciei, acea vibrație care naște în sufletul cititorului nostalgie, iubire, venerație, dragoste, gingășie, toate aceste sentimente înmănunchiate aprinzând, fără îndoială, focul viu care încălzește, luminează, mângâie inimile noastre trăitoare de prea mult timp în suferință
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484679597.html [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
creat stratul de ozon protector, ogranizat regimul de precipitații, reglementat circuitul apelor de suprafață și subterane și multe altele. Adică să repeți, în parte, tot ceea ce a făcut Creatorul când ne-a dăruit nouă frumoasa planetă Terra. Apoi, trebuia să așterni câmpuri de vegetație pe noua planetă, făcând experimente timp de mai mulți ani, astfel încât, în final, să poată crește pe planeta respectivă pretențioasele flori aduse de pe Terra. E drept, am încercat s-o ajut și eu pe Katy cu ce
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Flori_pe_planeta_perla_22_pa_viorel_darie_1389768511.html [Corola-blog/BlogPost/363779_a_365108]
-
îmbrăca cu roua dimineții Și le-aș lega cu dorul meu nebun Și-aș pune ca pecete un sărut Pe lacrima uitată printre gene Să nu mai plângi...să nu-ți mai fie teamă Când noaptea cu tăcerea-i se așterne... De-ai fi aici...iubire...lângă mine M-aș transforma în strună de vioară Și ți-aș cânta eterna simfonie A inimii...ce-alină și-nfioară... Cu brațe de speranțe te-aș cuprinde Și poate aș găsi cumva cuvinte Să le
DE-AI FI AICI... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1471158994.html [Corola-blog/BlogPost/365210_a_366539]
-
nu poți ierta și mă întrebi ce aș face eu categoric m-aș împăca, însă îți spun coboară de pe cataligele orgoliului tău, de altfel ce motive mai ai acum să-ți menții orgoliul ăsta atât de distrugător al tău.” Se așternu tăcerea între ei bacul se apropia de mal iar când ajunsese la mal, porniră spre acea casă în care se adăposteau împreună cu alți vagabonzi. Zilele treceau cu repeziciune una după alta se termină și campania porumbului era tot mai rece
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1448728895.html [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
sfârșitul avea frisoane când de friguri intense când valuri de febră îi inunda corpul aproape că nici geanta de voiaș nu și-o mai putea ține în spate se clătina la tot pasul ningea cu fulgi mari iar zăpada se așternea din abundență peste tot. Atunci îi veniră în minte cuvintele lui Vladimir ce i le spuse cu o seară înainte de plecarea acestuia spre Constanța și avu convingerea interioară că dacă nu se duce la Sofia va muri în acea noapte
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1448728895.html [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
stea tăcut sub bisturiu Ai să vezi ce-a naibii-ncurcătură: E mai mult grotesc decât sinistru Cu ancheta la procuratură, Mușamalizată de-un ministru Căci s-a dat alarma la Externe Și-n Consiliul de Securitate Frustă motivarea se așterne: „ LA NOI ȘI MORȚII SUNT ÎN LIBERTATE!” Cine-o ști ce socoteli își face Orice mort umbând așa hai-hui Demnitarii, câți, nu mai au pace Până nu l-or ști la locul lui Unde să-l cauți în lumea toată
MORTUL DE PE MASA DE DISECŢIE de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mortul_de_pe_masa_de_disectie.html [Corola-blog/BlogPost/356038_a_357367]
-
Universității de Studii Agronomice și Medicină Veterinară București (promoția 2008), precum și Școala Postliceală Sanitară Carol Davila din București (promoția 2009) pe care o frecventează în forma de învățământ, la zi. Până la vârsta de douăzeci și opt de ani, a cochetat cu literatura, așternând pe hârtie, gânduri în proză și în versuri, scriere care nu a fost păstrată de autoare, însă aceasta decide după terminarea liceului, ca tot ce scrie să fie păstrat într-un dosar personal. Pe parcursul a zece ani, scrie o sută
DOUĂ ARIPI ÎNSPRE ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487019344.html [Corola-blog/BlogPost/382752_a_384081]
-
trebuie cucerită cu ajutorul voinței noastre. Omul va fi bun dacă va fi în armonie cu spiritul său și scopul civilizației este cel de a dobândi armonia. Precum frunzele care iubesc, protejează și hrănesc pământul, așa și în iubire, armonia își așterne veșmântul ei, asupra sufletelor celor care se iubesc. Ele pot fi ființe, sau o ființă alături de ceva neînsuflețit, pe care ființa, cu iubirea ei o însuflețește. Exemplu - pictorul care realizează un tablou, sculptorul care dăltuiește o statuie etc. Explica un
ARMONIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1458344237.html [Corola-blog/BlogPost/368972_a_370301]
-
doză de creativitate în diverse domenii, cum ar fi: muzică, literatură, pictură, tehnologie. În prezent, ideile oamenilor pot circula mult mai rapid. Prin faptul că unele persoane și-au exprimat opinia, și-au pus planurile în practică sau și-au așternut ideile pe o hârtie este prezentată societatea contemporană. Un prim argument îl constituie faptul că, prin marile gânduri și idei ale unor poeți, astăzi avem parte de o varietate de poezii valoroase ce ne ajută să ne regăsim întru totul
Text argumentativ: Importanța ideilor din lumea contemporană, de Alina Băcioiu by http://revistaderecenzii.ro/text-argumentativ-importata-ideilor-din-lumea-contemporana-de-alina-bacioiu/ [Corola-blog/BlogPost/339659_a_340988]
-
accentuată și gânduri de......altă viață. Au început să apară spasme musculare-contracții- ale spatelui, ... X. PARADIS PIERDUT, de Andrei Toader, publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august 2016. PARADIS PIERDUT Cînd cerul mă sugruma fără vină Stihia morții se-așterne în al meu vis, Aș vrea să sărut iarăși prin lumină, Acel miracol numit PARADIS. Efervescenta vieții este tristă, Cadavrele calcă pe caldarîm , Iar viața după moarte chiar există , Dar nu aici ,ci pe un alt tărîm. De ce urîm frumosul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
o strigare : Români , toți suntem frați ! Și la final de tristă poezie , Când moartea mă așteaptă-n așternut , O intrebare evadează vie : De ce mormântul nostru este mereu tăcut ? Citește mai mult PARADIS PIERDUTCînd cerul mă sugruma fără vinăStihia morții se-așterne în al meu vis,Aș vrea să sărut iarăși prin lumină,Acel miracol numit PARADIS.Efervescența vieții este tristă, Cadavrele calcă pe caldarîm , Iar viața după moarte chiar există , Dar nu aici ,ci pe un alt tărîm.De ce urîm frumosul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/andrei_toader/canal [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]