881 matches
-
formează În mare măsură percepția noastră obișnuită, sau publică, precum și atitudinile noastre față de realitatea externă, În parte prin principiile, În parte prin invențiile ei. Putem spune despre o atitudine că este general adoptată În societate; dar societatea Însăși este o abstracțiune, o etichetă asemănătoare cu cele ale lui Linnaeus pe care o aplicăm unui grup de indivizi aflați Într-un anume context și pentru un anume scop; și Înainte ca atitudinea să fie general adoptată, ea trebuie să treacă prin filtrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
putea! ". Să poți, și-atunci vei și voi", căci omul vrea ceea ce poate, iar când vrea ceea ce nu poate nu-i în toate mințile. Dar, fie cum o fi, cu vorbe nu-l încălzești pe nimenea și vorbe rămân toate abstracțiunile și, cu cât mai abstracte sunt, cu atât sunt curată vorbă de clacă. Dar cu asemenea cultură din gazete au început reformatorii noștri. Căci nu mai este îndoială că n-au învățat mai nimic de la străini decât să vorbească subțire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai nimic de la străini decât să vorbească subțire, să se îmbrace subțire și să puie lumea la cale cu fraze. Cultura frazelor o puteau învăța bine din gazetele străine. Oamenii scot acolo gazete în toate zilele și neavând ce spune, abstracțiunile le vin foarte bine la-ndemînă, căci prin mijlocul lor poți scrie coale întregi fără să spui nimic. Să nu ne înșelăm. Beția de cuvinte din gazetele românești e numai întrecerea beției de cuvinte din cele străine. Mai puțin culți, deci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și numai pe cale pacinică. Acesta e singurul protest pe care-l putem ridica fără a jicni pe nimenea, dar și fără a lovi în noi. Sentimentul de naționalitate a poporului român e prea viu pentru ca guvernul lui să poată face abstracțiune de dânsul. Deci, constrânși a fi înțelepți în procedarea noastră și independenți fiind acuma, adecă liberi de a muri de arma celui mai tare, să păstrăm cel puțin pîn'în ultimul moment mândria și sentimentul dreptății noastre, cari ne sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cuiva în afacerile statului român. În privirea modificării art. 7 din Constituție, toată ziaristica recunoaște necesitatea convocării unei Constituante. Nu tot astfel e însă cu art. 2 din Constituție, care face obiectul unei discuții vii în ziaristică. Noi facem deocamdată abstracțiune de la principiul convocării sau neconvocării unei Constituante și ne restrângem pentru astă una dată la răsfrângerea polemică a argumentelor aduse contra convocării. Constituția zice: Art. 2. Teritoriul României este nealienabil. Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totuși deosebite între ele, cu chipul zugrăvit într-un atlante în care caută a se rezuma toate semnele caracteristice ale speciei ca atare, lăsîndu-se la [o] parte ceea ce e individual sau accidental. Limba cultă a unui popor e așadar o abstracțiune și o unealtă artiticială comparată cu dialectele vii și totdeuna în mișcare a poporului. Îndată ce se scrie limba începe a se pietrifica. Limba scrisă are ceva determinat, nemișcător, mort: dialectile produc cu asupra de măsură formațiuni nouă, cari câteodată trec
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totuși deosebite între ele, cu chipul zugrăvit într-un atlante în care caută a se rezuma toate semnele caracteristice ale speciei ca atare, lăsîndu-se la [o] parte ceea ce e individual sau accidental. Limba cultă a unui popor e așadar o abstracțiune și o unealtă artiticială comparată cu dialectele vii și totdeuna în mișcare a poporului. Îndată ce se scrie limba începe a se pietrifica. Limba scrisă are ceva determinat, nemișcător, mort: dialectile produc cu asupra de măsură formațiuni nouă, cari câteodată trec
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îndată cuvânt din cuvânt experiența profitată de d. Petrescu, slabele d-sale cunoștințe și modestia sa de a nu fi făcut ceva perfect. Iată dar câteva exemple: Petrescu Pag. 7: Întrebuințăm cuvântul unitate pentru a arăta un obiect oarecare făcând abstracțiune de calitățile sale; și numim în general număr sau totalitatea de mai multe unități sau unitatea însăși. Aritmetica este știința numerelor. Ea are drept obiect principal operațiunile ce putem săvârși asupra numerelor și a cărora totalitate constituie calculul. Numerațiunea are
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de bine. De aceea nu e vorba. - o repetăm - de principiile voastre sau ale noastre generale, e vorba de aplicarea lor concretă. În aplicarea concretă sînteți mincinoși, neonești, perverși, ignoranți; în concret sînteți oameni de nimic, nu în abstract, căci abstracțiunile ca atare nu sânt nici bune, nici rele, ci moralicește indiferente. Geaba un cizmar va avea principiile cele {EminescuOpX 359} mai frumoase daca nu știe să-și facă treaba lui, cizme bune, geaba d. Brătianu ca financiar va avea principii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grosolănie de fond sau de formă?" o întrebai. "Cum să nu fie de fond?!" se miră ea. "Se poate întîmpla, răspunsei. Spuneai că era profesor universitar. Un intelectual se poate distra înjurînd, ca să pună în oarecare armonie gândirea, sătulă de abstracțiuni, cu sentimentele, care nu sânt tot timpul la înălțimea gîndirii." "Nu văd întrucît o înjurătură poate să-ți aducă armonia. E absurd, mai ales când vezi cum, cineva, propria ta soție, suferă din pricina lor..." Am tăcut, extrem de amuzat. Profesorul acela
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
intenție), de Pantelimonescu, "strelitul" care mă inițiase în tainele vieții șobolănești... Un surâs interior însoțea amintirea petrecerii care urmase în chiar ziua în care fusesem angajat... Erau urmele fascinației... Ași fi vrut ca acel chef să se repete... După atâtea abstracțiuni, simțeam nevoia unor înjurături birjărești. Și într-o zi îi dădui un telefon lui Vintilă și într-adevăr cheful se repetă, dorința mea coincisese cu un eveniment pe care ei tocmai vroiau să-l sărbătorească. Curiozitatea mi se ascuți. După
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aer!" " Da, desigur, bineînțeles, îi răspunsei, tu nu știi că ideile plutesc în aer? Ar fi prea comod să urcăm sus, pe ierarhie, și să i le atribuim lui ics, mics, drics... De-acolo nu vin decât, cum spui tu, abstracțiuni, formule lipsite de viață, literă moartă! care pot suna cam așa (în cazul nostru): "reactualizați dosarele în universități, curățiți facultățile de elementele chiaburești și ale fostelor clase dominante". E drept, cuvântul "curățiți" nu e chiar întru totul abstract, dar implică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
destinul esențial al lui. [...] Calitatea națională nu este un accident adaus umanului pur. Calitatea națională este însăși umanul într-o anumită formă a lui. [...] Un uman pur, nedeterminat de-o anumită formă [națională], nu se poate închipui", decât ca o abstracțiune fantomatică (Stăniloae, 1939, p. 11). Convingerea naționalității apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante naționale, este o abstracțiune" (Stăniloae, 1939, p. 42, subl. n.). Teologul nu spune, totuși, ce naționalitate a avut Adam și nici nu face saltul naționalist de a-l naționaliza chiar și pe Dumnezeu! Nu ar fi fost primul care ar fi făcut asta. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faptului că "raționalismul (...) este atât o modă, cât și o doctrină, o stare a minții și o credință"52. Tocmai de aceea, epistema conservatoare are drept piloni centrali ai demersului său argumentativ idei care vizează failibilitatea cunoașterii umane, neîncrederea față de abstracțiunile produse de rațiune și imprevizibilitatea viitorului, acestea jucând un rol major nu doar la nivel epistemologic, ci și la nivel ideologic. Deși, la o primă vedere, s-ar putea crede că avem de-a face cu o limitare a procesului
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cât și tradiția filosofică britanică, marcată de prezența empirismului. Aceste elemente au conturat următoarele supoziții cognitive: a) neîncrederea față de abstracții impune distincția dintre tradiția continentală și cea britanică de gândire, arătând că dacă prima este una care se folosește de abstracțiuni precum conceptele de libertate, dreptate, egalitate, adevăr, bine etc, cea de a doua consideră că toate acestea nu reprezintă decât niște constructe artificiale, al căror conținut nu se regăsește în realitate. Prima pleacă de la Platon și Aristotel, în vreme ce cea de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mult temei, zic că sunt numai aproape 250 - 300 000 de evrei. Dacă numărul cel mare e cauza nenorocitei noastre situațiuni păcătoși am fi de n-am da concursul nostru ca acest număr să nu se mărească. Așadar, făcîndu-se chiar abstracțiune de simțimînte patriotice, interesul nostru propriu ne silește să punem stavili întru cât depinde de noi spre nevenirea cu grămadă a evreilor din alte țări. Bazîndu-ne pe asemenea motive nu poate fi nimenea care se va îndoi că, promisiunea și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despre „creație pură” (epurată de tentațiile „fotografierii” naturaliste a lumii) sau de „plăsmuire abstractă”, - formulă, aceasta din urmă, calificând însăși imaginea poetică: „plăsmuire abstractă, imaginea raport pur (s.n.) a două elemente cât mai depărtate (sau cât mai apropiate) între ele”. Abstracțiunii „logicii” și „gramaticii” li se contrapune de fapt abstragerea: din realul dat, din formulele și convențiile utilitare și prea des utilizate. Respingând logica, poetul se poate vedea atunci, fără contradicție, coborând de pe un alt munte Sinai „cu tablele logicei noi
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E vorba aici de mai mult decât „comedia limbajului”, demersul prozatorului fiind, cu tot umorul, unul filosofic: „Sub ocrotirea (cuvânt des folosit de Velea) perfidă a autorului, abstracțiunile capătă fulgi și pene și cresc, cresc până la proporții de poveste” (Cornel Regman). Personajele (și autorul) se manifestă ca niște nominaliști hâtri, care subminează generalizările (prin infirmare ostentativă și ridiculizare) și se încred doar în experiența lor, mereu particulară. Aparent
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
la aleatoriul prefabricat. Formula se reia în Eclipsa (1999) și în Studiu de bărbat (2002), cu înclinație vizibilă, cu precădere în primul caz, către jocul trimiterilor de la text în versuri la text în versuri/ proză. Șapte poezii, fiecare asociind o abstracțiune filosofică unei zile a săptămânii: despre om (luni), despre ființă (marți), despre abjecție (miercuri), despre tăcere (joi), despre seninătate (vineri), despre singurătate (sâmbătă), despre durere (duminică), alcătuiesc o a opta, cu statut de artă poetică (despre despre*). Grupajul dedicativ, reunind
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
o disecare a stării mele sufletești, ar trebui să mă Întreb care e cauza acelei dualități care, ca o fatalitate, m-a urmărit o viață? Literatura de o parte și de alta chemarea către trebile publice; pe de o parte, abstracțiunea, pe de alta, locul realităților?. Activitatea lui literară a constituit, de fapt, una din fațetele activității publice, din moment ce munca grupului de la revista studenților români din Budapesta Începutului de secol XX, Luceafărul, era comparată de Goga cu cea unor dinamitarzi care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
anumită convenționalitate și permite dezvoltarea unei gândiri de tip uman dar la un nivel de conceptualizare mai scăzut decât cel posibil pe baza cuvântului și a gândirii noțional-verbale. Comparativ cu gândirea auzitorului, la surd aceasta are caracter concret și neevoluat. Abstracțiunile sunt prea puțin accesibile acestei forme a gândirii, dar ele pot deveni treptat accesibile În procesul demutizării și trecerii la gândirea noțional verbală. Principalele operații logice pe care le Întâlnim la auzitor sunt prezente și la surdomut, dar sunt mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
suficient de clar definită și i se atribuie un rol fundamental În declanșarea procesului interpretativ, În ce privește forma concretă a formei logice lucrurile nu mai sunt atât de clare (nimic nefiresc, de altfel, având În vedere că este vorba de o abstracțiune mentală, neperceptibilă, poate inexistentă și inventată doar din nevoia de a introduce o verigă necesară În complexul process al interpretării). Să presupunem că cele patru enunțuri au următoarele forme logice: Cineva Întreabă dacă pepenii sunt dulci. Cineva Întreabă pe altcineva
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și despre relațiile dintre ele pot oferi:„o frântură din structura lumii de dincolo de aparențele ei”. Warburton crede că teoria lui Bell definește, în esență, maniera de abordare a unor post-impresioniști ca Cezanne, Matisse sau Picasso care: „în ciuda înclinației spre abstracțiune...au făcut ceea ce fac artiștii dintotdeauna: au creat obiecte cu formă semnificantă”. În accepția lui, felul în care Bell analizează pictura lui Cezanne poate ilustra acest lucru. În Lac d’Annecy castelul plasat lângă spațiul deluros este văzut de dincoace
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
spune când colegii săi greșesc dar și „omite” să-i atragă atenția învățătoarei când regulile sunt încălcate. Stadiul dezvoltării cognitive: operații concrete ale gândirii și începutul operațiilor formale. În clasele mai mari, unii copii pot fi capabili să lucreze cu abstracțiuni, dar cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Intelectul, ca formațiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese și activități psihice variate (gândire, limbaj, memorie, atenție), care oferă posibilitatea desprinderii de stimulul concret ce acționează direct asupra organelor
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]