1,027 matches
-
că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goticul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichitate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o condiție
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au unele elemente În comun: 1) Sunt inferențe arbitrare. Ajung la concluzii ferme, În lipsa unor probe care să le susțină. „Trebuie să fiu apreciat de toată lumea, dacă merit.” „Dacă nu câștig mulți bani, voi fi un ratat.” 2) Folosesc o abstractizare selectivă. Apreciază o experiență centrându-se pe un detaliu specific și ignorându-le pe altele mai relevante. „Iar am Întârziat. Nu fac nimic ca lumea.” 3) Generalizează prea mult. De la un caz particular se ajunge la o convingere generală: „X
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a oamenilor fost obișnuită, servind pentru aflarea elementelor din viața de zi cu zi; mișcarea sportivilor seamănă cu aceea a eroilor este simbolică (existența patinatorilor pe gheață sugerează că mintea omenească, organizată ulterior prin senzații și plăcere, elaborează treptat ideea abstractizării și estetizării mișcării). Puntea de legătură între mișcarea culturală obișnuită și motricitatea sportivă rămâne valoarea mitică a povestirii competiției, competiția evidențiind un atribut magic, o calitate vizibilă, uneori, prin intermediul ritmului jocului sportiv, care pare că spune altceva decât mișcarea obișnuită
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
reprezentări constituie un bun prag pentru trecerea la formularea unor idei și interpretări mai generale și mai abstracte. Demonstrația sprijină procesul cunoașterii atât pe traiectul deductiv, prin materializarea și concretizarea unor idei în construcții ideatice de ordin inferior (sub aspectul abstractizării), dar și pe traiectul inductiv, prin conceptualizarea și "desprinderea" de realitate, prin decantarea unor cadre idealizate de operare, ce garantează pătrunderea și explicare mai nuanțată și mai adâncă a realității. În funcție de materialul intuitiv avut la dispoziție, se pot ipostazia mai
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
acesteia din urmă. Un prim grupaj de astfel de construcții este descoperit de către Lucian Blaga 138 în sfera științei matematice: 1. Construcțiile teoretice de limită sunt acele concepte științifice care rezultă din ducerea până la limită a unui proces logic de abstractizare și idealizare a concretului. De exemplu, punctul, linia, planul etc. Astfel, punctul se definește ca ceva "spațial", "fără extensiune", linia ca împreunare de două puncte, "fără grosime". Antinomiile prezente în definițiile acestor concepte rezultă din încercarea de a construi sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradictorii. Legea identității concrete susține că orice lucru real este o unitate mobilă, care se acordă cu sine însuși numai dedublându-se, opunându-se sieși, generând diferența, alteritatea, opoziția în interiorul său. Spre deosebire de identitatea abstractă, care este un rezultat obținut prin abstractizarea unei constanțe în transformările unui subiect real, identitatea concretă este unitatea identității și diferenței. Aceasta este o idee prin care gândirea dialectică încearcă să surprindă identitatea unui lucru în mișcarea sau dezvoltarea sa. Or, în această ipostază, "orice unu este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o tulburare de dezvoltare, relaționare și comunicare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din jur; constanța percepției de formă, mărime, greutate și natura materialului se realizează mai lent decât perceperea culorilor; lipsa de flexibilitate a activității cognitive, ceea ce justifică absența elementelor de creativitate și existența unei gândiri reproductive, concretă și practică, inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic (sublinierea ne aparține - n.a.); fixație pe un anumit algoritm de rezolvare a problemelor care poate fi foarte greu depășit; dezvoltarea cu întârziere a limbajului; capacitate scăzută de organizare și coordonare a acțiunilor în conformitate cu o
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici, a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența suportului intuitivconcret; funcțiile mnezice sunt aproximativ asemănătoare cu cele ale unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
numai cei mai puternici și suficient de energici. Așadar, modelarea poate fi realizată prin mai multe procedee, bine definite : * mărire sau reducere la scară a unor reproduceri similare (machete, mulaje); * concretizare (redarea figurativă a unor cifre sau grupuri de cifre); * abstractizare (redarea prin anumite formule numerice sau literale a unor serii întregi de obiecte, procese, acțiuni); * analogie (imaginarea unui obiect nou sau aparat, a căror funcționare să fie concepută prin comparație cu structura sau utilizarea altui obiect sau aparat existent, asemănător
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
și legilor de bază ale chimiei, pe care elevii să le aplice în practică, de care să se servească în situații cât mai diverse. Împlinirea acestei sarcini are la bază dezvoltarea gândirii raționale, creatoare prin operații logice ca analiză, sinteză, abstractizare și generalizare. Alături de conversație, modelare, algoritmizare, problematizare, învățarea prin descoperire dirijată contribuie cu precădere la dezvoltarea gândirii logice la elevi, deprinderea de a propune soluții de a argumenta, de a găsi puncte de sprijin în cunoștințele acumulate anterior. În desfășurarea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goti‑ cul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat fiind comparat cu un arici în timpul Renașterii. De altfel o astfel de respinge‑ re a abstractizării gotice face parte din temperamentul italian. Nevoia de concret s‑a materializat prin reîntoarcerea la natură și la antichi‑ tate dar și la studiul științelor naturale. Nu trebuie uitat faptul că totuși spiritul meticulos al preciziei și indubitabilului era o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
în evidență forme de flexibilitate ale memoriei care utilizează relațiile dintre scheme, imagini, simboluri și concepte în condițiile în care se apelează la ele în mod curent. Organizarea în sisteme ierarhice a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu în funcție de gradul de abstractizare și folosirea lor se face după anumiți algoritmi care exprimă natura realității descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de societate se ilustrează invocând aspecte ale vocabularului (care reflectă transformările sociale, imbogâtindu-se datorită dezvoltării culturii materiale și spirituale a vorbitorilor), aspecte ale morfologiei (categoriile gramaticale reprezintă un salt calitativ fn limba), aspecte ale sintaxei (care exprimă creșterea gradului de abstractizare și complexitate a gândirii). Dacă țineam seama că între apariția limbii și a societății există raporturi de interdependenta, păstrate de-a lungul istoriei Ier. funcțiunea principala'a limbii este de a realiza comunicarea, schimbul de informații, idei, sentimente, între membrii
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
vedere eficientă actului didactic. 1. EXPLICAȚIA este o metodă ce urmărește lămurirea și clarificarea unor noțiuni, principii, legi, prin relevarea notelor esențiale, a legăturilor cauzale. Se folosește în predarea deductiva a unor cunoștințe gramaticale care nu presupun un proces de abstractizare mai amplu, la demonstrarea valorii unor tabele și scheme gramaticale, în lămurirea temelor pentru acasă, în indicarea modelului exercițiilor. Ori de câte ori elevii nu-și pot însuși cunoștințele ortografice pe bază de reguli, se recurge la explicație, pentru că nu se poate amâna
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a intui în sensul realității lingvistice înseamnă a prezenta cuvântul crin. Analiza paralelă a cuvântului și a realității reflectate, îmbinarea, deci a celor două sisteme de semnalizare înlătura rigiditatea, contribuie la atragerea elevilor spre căutare, cercetare, descoperire, înlătura excesul de abstractizare, realizându-se o armonie care atrage pe elevi. Lecția despre substantiv se poate realiza chiar în natură. Elevii știu din clasele anterioare despre "nume". Degajați, despovărați de monotonie și răceală, elevii descoperă entuziasmați atâtea "nume" pe care le spun sau
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și instrumente folosite pentru managementul riscurilor privind securitatea informațiilor în organizații studiu comparativ 4.4.1. Metode utilizate Acest subcapitol are ca scop identificarea și studierea unor metode pentru managementul riscurilor de securitate a informațiilor. Având un grad mare de abstractizare, unele metode prezentate în acest subcapitol pot fi folosite în organizații și pentru managementul riscurilor de securitate în general, nu numai pentru managementul riscurilor de securitate a informațiilor. Studiul se bazează pe o cercetare bibliografică și conține date din raportul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
informațiilor în organizații. Modulul a fost proiectat și mai apoi implementat software. Aplicația a fost folosită pentru identificarea, analiza, evaluarea și tratarea riscurilor de securitate a informațiilor în cadrul unui studiu de caz într-o organizație. Având un grad mare de abstractizare, deziderat de care s-a ținut cont în cadrul proiectării, modulul propus în acest subcapitol poate fi folosit și pentru managementul altor riscuri de securitate care vizează compania, nu numai pentru managementul riscurilor de securitate a informațiilor în organizații. 5.2
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
gândului în înfățișarea sa bizantină. Este vorba, desigur, de reacția pe care fenomenologia și existențialismul au exprimat-o față de pretențiile ridicate de un model cultural ce se găsea ancorat în credința că totul poate fi redus la esențe, că aceste abstractizări contează și nu concretul reprezentat de existența și experierea umană, ca și de propriul fiecărei persoane luată în parte. Existențialismul a fost animat de ideea că nu esența precede existența, ci de faptul că, în mod concret, existența precede esența
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
îi întuneca esență, ci i-o pune în fața ochilor înfrumusețata"207. Chiar termenul idee estetică trimite la un mod de cunoaștere a cărui diferența se manifestă în specificitatea lui operativă. Discursul teoretic se bazează pe concept, care este produsul unei abstractizări, si care presupune subordonarea reprezentării imaginației la unitatea lingvistică. În arta poetica, în schimb, ideea estetică este conținuta în imagine și, în virtutea originii ei sensibile-suprasensibile, nu poate fi redusă la un concept anume, dar atrage o diversitate de posibile concepte
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
operații mintale adecvate situațiilor date. Este vorba despre operații de tipul celor de: observare, identificare, comparație, opunere, clasificare, categorizare, organizare, calculare, analiză și sinteză, emitere de ipoteze și verificare, explicare a cauzelor, sesizare a esențialului, corectare, stabilire de relații funcționale, abstractizare și generalizare, evaluare, interpretare, judecată critică, anticipare, conturare de imagini, formare a propriei opinii, extragere de informații, transfer de informație În alt context (În alte sarcini de lucru), comunicare etc. În consecință, metodele active presupun tot atât de multe tehnici de activare
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai Înalt de abstractizare, de tipul unor concepte, idei, principii etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teme complexe, a unei situații-problemă etc. „Comunicarea verbală poate Îndruma elevii spre forme și tehnici elevate de gândire, pe care ei nu ar avea cum să le descopere spontan; Îi Învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare (Leroy, 1974, p. 86), să sesizeze problemele mari, de sinteză; ea propune mijloace de reflecție, lasă În urma sa o frământare, o incitare la noi căutări personale. În general, metodele expozitive au caracterul unor structuri de mare rigurozitate logică a cunoștințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare prin exemple a celor afirmate. Într-o asemenea situație, conceptele, teoriile, În loc să fie elaborate de către elevi prin structurări și restructurări succesive, prin recurgere la operații mintale de abstractizare și generalizare, acestea sunt prezentate de către profesor. De exemplu, În matematică, raționamentul este „arătat” elevilor, mai degrabă decât să fie elaborat de ei Înșiși. Se pot demonstra: strategii de rezolvare a diferitelor categorii de probleme; o anumită teză care pornește
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un antidot al ÎnvĂȚĂrii superficiale" Există modalități de comunicare nu numai cu alții, ci și „cu sine Însuși”. Vorbim aici despre reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligența și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului. Privită ca tehnică a activității mintale, reflecția Înseamnă o concentrare a intelectului și o luminare care se produce asupra unor cunoștințe, idei, sentimente, acțiuni etc. luate În analiză, În examinare. Expresie a spiritului activ
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]