1,052 matches
-
În era mentalității „pozitive“, rezonează cu distincția dintre nivelurile de complexitate În funcționarea creierului uman, la care se face referință prin „ipoteza Kant-Changeux“. În exprimarea lui Jean-Pierre Changeux, este vorba de: „(1) elaborarea reprezentărilor, pornind de la obiectele lumii exterioare; (2) abstractizarea acestora În concepte; (3) organizarea respectivelor concepte În abstracții de ordin mai Înalt“ . Dacă inteligența care se bazează pe rețelele de „neuroni formali“ ajunge să ne lămurească asupra modului cum gândim, respectiv asupra modului cum memorăm, cum Învățăm, ori cum
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
a considera că această întrebare este singura întrebare eminamente filosofică referitoare la sfera politicului - singura întrebare căreia i se poate răspunde și trebuie să i se răspundă exclusiv prin metode și argumente specifice filosofiei (i.e., analiza conceptuală, experimentele de gândire, abstractizarea, teoria ideală etc.13) - și, ca atare, singurul obiect de studiu al filosofiei politice, singura întrebare căreia poate și trebuie să îi răspundă filosofia politică (sau cel puțin filosofia politică "pură"). Celebrele sale afirmații conform cărora "întrebarea filosofiei politice nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
suficient de riguroasă pentru a răspunde exigențelor raționale ale celor care caută [într-o lucrare de filosofie politică] mai mult decât câteva intuiții fără legătură între ele"2. Spre deosebire de cei mai mulți realiști, foarte supărați - și critici față - de înaltul grad de abstractizare și idealizare al afirmațiilor și teoriilor moraliștilor, Williams recunoaște despre demersul lui Rawls din A Theory of Justice că "orice întreprindere de tipul acestui proiect trebuie să-și opereze mișcările fundamentale, în mod evident, la un înalt nivel de generalitate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este o lucrare cu un "caracter profund teoretic", una ale cărei teorii "au tendința de a satisface mai curând exigențele eleganței formale decât pe cele ale realismului ancorat în concret" și care "își lasă concluziile la un înalt nivel de abstractizare și idealizare, unul cu mult deasupra sau dincolo de realitățile politice prezente"4. Însă, continuă Williams, în contradicție evidentă cu realiștii radicali, "acest fapt nu constituie o slăbiciune a cărții, deși Nozick ar fi trebuit să evidențieze mai bine ceea ce oferă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
această strategie, utilizată, pe lângă Waldron, de Mark Philp sau Glen Newey, nu se dovedește însă una de succes, odată ce observăm că ea obligă filosofia politică să-și asume probleme pentru care metodele ei de investigație (analiza conceptuală, experimentele de gândire, abstractizarea, teoria ideală etc.) sunt nepotrivite și care aparțin, de fapt, și sunt deja explorate - în baza unor metode mult mai adecvate pentru cercetarea lor - în cadrul științelor sociale și politice. În cursul investigației noastre am constatat și că filosofia politică nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Williamson, Timothy, 21, 184 Wolff, Jonathan, 25, 184 Worsnip, Alex, 12, 145, 178 Y Young, Iris Marion, 36, 117, 173, 184 Z Zuolo, Federico, 16, 184 Indice de concepte fundamentale A abordări/cercetări interdisciplinare, 22, 99-100 absolutism moral , 15, 165 abstractizare, 21, 81, 160 acceptabilitate egală, 65-68, 72 accesul universal la educație, 45 accesul universal la locuințe decente, 45 accesul universal la servicii de îngrijire medicală, 45, 120, 134 acord autonom/liber, 53-54 acțiune politică, 30, 32, 40-41, 131, 144, 147
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la baza teoriei modelelor, dar este considerat de orientarea scientistă riguroasă, drept cel mai slab mecanism de cunoaștere rațională. În schimb, în demersul magic ocupă un loc esențial. 2. Raționamentul traductiv (transductiv) implică o trecere de la un anumit grad de abstractizare la date de un grad similar de generalizare. 3. Raționamentul inductiv realizează o trecere de la concret (particular) la abstract (general), folosind inducția completă sau cea incompletă. Cu ajutorul lui se construiesc conceptele și se identifica legile. Această mecanismul principal de investigare
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și delimitează ceea ce s-a numit revoluțiile științifice. Cel de-al doilea tip de ipoteze ce sunt vehiculate în cadrul științei normale poartă și numele de ipoteze empirice. Madeleine Grawitz consideră că ipotezele de lucru se clasifică după nivelul lor de abstractizare în trei clase: a. Ipoteze care avansează supoziția uniformității cazurilor. b. Ipoteze care vizează corelații empirice. Sunt cel mai frecvent întâlnite în cercetările de teren. c. Ipoteze care se referă la relațiile dintre variabilele analitice. Ipotezele de acest tip presupun
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
unei probleme. Metodologia subsumează metodele. Metodele subsumează tehnicile de cercetare. Tehnicile subsumează procedeele de investigare iar procedeele subsumează instrumentele de investigare. între toate acestea, spune Vlăsceanu (1982), există legături de sub și supraordonare generate pe de o parte de gradul de abstractizare sau nivelul la care operează, iar pe de altă parte de raportul în care se afla cu nivelul teoretic. Dacă în privința accepțiunilor date acestor termeni nu exista unanimitate, în ceea ce privește dispunerea lor pe poziții de supraordonare (respectiv - subordonare) sau în ceea ce privește diferențele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care operează, iar pe de altă parte de raportul în care se afla cu nivelul teoretic. Dacă în privința accepțiunilor date acestor termeni nu exista unanimitate, în ceea ce privește dispunerea lor pe poziții de supraordonare (respectiv - subordonare) sau în ceea ce privește diferențele de grad de abstractizare pe care îl presupun, acordul teoreticienilor este mai pronunțat. Metoda (grec. methodos = cale, mijloc, mod de expunere) reprezintă, în științele sociale modelul de cercetare, sistemul de reguli și principii de cunoaștere și de transformare a realității obiective. Gândirea metodică asigură
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Efortul pe care îl face elevul în rezolvarea conștientă a unei probleme presupune o mare mobilizare a proceselor psihice de cunoaștere, volitive și motivațional afective. Dintre procesele cognitive, cea mai importantă este gândirea, prin operațiile logice de analiză, sinteză, comparație, abstractizare și generalizare. Rezolvând probleme, formăm la elevi priceperi și deprinderi de a analiza situația dată de problemă, de a intui și decoperi calea prin care se obține ceea ce se cere în problemă. Această categorie include probleme în fața cărora, după citirea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
sau sculptura oferă imagini mitologice sau supranaturale. Astfel, elementul comun în toate cazurile este utilizarea (aparentă) a simbolului. Din punct de vedere ontologic, simbolul se află într-o relație de identificare cu originalul, identificare ce are loc prin intermediul jocului. Orice abstractizare a obiectelor este refuzată, întrucât mintea funcționează prin diferențiere și nu prin generalizare. Orice obiect-simbol nu duce la o identificare a sa cu originalul, ci reprezintă capacitatea ce servește ca substitut: tot ce servește ca simbol este o creație și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nici nu judecă natura ontologică a obiectului, atitudinea estetică înseamnă depășirea oricărei înțelegeri epistemologice a artei sau a obiectelor în general și face posibilă manifestarea adevărului oricărei forme de artă. Totodată, experiența estetică extrage simbolul din cadrul artei. Orice proces de abstractizare a conținutului artei vizează natura specială de existență a artei în raport cu semnificația conținutului său. De aceea Gadamer creează un joc lingvistic al rolului pe care un posibil obiect de artă îl poate avea în cadrul procesului de abstractizare în virtutea semnificației sale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Orice proces de abstractizare a conținutului artei vizează natura specială de existență a artei în raport cu semnificația conținutului său. De aceea Gadamer creează un joc lingvistic al rolului pe care un posibil obiect de artă îl poate avea în cadrul procesului de abstractizare în virtutea semnificației sale. "Cuvântul Bedeutsamkeit (calitatea de a poseda un înțeles sau o semnificație) este o formațiune secundară a Bedeutung și transmite în mod semnificativ asocierea cu un sens special în spațiul incertului. Ceva este bedeutsam dacă sensul său (Bedeutung
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
primă. Spre deosebire de timpul linear istoric, timpul imaginii este unul circular redat prin pixelii suprafeței și este specific magicului. Metamorfozarea timpului face să înțelegem fotografia și filmul ca forțe ce pot crea o conștiință a magicului ce se opune conștiinței istorice. Abstractizarea lineară a suprafețelor imaginii se poate face numai prin gândirea conceptuală care extrage din fenomenalitatea imaginii ceea ce corespunde conștiinței istorice. Astfel, imaginea se opune scrisului întrucât imaginea este specifică imaginației, iar decodarea imaginilor înseamnă înțelegerea simbolurilor care, odată transpuse în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau pot fenta adevărul. Modul de reprezentare (impersonation) a artelor pot duce la pierderea sau la transformarea identității devenind o problemă de distrugere morală. Mimesis-ul poate fi înțeles ca referindu-se la relația dintre realitate și reprezentare. Creația autentică privește abstractizarea, prin intermediul imaginației, pentru adevărurile universale ce nu pot fi supuse judecății numai prin intermediul sentimentului de plăcere. Înțeleasă astfel, opere de artă poate fi supusă cercetării ontologice numai prin contemplație, întrucât contemplația presupune o relație directă a subiectului cu artele. 9
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
natura imaginii fotografiei, întrucât este una abstractă. Deci, imaginea digitală nu presupune o nouă dimensiune a fotografiei, întrucât digitalizarea nu este necesară în mod fotografic. Digitalizarea nu reprezintă nimic altceva decât procesul de conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
conceptualizare a imaginii: de-realizarea imaginii fotografice. Abstractizarea fotografiei nu are de-a face cu arta ci, mai degrabă, cu forma socială și valoarea formei în sens marxist. Dematerializarea fotografiei implică "principiul infinit al câmpului vizualizării"9 unde, imaginea este abstractizarea perceptuală a unei structuri vizuale ce are la bază o formă materială. 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice Studiile filosofice ale filmului se centrează, în general, pe ontologia generativă a formelor ecranizate. Întrebarea privitoare la arta cinematografică este o întrebare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în care el însuși devine plăsmuire a propriului verb, căutând mereu să-și definească condiția de creator prin cuvânt al unui univers de idei. Vrea să reprezinte metaforic nu neapărat realitatea lumii, cât sentimentul trăirii acesteia. Într-un proces de abstractizare poetică, oscilând între eleganță și sordid, între candoare și abjecție, între puritate și scabros, lansează continuu programe-manifest ca într-o vastă ars poetica. Pentru V., cuvântul, versul, poemul, cartea sunt semnele și „însemnele” unei umanități ce se complace în a
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
la avangardism. Inteligența artistică, tot mai pregnantă, devine constrângătoare pentru lirica lui Vinea, spontaneitatea, prospețimea expresiei fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă „o dramă a sterilității”. În schimb, tripticul nuvelistic din Paradisul suspinelor va fi valorizat drept cea mai interesantă operă ficțională a autorului studiat, aici viziunea sa modernistă găsindu-și aplicarea și justificarea
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
reprezentări constituie un bun prag pentru trecerea la formularea unor idei și interpretări mai generale și mai abstracte. Demonstrația sprijină procesul cunoașterii atât pe traiectul deductiv, prin materializarea și concretizarea unor idei în construcții ideatice de ordin inferior (sub aspectul abstractizării), dar și pe traiectul inductiv, prin conceptualizarea și "desprinderea" de realitate, prin decantarea unor cadre idealizate de operare, ce garantează pătrunderea și explicare mai nuanțată și mai adâncă a realității. În funcție de materialul intuitiv avut la dispoziție, se pot ipostazia mai
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
de generalitate privind fenomenul studiat - evoluția în timp a întreprinderii. Instrumentul de cercetare folosit în cea mai mare măsură pe parcursul acestei lucrări este modelul economico-matematic. Acest model poate fi inclus în categoria modelelor-simbol, modele cu un foarte înalt grad de abstractizare care înlocuiesc elementele obiectului sau fenomenului studiat cu simboluri incluse la rândul lor în ecuații sau funcții care exprimă legăturile dintre aceste elemente. Sistemul-întreprindere din realitate este astfel substituit de un sistem teoretic care încearcă să-i surprindă cât mai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
direct (prețul mărfii sau costurile factorilor de producție). Majoritatea autorilor moderni resping o asemenea abordare a problematicii creșterii întreprinderii, afirmând că teoria neoclasică nu poate nicidecum constitui izvorul unei teorii viabile a creșterii. După cum subliniază Edith Penrose, nu gradul de abstractizare a acestei teorii împiedică acest lucru, ci natura însăși a acestei abstractizări: întreprinderea din teorie pur și simplu nu este o întreprindere. Ea nu este concepută ca o organizație, ci ca un centru de decizie asupra cantităților și a prețurilor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
o asemenea abordare a problematicii creșterii întreprinderii, afirmând că teoria neoclasică nu poate nicidecum constitui izvorul unei teorii viabile a creșterii. După cum subliniază Edith Penrose, nu gradul de abstractizare a acestei teorii împiedică acest lucru, ci natura însăși a acestei abstractizări: întreprinderea din teorie pur și simplu nu este o întreprindere. Ea nu este concepută ca o organizație, ci ca un centru de decizie asupra cantităților și a prețurilor. Teoria neoclasică a fost construită pentru a facilita studiul unei probleme majore
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
atingere a acestora, practicile sale psihologice au avut tendința de a înlocui incertitudinile politicilor cu generalitățile teoriei democrației. Astfel, propaganda occidentală a căutat să sublinieze virtuțile și adevărurile democrației și, în același timp, viciile și falsitățile bolșevismului. Aceeași înclinație pentru abstractizări morale și filosofice a subminat procesul de investigare obiectivă a nevoilor oamenilor. Fiind siguri că suntem, în general vorbind, protejați de vicisitudinile morții provocate de violență sau lipsa hranei și a adăpostului, luăm ca de la sine înțeleasă satisfacerea nevoilor noastre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]