2,307 matches
-
Nu este necesară schimbarea treptei prin retrogradare, fiind suficientă jonglarea cu pedala de accelerație. Declivitatea fină parcursă în sensul coborârii - cu diferențe de nivel de până la 7 % presupune utilizarea frânei de motor, prin ridicarea completă a piciorului de pe pedala de accelerație și observarea comportării mașinii. Folosirea frânei de motor începe în vârful de pantă și în funcție de mărimea declivității, poate presupune utilizarea combinată a sistemului de frânare de serviciu sau ușoara accelerare, în funcție de tendința de mărire sau reducere a vitezei pe pantă
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
plus, efectul de frânare al frânei de serviciu este mai bun cu transmisia cuplată, stabilitatea este și ea mai bună și motorul oricum nu consumă combustibil (alimentarea fiind “tăiată” de catre sistemul de injecție de benzină sau motorină) atunci când pedala de accelerație este complet eliberată în timpul frânei de motor, așa încât aceasta este și rețeta economică a conducerii în pantă. 8. ÎNTOARCEREA Reprezintă manevra prin care se schimbă sensul de mers pe același drum. Se poate realiza din mers sau cu oprire, în funcție de
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
oprire, se vor îndeplini la început obligațiile și se vor realiza mânuirile specifice opririi: * se asigură ca manevra este permisă și posibilă; * se semnalizează dreapta respectând distanța (sau timpul) de semnalizare; * se reduce viteza prin eliberarea completă a pedalei de accelerație și eventual prin apăsarea treptată a pedalei de frână; * se decupleza ambreiajul; * se manevreaza volanul spre dreapta pentru apropierea de bordură și apoi stânga pentru îndreptarea mașinii. Trebuie să se ajungă cât mai aproape de bordură, dar să nu se lovească
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
o inimă cunoaștere a funcționării motorului său, vom începe cu un minim de orie legată de amestecul carburant și regimurile de funcționare a otorului, pentru a înțelege mai bine regulile comportamentale ulterioare, rivitoare la viteză și la apăsarea pedalei de accelerație. Spuneam că fiecărui regim de funcționare îi corespunde un anumit tip de amestec, cerut chiar de motor, pentru a funcțion cinci regimuri de funcționare ce se succed în funcționarea motoarelor sunt: 1. Regimul de pornire, necesită un amestec bogat deoarece
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
funcționării stabile la acest regim, care este un regim de funcționare foarte "pretențios" pentru motoarele termice. Această îmbogățire este posibilă la motoarele cu carburator obișnuite, prin depresiunea din ă doar asupra recunoașterea acestui regim de funcționare după fața clapetei de accelerație, depresiune ce se manifest orificiului circuitului de ralenti ce debușează sub clapeta de accelerație, circuit ce asigură funcționarea motorului la acest regim. În cazul motoarelor asistate electronic, recunoașterea regimului de funcționare cade în sarcina ECU care are înmagazinat în memoria
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
motoarele termice. Această îmbogățire este posibilă la motoarele cu carburator obișnuite, prin depresiunea din ă doar asupra recunoașterea acestui regim de funcționare după fața clapetei de accelerație, depresiune ce se manifest orificiului circuitului de ralenti ce debușează sub clapeta de accelerație, circuit ce asigură funcționarea motorului la acest regim. În cazul motoarelor asistate electronic, recunoașterea regimului de funcționare cade în sarcina ECU care are înmagazinat în memoria sa niște "cartograme", practic un model tridimensional al motorului pe care îl asistă și
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cartograme", practic un model tridimensional al motorului pe care îl asistă și care respectă curba necesarului de combustibil în funcție de "starea" concretă în care se află motorul. În cazul nostru pentru regimul de ralenti, recunoașterea se face după poziția clapetei de accelerație, care acum se află "sprijinită" pe tija motorașului de poziționare închizând contactul ce semnalizează ECU faptul că motorul se află la ralenti. 3. Regimul sarcinilor parțiale, adică a sarcinilor cuprinse între 30 și 70% din încărcarea motorului, solicită un aestec
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
ECU, ire, face compensarea în mod un consum redus și o funcționare economică. Firește însă că întreaga plajă a sarcinii așa numite "parțială", care este destul de mare va fi recunoscută și compensată, după poziția pe care o ocupă clapeta de accelerație, poziție semnalată prin inter după cartogramele de care făceam vorb corespunzator "cu cât, cu atât" adică crește cu creșterea sarcinii ! 4. Regimul sarcinilor mari necesită amestec îmbogățit, care să facă posibilă mărirea puterii atunci când motorul o reclamă, prin intermediul unui îmbogățitor
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
ulului, pentru a-l păstra în interiorul parametrilor corecți de funcționare. Reguli comportamentale din perspectiva conducerii ecologice: 1. Planificarea traseului de urmat înainte de plecarea în cursă și evitarea traseelor accidentate, aglomerate sau cu lucrări. 2. Pornirea motorului fără apăsarea clapetei de accelerație și demarerea rapidă de pe loc, fără a aștepta “încălzirea motorului”. 3. Accelerarea progresivă și schimbarea cât mai rapidă a treptelor de viteze, pentru a ajunge la treapta optimă, corespunzătoare vitezei dorite de deplasare, în interiorul regimului sarcinilor parțiale. Treapta optimă este
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
40)Km/h - treapta II (40 - 60)Km/h - treapta III (60 - 80)km/h - treapta IV (80 - 120)Km/h - treapta V Peste 120Km/h - treapta VI - dacă există. 4. Păstrarea în timpul deplasării a unei viteze cât mai constante, accelerația motorului fiind poziționată în intervalul sarcinilor parțiale. Pentru aceasta, pedala de accelerație va fi acționată corespunzator, prin refacerea permanentă a poziției (apăsare urmată de eliberarea totală a acesteia), în funcție de înclinația drumului. Poziționarea turației motorului în intervalul (30 - 70)% din turația
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
80)km/h - treapta IV (80 - 120)Km/h - treapta V Peste 120Km/h - treapta VI - dacă există. 4. Păstrarea în timpul deplasării a unei viteze cât mai constante, accelerația motorului fiind poziționată în intervalul sarcinilor parțiale. Pentru aceasta, pedala de accelerație va fi acționată corespunzator, prin refacerea permanentă a poziției (apăsare urmată de eliberarea totală a acesteia), în funcție de înclinația drumului. Poziționarea turației motorului în intervalul (30 - 70)% din turația maximă - zona numită și zona verde a turometrului - corespunzător regimului de funcționare
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
amestec sărăcit. Este singurul regim de funcționare care realizează economii de combustibil și respectiv norme scăzute ale poluării. 5. Anticiparea situațiilor de trafic ce ar presupune oprirea și utilizarea din timp a frânei de motor (eliberarea completă a pedalei de accelerație, moment în care se “taie” alimentarea și motorul este rotit de către roțile mașinii, jucând un rol de frână) combinat cu frâna de serviciu, în scopul utilizării corecte a inerției mașinii. În situația rulării în pantă, în funcție de mărimea acesteia, se poate
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
comparativ cu dezvoltarea normală a copilului și adolescentului raportată la realitățile în care se desfășoară formarea lui. Studiile de psihologie contemporană sesizează un efect de transformare umană ca urmare a complexității vieții moderne. Pentru tânăra generație este specific fenomenul de accelerație în dezvoltarea fizică și psihică ceea ce permite o educare mai timpurie. Așa se explică și școlarizarea la 6 ani, dar cu rezerva unei amânări medicale pentru acei, care la această vârstă încă nu au atins maturitatea de școlarizare. Iată aici
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
control al funcționării motorului <footnote id="33">, Engine Control Unit (ECU), a cărui structură este prezentată în figura 1.11. Sistemul se bazează pe un microcontroler performant. Sistemul are o serie de intrări de la senzori: 1. Senzor poziție pedală de accelerație Throttle position sensor (TPS) 2. Senzor de debit de aer Mass air flow rate (MAF) 3. Temperatura motorului (coolant temperature) (CT) 4. Viteza motorului și poziția arborelui cotit (RPM) 5. Poziția valvei de recirculare a gazelor de eșapament Exhaust gas
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
de hidrogen ca fiind compus dintr-un nucleu-proton-deoarece se găsește în aceasta o sarcină electrică pozitivă, iar un electron circulă în jurul molecuei pe o orbită presupusă circulară, de de rază r. În cursul mișcării sale, electronul este accelerat spre interior, accelerație radială. Acest model-cunoscut ca modelul mecanic al atomului de hidrogen-a fost infirmat conform legilor electrodinamicii clasice. Conform acestor legi, electronul ar trebui, datorită mișcării sale accelerate, să cadă la un moment dat spre nucleu, deci un astfel de sistem
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este prezentată în figura 1.11. Sistemul se bazează pe un microcontroler performant. Figura 1.11 Sistem embedded în industria auto - controlul electronic al motorului ([33]Ă Sistemul are o serie de intrări de la senzori: 1. Senzor poziție pedală de accelerație Throttle position sensor (TPSĂ Capitolul 1 Noțiuni introductive Construcția și tehnologia sistemelor embedded 21 2. Senzor de debit de aer Mass air flow rate (MAFĂ 3. Temperatura motorului (coolant temperatureă (CTĂ 4. Viteza motorului și poziția arborelui cotit (RPMĂ 5
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
timp de noapte va funcționa un sistem de iluminat general și la punctele de descărcare și pe benzile de compactare un sistem de iluminat local. 10. Vibrocompactorul va fi dirijat de către mecanicul buldozerist din cabina buldozerului cu un cablu de accelerație. 11. În cabina compactorului pe pneuri nu se admite o altă persoană decât mecanicul conductor de utilaj. Nu se admite scoaterea utilajelor din baraj sub diferite motive fără aprobarea șefului de brigadă sau a adjunctului șefului de brigadă care coordonează
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
tactică la repunerea mingii în joc. Aruncarea mingii de la margine cu elan Procedeul se execută având la bază aceleași mișcări cu aruncarea mingii de la margine de pe loc. Diferența constă în efectuarea unui elan. Aruncarea se execută după elan, beneficiind de accelerația imprimată mingii de viteza obținută în elan. Greșeli frecvente jucătorul nu se află cu fața la terenul de joc; mingea nu este ținută cu ambele mâini; nu se aruncă mingea din spate și pe deasupra capului; săritură în momentul aruncării. Utilizare tactică la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
forma mișcării. Tehnica probelor atletice s-a modificat și se modifică permanent datorită dezvoltării teoriei și a îmbogățirii experienței specialiștilor, a apariției diferitelor structuri ale pistelor sintetice, perfecționării materialelor de concurs și nu în ultimul rând a manifestării fenomenului de ,,accelerație” care s-a evidențiat în secolul XX și s-a reflectat și în capacitățile de excepție (excelență) ale celor ce practică atletismul de performanță. Perfecționarea tehnicii atletice se face prin creșterea caracterului rațional al mișcărilor și a eficienței lor. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
secolul XV, Isaac Newton: * legea Ia a dinamicii - ,,orice corp rămâne în starea sa de repaus sau mișcare rectilinie și unitară atâta timp cât nu este silit de forța aplicată asupra lui să-și modifice această stare”. * legea a IIa a dinamicii - ,,accelerația unui corp este direct proporțională cu mărimea forței care o produce, având același sens cu această forță și este invers proporțională cu masa corpului”. * legea a IIIa a dinamicii - ,,fiecărei forțe, numită acțiune, i se opune o forță egală și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fi deplasat. 3.1.a.2. Forțele exterioare sunt forțele exercitate de corpuri din afara sistemului de segmente ale corpului omenesc. Din categoria forțelor exterioare fac parte: * forța de greutate forța cu care masa corpurilor este atrasă de pământ datorită acțiunii accelerației gravitaționale. Ea este exprimată prin formula: G (greutatea) = m(masa corpului) x g (accelerația gravitațională 9,835 m/s) Forța de greutate a corpului omenesc se aplică într un punct virtual numit centrul general de greutate al corpului (CGG), care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sistemului de segmente ale corpului omenesc. Din categoria forțelor exterioare fac parte: * forța de greutate forța cu care masa corpurilor este atrasă de pământ datorită acțiunii accelerației gravitaționale. Ea este exprimată prin formula: G (greutatea) = m(masa corpului) x g (accelerația gravitațională 9,835 m/s) Forța de greutate a corpului omenesc se aplică într un punct virtual numit centrul general de greutate al corpului (CGG), care, în poziția stând, se găsește la nivelul celei de a patra vertebre lombare. Poziția
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
segmentelor acestuia. * forța de inerție forța care apare atunci când asupra unui corp se exercită o forță exterioară și căruia corpul i se opune prin inerția sa. Ea mai poate fi definită și ca reacția corpului asupra aceluia care îi imprimă accelerația. În mișcările atletice inerția masei corpului servește ca reglator al mișcării, întrucât forțele care produc mișcarea au un caracter periodic, ritmic sau neritmic. Ex: în alergare mișcarea corpului este continuă, pe când forța motrică este periodică. În situația în care deplasăm
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
produc mișcarea au un caracter periodic, ritmic sau neritmic. Ex: în alergare mișcarea corpului este continuă, pe când forța motrică este periodică. În situația în care deplasăm pe o anumită distanță un corp cu o masă (m) îi vom imprima o accelerație (a) pentru care este necesară o forță de împingere (F) care se calculează după formula: F = m ⋅ a În cazul în care un corp efectuează o mișcare curbilinie (uniformă sau variată), forța de inerție care ia naștere se numește forță
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corpului pe sol (F) este egală cu greutatea sa (G). Dacă intervine o mișcare accelerată a unui segment sau a corpului în întregime, presiunea corpului pe sol se modifică și se calculează după formula: în care: m = masa corpului; a = accelerația pe verticală a corpului, în mărime și sens; g = accelerația gravitațională, respectiv 9,81 m/s2. În practică se pot observa două situații. * dacă accelerația pe verticală a corpului este egală cu zero (m x a = 0), forța de reacțiune
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]