1,128 matches
-
1. De cele mai multe ori sunt explicate prin acest concept legăturile cauzale la care variabila dependentă se modifică mai mult decât se modifică variabila independentă (multiplicatorul este mai mare decât 1). Denumirea multiplicator este un termen technic al Keynesianismului. Alături de procesul acceleratorului, procesul multiplicatorului este un mecanism fundamental prin care se ajunge la o consolidare automată a impulsurilor economice. Utilizarea în politică economică a principiului multiplicatorului se face în contextul cerinței de stimulare a cererii la nivel macroeconomic și a politicii monetare
Multiplicator (economie) () [Corola-website/Science/299647_a_300976]
-
ea este mai puternică decât gravitația pe distanțe scurte. A fost dezvoltată și o teorie a interacțiunii electroslabe, care arată că forțele electromagnetice și forța slabă sunt identice la temperaturi de aproximativ 10 Kelvin. Asemenea temperaturi au fost testate în acceleratoarele moderne de particule și arată starea universului în primele momente ale Big Bangului. Unele forțe sunt consecințe ale forțelor fundamentale, dar au nevoie de modele idealizate pentru a fi înțelese în profunzime și folosite în aplicații. Forța normală este forța
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
a rezistenței la coroziune, sau a unei combinații ale acestor calități. Industria hârtiei folosește titanul în echipamentul de procesare expus la medii corozive de genul hipocloritului de sodiu sau a clorului (în procesul de inălbire). Alte aplicații includ: sudura ultrasonică, acceleratoare ionice, ș.a... Tetraclorura de titan (TiCl4), un lichid incolor, este importantă ca intermediar la producerea TiO2, la producerea catalizatorului Ziegler-Natta, în procesul de irizare a sticlei și la crearea ceții artificiale (fumegă puternic in aer umed). Pentru implanturi Titanul
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
să devină sfărâmicios. Aliajele de niobiu-germaniu (), niobiu-staniu () precum și cele de niobiu-titaniu sunt folosite că fire supraconductoare de tip ÎI pentru magneții supraconductori. Acești magneți supraconductori sunt folosiți în aparatele de imagistică cu rezonanță magnetică și rezonanță magnetică nucleară precum și în acceleratoarele de particule. De exemplu, acceleratorul Large Hadron Collider folosește 550 de tone de fire supraconductoare, în timp ce Reactorul Experimental Termonuclear Internațional folosește circa 600 de tone de fire de NbSn și 250 de tine de fire de NbTi. Doar în 1992
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
niobiu-germaniu (), niobiu-staniu () precum și cele de niobiu-titaniu sunt folosite că fire supraconductoare de tip ÎI pentru magneții supraconductori. Acești magneți supraconductori sunt folosiți în aparatele de imagistică cu rezonanță magnetică și rezonanță magnetică nucleară precum și în acceleratoarele de particule. De exemplu, acceleratorul Large Hadron Collider folosește 550 de tone de fire supraconductoare, în timp ce Reactorul Experimental Termonuclear Internațional folosește circa 600 de tone de fire de NbSn și 250 de tine de fire de NbTi. Doar în 1992, firele de niobiu-titaniu au fost
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
firele de niobiu-titaniu au fost folosite pentru a construi aparate de imagistică cu rezonanță magnetică clinice în valoare cumulata de peste 1 miliard de dolari. Cavitățile frecvențelor radio supraconductoare folosite în laserele cu electroni liberi FLASH (rezultat al proiectului anulat aș acceleratorului linear TESLA) și XFEL sunt făcute din niobiu pur. Superconductori feroviari Sensibilitatea ridicată a bolometrilor nitrurii de niobiu supraconductori îi fac detectori ideali pentru radiația electromagnetică în bandă de frecvență THz. Acești detectori au fost testați la Telescopul Submilimetru Heinrich
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
macroscopică, atomică sau nucleară, constantele de cuplaj pentru cele patru interacțiuni fundamentale diferă între ele prin multe ordine de mărime. Valorile constantelor de cuplaj pentru interacțiunile tare, electromagnetică și electroslabă, măsurate la energiile înalte (de ordin 10 GeV) realizate în acceleratoarele de particule moderne, tind să se apropie. Extrapolarea acestor valori la energii mult mai înalte (de ordin 10 GeV sau mai mult) sugerează posibilitatea unei teorii unificate a interacțiunilor elementare. Măsurate în procese la scară macroscopică, atomică sau nucleară, valorile
Constantă de cuplaj () [Corola-website/Science/337066_a_338395]
-
de 5%, atunci incercareul se va efectua cu motorul accelerat din cabină, pentru a se asigura turația prevăzută de fabricant. Dacă turația motorului pentru sistemul de compactare nu este indicată de fabricant sau daca vehiculul nu este prevăzut cu un accelerator automat, atunci turația motorului asigurată din cabină trebuie să fie de 1200 rotații pe minut. 3. Dispozitivul de ridicare se mișcă în sus și în jos fără sarcina și fără container. Turația motorului este obținută și controlată că în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157631_a_158960]
-
(engleză pentru „Mare Accelerator de Hadroni”; pe scurt LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN, între Munții Alpi și Munții Jura, lângă Geneva. Construcția a fost finalizată în mai 2008 și a costat peste trei miliarde de
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
(engleză pentru „Mare Accelerator de Hadroni”; pe scurt LHC) este un accelerator de particule, construit la Centrul European de Cercetări Nucleare CERN, între Munții Alpi și Munții Jura, lângă Geneva. Construcția a fost finalizată în mai 2008 și a costat peste trei miliarde de lire sterline. Are o formă de cerc cu
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
Alpi și Munții Jura, lângă Geneva. Construcția a fost finalizată în mai 2008 și a costat peste trei miliarde de lire sterline. Are o formă de cerc cu circumferința de , situat la sub pământ. LHC este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume. Scopul LHC este de a explora validitatea și limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fizicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confirme existența bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Modelului Standard și explicând
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
de cerc cu circumferința de , situat la sub pământ. LHC este considerat cel mai performant accelerator de particule din lume. Scopul LHC este de a explora validitatea și limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fizicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confirme existența bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Modelului Standard și explicând felul în care particulele elementare capătă anumite proprietăți, cum ar fi masa. Acceleratorul a fost pus în funcțiune la 10 septembrie 2008. A fost construit
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
limitările Modelului Standard, modelul teoretic de bază din domeniul fizicii particulelor. Teoretic, acceleratorul ar trebui să confirme existența bosonului Higgs, acoperind elemente lipsă ale Modelului Standard și explicând felul în care particulele elementare capătă anumite proprietăți, cum ar fi masa. Acceleratorul a fost pus în funcțiune la 10 septembrie 2008. A fost construit în colaborare cu peste opt sute de fizicieni din peste optzeci și cinci de țări precum și în parteneriat cu sute de universități și laboratoare importante. După greutăți tehnice importante
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
în mass-media au fost exprimate unele temeri referitoare la siguranța experimentului, în comunitatea științifică există un consens despre coliziunile de particule efectuate de LHC, în sensul că ele nu prezintă niciun pericol pentru om/omenire. LHC este cel mai mare accelerator de particule din lume, și cel care atinge cele mai mari energii. Coliderul se află într-un tunel circular, cu o circumferință de , aflat la o adâncime între sub pământ. Tunelul, învelit într-un strat de grosime de beton, construit
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
interacțiunile între două fluxuri să aibă loc la intervale discrete niciodată mai scurte de . Totuși, operarea se face cu mai puține grupuri decât era inițial stabilit, intervalul între grupurile de protoni fiind de cel puțin . Înainte de a fi injectate în acceleratorul principal, particulele sunt pregătite de o serie de sisteme care le măresc succesiv energia. Primul sistem este acceleratorul liniar de particule LINAC 2 care generează protoni de , accelerator care alimentează Proton Synchrotron Booster (PSB). Acolo, protonii sunt accelerați până la energii
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
cu mai puține grupuri decât era inițial stabilit, intervalul între grupurile de protoni fiind de cel puțin . Înainte de a fi injectate în acceleratorul principal, particulele sunt pregătite de o serie de sisteme care le măresc succesiv energia. Primul sistem este acceleratorul liniar de particule LINAC 2 care generează protoni de , accelerator care alimentează Proton Synchrotron Booster (PSB). Acolo, protonii sunt accelerați până la energii de și injectați în Sincrotronul de Protoni (în , PS), unde sunt accelerați până la . În cele din urmă Super
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
grupurile de protoni fiind de cel puțin . Înainte de a fi injectate în acceleratorul principal, particulele sunt pregătite de o serie de sisteme care le măresc succesiv energia. Primul sistem este acceleratorul liniar de particule LINAC 2 care generează protoni de , accelerator care alimentează Proton Synchrotron Booster (PSB). Acolo, protonii sunt accelerați până la energii de și injectați în Sincrotronul de Protoni (în , PS), unde sunt accelerați până la . În cele din urmă Super Sincrotronul de Protoni (în , SPS) este utilizat pentru a crește
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
timp de , timp în care au loc coliziunile în cele patru puncte de intersecție. LHC va fi folosit și pentru a ciocni ioni grei de plumb (Pb) cu o energie de coliziune de . Ionii de Pb vor fi accelerați de acceleratorul liniar LINAC 3, iar Inelul Injector de energie joasă (în ) va fi folosit ca unitate de stocare și răcire a ionilor. Ionii vor fi apoi accelerați de către PS și SPS înainte de a fi injectați în inelul LHC, unde vor atinge
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
trage concluzii în privința acestora. Primul flux de protoni a circulat prin colider în dimineața zilei de 10 septembrie 2008. CERN a reușit trimiterea protonilor prin tunel în etape de câte trei kilometri. Particulele au fost trimise în sens orar în accelerator și au efectuat primul înconjur complet la ora 10:28 ora locală. LHC a încheiat cu succes primul său test major: după o serie de rulări de test, două puncte albe au apărut pe ecranul unui monitor, arătând că protonii
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
în total deci 7 TeV, cu o frecvență de ciocniri de circa 100 Hz, iar la 21 aprilie 2010 s-a publicat reușita primei reconstrucții a unui mezon B, tot la această energie. Toate experimentele de până acum arată că acceleratorul și instrumentele sale de măsură funcționează acum extrem de precis. La LHC s-au "redescoperit" și confirmat deja aproape toate fenomenele deja cunoscute de la alți acceleratori, nu așa de puternici (de ex. existența perechilor quark-antiquark, mezonului, pionului, kaonului, baryonilor, bozonul W
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
a unui mezon B, tot la această energie. Toate experimentele de până acum arată că acceleratorul și instrumentele sale de măsură funcționează acum extrem de precis. La LHC s-au "redescoperit" și confirmat deja aproape toate fenomenele deja cunoscute de la alți acceleratori, nu așa de puternici (de ex. existența perechilor quark-antiquark, mezonului, pionului, kaonului, baryonilor, bozonul W și altele). În martie 2011 s-a relatat că folosirea LHC-ului la nivelul de 3,5 TeV pe sens va fi prelungită cu un
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
-ului la nivelul de 3,5 TeV pe sens va fi prelungită cu un an, până la sfârșitul lui 2012. Abia după aceea se vor face modificările necesare pentru atingerea energiei maxime prevăzute de 7 TeV pe sens. Pentru aceste modificări acceleratorul va trebui oprit din funcționare pentru o durată de circa un an. După câțiva ani de funcționare, orice experiment de fizica particulelor începe să sufere o degradare a rezultatelor; în fiecare an de funcționare se descoperă mai puțin decât în
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
2-6,4 miliarde de €. Construcției LHC i-a fost aprobat în 1995 un buget de de franci elvețieni (), cu încă de franci ( de euro) reprezentând costul experimentelor. Totuși, depășirile de buget, estimate în 2001 la aproximativ franci ( de euro) pentru accelerator, și de franci ( de euro) pentru experimente, împreună cu o reducere a bugetului CERN, a împins data terminării din 2005 până în aprilie 2007. Magneții superconductori au fost responsabili pentru o creștere a costurilor de 180 milioane de franci (). Au apărut și
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
2007, cu câteva săptămâni. Probleme datorate supraîncălzirii unui magnet superconductor la 19 septembrie 2008 au cauzat scurgerea a 6 tone de heliu lichid. Întrucât investigarea problemelor ar fi durat până după închiderea planificată pe perioada iernii, repunerea în funcțiune a acceleratorului a fost amânată până în 2009. Investigațiile au arătat că incidentul a fost cauzat de o legătură electrică defectă între doi dintre magneții acceleratorului. LHC a putut fi reluat în funcțiune în noiembrie 2009. Large Hadron Collider a apărut în "Îngeri
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]
-
Întrucât investigarea problemelor ar fi durat până după închiderea planificată pe perioada iernii, repunerea în funcțiune a acceleratorului a fost amânată până în 2009. Investigațiile au arătat că incidentul a fost cauzat de o legătură electrică defectă între doi dintre magneții acceleratorului. LHC a putut fi reluat în funcțiune în noiembrie 2009. Large Hadron Collider a apărut în "Îngeri și demoni" de Dan Brown, unde era legat de crearea de antimaterie periculoasă la LHC și utilizată ca armă împotriva Vaticanului. CERN a
Large Hadron Collider () [Corola-website/Science/311548_a_312877]