1,639 matches
-
Ungaria), sau numai o singură unitate centrală pentru audit intern (Polonia, țările baltice) sau niciuna (Danemarca, Suedia, Norvegia). Considerăm că situația din România este o situație benefică și va contribui la accelerarea implementării sistemului de control managerial în cadrul entităților. Noua accepție de organizare a controlului intern recomandată de Comisia Europeană are la bază standardele internaționale, respectiv Standar dele de control intern acceptate de Uniunea Europeană. Ele reprezintă ansamblul politicilor și procedurilor concepute și implementate de manage mentul și personalul entităților publice și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
managerial, prin funcția de audit intern, și constată abaterile rezultate de la obiectivele stabilite, analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective sau preventive care se impun. Îndrumarul definește conceptul de control intern prin care s-a trecut de la accepția latină, care urmărea verificarea conformității înregistrărilor, la accepția 59 OMFP nr. 1389/2006 de modificare și complicare a OMFP nr. 946/2005, pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
abaterile rezultate de la obiectivele stabilite, analizează cauzele care le-au determinat și dispune măsurile corective sau preventive care se impun. Îndrumarul definește conceptul de control intern prin care s-a trecut de la accepția latină, care urmărea verificarea conformității înregistrărilor, la accepția 59 OMFP nr. 1389/2006 de modificare și complicare a OMFP nr. 946/2005, pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 771/2006
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de informare suplimentară pe lângă canalele de informare de bază ale acestuia, prezentate mai sus. Considerăm că arhitectura sistemului de management și control intern, prezentată mai sus, se impune a fi constituită în toate organizațiile pentru asigurarea implementării controlului managerial în accepția principiilor guvernanței corporative, recomandată de buna practică internațională în domeniu. În prezent, entitățile publice trebuie să implementeze sistemul de control managerial prin reorganizarea sistemului de control intern existent, respectiv prin disiparea tuturor activităților de control intern pe fluxul proceselor care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Sunt calități pe care nu le găsești chiar la toți artiștii. Dar cei ce le posedă, ori și le educă, ajung în lumea largă a succesului. A fost și cazul Mariei Slătinaru Nistor. Nu s-a dovedit o divă în accepția revolută a cuvântului. Nu s-a auzit de capriciile, "migrenele" și "indispozițiile" ei. Nu s-au văzut gesturile, nici măcar privirile descoperind statutul de vedetă. Toate acestea nu au existat. Dar au existat, și rămân fixate în memoria iubitorilor de operă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
gândim așa, costumul nu contează. În cazul meu, vă referiți la personajul Fedor, din opera "Boris Godunov", eu joc multe roluri în travesti, și asta nu mă împiedică să fiu, totuși, o divă. A.V. Care este definiția divei în accepția dumneavoastră, doamnă Teodora Gheorghiu? Teodora Gheorghiu Aici ați atins un subiect destul de delicat. Pentru mine, cuvântul acesta nu reprezintă foarte mult. Îi dădeam, la un moment dat, chiar o conotație negativă. Pentru că un artist trebuie să rămână simplu, cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unor inși izolați sau ale unor societăți distinct constituite? Pozițiile față de aceste întrebări au fost și mai sunt încă nuanțat variate sau diametral opuse. În general, se consideră, că operele majore ale spiritului uman sunt elaborări colective, dar nu în accepția îngust-literară a noțiunilor; ele trebuie ințelese ca produse sociale în măsura în care inșiși autorii lor sunt exponenți ai unor societați, ai unor momente sau epoci istorice. Pare paradoxal, la prima vedere, dar o creație artistică este cu atât mai profund individualizată, iar
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
unei funcțiuni, ci adesea „traversează” mai multe domenii funcționale. Printr-o soluție workflow se analizează și proiectează un flux de procese economice dintr o arie funcțională, în concordanță cu logica impus ă de aplicația ERP instalată. În cea mai simplă accepție<footnote D. Fotache, Groupware. Metode, tehnici și tehnologii pentru grupuri de lucru, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 165. footnote>, workflow definește, creează și supraveg hează execuția fluxurilor de procese prin intermediul unui software specializat. Cea mai importantă caracteristică este flexibilitatea, care
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
ale autorilor menționați, este un procedeu stilistic care marchează cu intensitate această variantă stilistică 52. Am încadrat câțiva scriitori ai epocii în o a doua variantă stilistică pe care am numit-o retorică. Termenul este utilizat în toate cele trei accepții vehiculate în literatura de specialitate: demagogie, persuasiune și oralitate emfatică. În proza artistică retorismul presupune părăsirea schemei narative de bază, oglindită, la nivelul expresiei, prin alternarea excesivă a stilului indirect cu cel direct și indirect liber. O nuvelă sau un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
oricărei școli, dar în loc de aceasta se fac studii laborioase cu privire la diferitele metode de prezentare a materialului în situația actuală a învățării și se are în vedere în mică măsură sau deloc motivația preliminară.” Se impun câteva referiri în acest sens. Accepțiile termenului ”a fi motivat la învățătură” corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă dinamogenă, mobilizatoare și derecționată spre atingerea unor scopuri. Este vorba de acele elemente stimulatoare pe care adesea educatorii le numesc impuls către..., dorință, interesat de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
prețurilor; autoritatea monetară nu este în măsură să influențeze în aceeași manieră toate componentele indicelui prețului de consum; într-o astfel de abordare trebuie luați în considerare și alți factori exogeni care influențează nivelul inflației și acesta este considerat, în accepția prezentului studiu, punctul nevralgic al acestei strategii de politică monetară, respectiv actuala strategie de politică monetară se consideră corespunzătoare perioadei 2005 - 2008 - perioadă în care obiectivul prioritar asumat la nivel macroeconomic era realizarea convergenței economice (chiar și în această situație
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
cea proprie adoptării unei ancore monetare implicite, este corespunzătoare nevoii actuale de facilitare a dezvoltării economiei reale. Eventualele puncte de vedere pro menținerea unei strategii monetare rigide din motive decurgând din obiective corespunzătoare țintirii criteriilor de convergență sunt considerate, în accepția prezentului studiu, ca fiind necorespunzătoare actualei conjuncturi macroeconomice internaționale - situația în care se propune prioritizarea intereselor naționale, la nivel macroeconomic acestea traducându-se în adoptarea, ca obiectiv general strategic, a asigurării sustenabilității. Eventualelor puncte de vedere contra unei astfel de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
despre Târgoviște, nici despre "slava" altora 5. Privindu-le ca "semne" de descifrat, la Eminescu ruinele se transformă dintr-o temă a "locurilor sacre" într-un spațiu al crizei gnoseologice, pe care civilizația, îndepărtată de clipa genezei, illo tempore (în accepția lui M. Eliade), îl traversează participând la realizarea unui simbol opus regresiunii spre elementar: mântuirea prin "zid". Eminescu opune prafului zidul: "Viața omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în câmpie (risipă), piramidele-n ruine, / Pedici sunt ce le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
comun, promovând astfel o cultură a consensului pentru a distrage atenția de la interesele conducerii politice 6. Ca atare, diversitatea culturală ar putea fi obturată printr-o "normalizare" a practicilor și credințelor cotidiene, punând bazele unui sistem complex de dominare. În accepția lui Raymond Williams, hegemonia ar fi legată de conceptul de "cultură" în general, înțeles ca un "proces social integral" în care oamenii își definesc și își modelează propria existență, și de cel de "ideologie" în particular, înțeles ca un sistem
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
potrivit lui Carroll, sub categoria răspunsurilor hermeneutice, câtă vreme artiștii includ sau sugerează adesea semnificații și tematici pe care publicul caută să le descopere, răspunzând astfel provocării prin exersarea deprinderilor și a ingenuității, a puterii de observație, asociere și sinteză. În accepția lui Noël Carroll, relația spectatorului cu lucrarea de artă este asemenea unui joc. Având scopul de a descoperi tema "oblică" sau "ascunsă" a lucrării de artă, spectatorul folosește o serie de strategii hermeneutice care impun anumite constrângeri epistemologice activității sale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pentru a include artefactele tuturor perioadelor și culturilor istorice (James Herbert), concentrarea asupra procesului vederii (W.J.T. Mitchell), dezvoltarea mediilor non-tradiționale, a televiziunii și mediilor digitale (Nicholas Mirzoeff) și a discursurilor instituționale ale științei, medicinei și dreptului (Lisa Cartwright). În accepția lui Elkins, studiile vizuale ar desemna studiul metadisciplinar al practicilor vizuale, considerând că ar putea depăși înțelesul culturii vizuale ca noțiune antropologică a vederii, construită cultural, așa cum o gândește W.J.T. Mitchell. James Elkins identifică trei încercări majore de definire
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în considerare extinderea interesului nu doar pentru artefacte vizuale, ci și pentru expresii vizuale ale culturii media sau ale vieții de zi cu zi. În acest mod, istoria artei este inclusă într-o tematizare a trecutului ca istorie vizuală. În accepția lui Herbert, studiile vizuale ar acționa în direcția a trei traiectorii: a democratizării (comunităților care produc artefacte vizuale), a globalizării (studiului artefactelor vizuale) și a dematerializării obiectului vizual (prin focalizarea asupra procesului vederii și a utilizării tehnologiilor de înregistrare și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
comentariile critice cu privire la practicile particulare și situația generală a artei delimitează un alt înțeles al studiilor vizuale manifestate sub forma unei teorii post-estetice. Ca modalitate de abordare descriptiv-narativă, analitic-explicativă și apreciativ-evaluativă a artei, critica de artă și-a modificat continuu accepțiile, fiind tratată diferit de-a lungul istoriei sale nu doar în funcție de transformările curentelor artistice ci și în raport cu contextul, intențiile și interesele criticilor de artă. În general, prin acțiunea critică asupra unei opere de artă se are în vedere efectuarea unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
crea reliefuri și obiecte, afirma într-un eseu din 1965 că arta reprezentativă a acelor timpuri ar fi devenit opera tridimensională, ceea ce presupunea deja adoptarea unei poziții critice față de prezentarea picturii ca mediu privilegiat artistic de către Clement Greenberg 136. În accepția lui Judd, noua operă tridimensională nu ar constitui nicio mișcare, nicio școală, niciun stil, dar s-ar distinge cu claritate în raport cu pictura și sculptura. Deschizându-se către orice posibilități, opera de artă tridimensională s-ar defini prin reacție critică față de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
metodă decât de conținutul evaluativ al judecății, respectiv de valoare, Rosalind Krauss respinge modelul istoricist prin care o operă de artă ar ajunge să genereze semnificații, substituind ideea operei de artă ca organism în favoarea reprezentării sale ca structură 139. În accepția lui Roland Barthes, și în acord cu viziunea asupra limbajului ca diferență oferită de Ferdinand de Saussure, structura s-ar constitui în urma acțiunii substituirii (prin înlocuirea unei părți cu alta, ca într-o paradigmă) și a nominalizării (prin desemnarea unui
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
valorilor civilizației umane înculcate sub forma simțului comun. Victor Burgin ajunge să conteste fetișizarea "prezenței" ca modalitate modernistă de conservare hegemonică a unui sentiment de integritate narcisistă a eului, care ar oblitera tot ceea ce s-ar afla în exterior. În accepția lui Burgin, estetica greenbergiană ar fi încheiat o anumită istorie a artei, iar arta conceptuală ar fi deschis posibilitatea unei "alte istorii a artei" în care nu mai este necesar ca practica artistică să fie definită ca activitate artizanală, ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pentru a descrie activitatea vizuală, folosim verbe precum: "a vedea", "a privi", "a examina", "a scruta", "a contempla", "a distinge", "a sonda cu privirea", "a căuta cu privirea", sau "a supraveghea". Activitatea critică din această perioadă s-a conturat, în accepția majorității teoreticienilor, pe o dihotonomie vulgară dintre modernism și postmodernism, ceea ce a produs condițiile dezvoltării criticii instituționale. Colaborator al revistei Art in America la începutul anilor '80, Hal Foster a devenit unul dintre cei mai activi critici americani ai noii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
instituționalizare a criticii", după cum observă Andrea Fraser 146. Consecința acestei "instituționalizări" auto-reflexive ar fi crearea unor instituții critice. Co-optarea totală a criticii instituționale de către instituții, prin intermediul educației, al deschiderii canonului istoriei artei și al praxis-ului cotidian, ar presupune, în accepția lui Sheikh, o cooptare a rezistenței de către putere, ceea ce ar însemna că intențiile și identitățile subiecților ar fi subordonate politicilor și directivelor instituțiilor. Cu toate acestea, succesul criticii instituționale ar putea fi analizat în funcție de reușita integrării sale în educația artiștilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de Institutul European pentru Politici Culturale Progresive, critica nu mai e privită doar ca o practică a judecării, ci ca o practică care se află în continuă schimbare, de la înțelegerea sa ca facultate a distincției ori ca atitudine critică la accepția sa de critică atopică, critică incorpore, critică afirmativă și criticalitate 186. Ca atare, critica nu ar putea fi definită doar printr-o serie de aproximații, deoarece critica e dependentă de propriile obiecte care ajung să definească semnificația situațională a criticii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și activismului politic, atât artiștii, cât și teoreticienii culturali sunt puși în situația de a acționa din perspectiva diferitelor discipline, astfel încât, după cum spunea Miwon Kwon, felul în care s-a ajuns să se înțeleagă site-ul s-a schimbat de la accepția sa ca locație fizică fixă la cea de loc constituit prin mutația proceselor sociale, economice, culturale și politice 247. În acest caz, expresia de specific-sitului (site-specific) a ajuns să fie înlocuită cu cele de specific-contextului (context-specific), orientat-în-funcție-de-sit (site-oriented), cu-răspuns-la sit
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]