3,948 matches
-
justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 93. De asemenea, jurisprudența consolidată, timp de peste un deceniu, în legătură cu această condiție de admisibilitate a statuat constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura
DECIZIA nr. 198 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299869]
-
a fi efectuată între cele trei concepte, ceea ce necesită interpretarea unor dispoziții din acte normative succesive, care au reglementat aceste instituții; (ii) modalitatea de interpretare a unor norme de drept în concurs intertemporal din perspectiva forței lor juridice. ... 56. Accepțiunea noțiunii de punere la dispoziție a polițistului se regăsește în Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, relevanță având următoarele prevederi legale: (i) Articolul 1 din Legea
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată pe calea controlului de legalitate în contencios administrativ. ... 108. Făcând aplicarea acestor principii în scopul dezlegării chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, nefiind admisibil ca o lege în accepțiunea stricto sensu, de act al Parlamentului, să fie modificată printr-o normă metodologică de aplicare conținută într-un ordin al ministrului, se impune a se ține cont de actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv de dispozițiile art. 27^29 din
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul are competența de a adopta cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (Decizia nr.
DECIZIA nr. 70 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301179]
-
ce constituie obiect al sesizării să reprezinte o veritabilă chestiune de drept, în coordonatele condiției de admisibilitate menționate anterior, se impune a se verifica dacă există o normă de drept cu un conținut neclar, ambiguu, susceptibil de interpretări diferite, în accepțiunea instanței de trimitere, și în ce măsură există, în jurisprudența Înaltei Curți, repere de interpretare care pot fi aplicate mutatis mutandis în ceea ce privește dezlegarea problemei de drept. ... 40. În sesizarea dedusă examinării de față se constată că instanța
DECIZIA nr. 214 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301125]
-
unei norme de drept imprecise, neclare sau ambigue, a cărei corecte interpretări să reclame intervenția instanței supreme pe calea mecanismului pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nefiind, așadar, întrunită condiția existenței unei chestiuni veritabile de drept, în accepțiunea consacrată deja în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 39. În al doilea rând, este de observat faptul că și în privința sesizărilor circumscrise sferei de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 197 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299719]
-
fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
1) și (2) din Legea fundamentală. Curtea a arătat în mod constant în jurisprudența sa că noțiunea de „bun“, consacrată de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și analizată în accepțiunea conferită acesteia de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu este aplicabilă salariului care urmează să fie plătit în viitor, în virtutea distincției dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
următoarei probleme de drept: Dacă perioada de asigurare a permanenței inactive de către magistratul aflat la dispoziția angajatorului, fără să îndeplinească nicio activitate, dar putând în orice moment să i se ceară să își îndeplinească atribuțiile, reprezintă muncă suplimentară în accepțiunea de timp de lucru stabilit prin prevederile Directivei 2003/88 CE a Parlamentului European, remunerarea magistratului urmând a fi făcută prin coroborarea art. 8 alin. (1) din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 123 alin.
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
muncii suplimentare prestate, respectiv dacă perioada de asigurare a permanenței inactive de către magistratul aflat la dispoziția angajatorului, fără să îndeplinească nicio activitate, dar putând în orice moment să i se ceară să își îndeplinească atribuțiile, reprezintă muncă suplimentară în accepțiunea de timp de lucru stabilit prin prevederile Directivei 2003/88 CE a Parlamentului European, impunându-se lămurirea corelației dintre Codul muncii, pe de o parte, și regulile generale edictate în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017 referitoare la salarizarea magistraților, pe de altă
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
la activitățile stabilite de președintele instanței în conformitate cu legea. » ... 89. Prin urmare, nu se poate reține în situația judecătorilor un mecanism de evidențiere concretă a timpului de muncă săptămânal - existența unei durate normale a timpului de muncă săptămânal - în accepțiunea art. 112 din Codul muncii, în afara căreia să se poată cuantifica munca suplimentară, potrivit art. 120 din Codul muncii, și care să genereze, astfel, posibilitatea valorificării acestui beneficiu legal, fie prin compensarea cu ore libere plătite, fie prin acordarea
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
următoarei probleme de drept: Dacă perioada de asigurare a permanenței inactive de către magistratul aflat la dispoziția angajatorului, fără să îndeplinească nicio activitate, dar putând în orice moment să i se ceară să își îndeplinească atribuțiile, reprezintă muncă suplimentară în accepțiunea de timp de lucru stabilit prin prevederile Directivei 2003/88 CE a Parlamentului European, remunerarea magistratului urmând a fi făcută prin coroborarea art. 8 alin. (1) din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 123 alin.
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
o VRS de 605,225 lei cu o dată anterioară stabilirii drepturilor de pensie nu se circumscrie noțiunii de venituri suplimentare și nici nu reprezintă un document de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia, în accepțiunea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aceste noțiuni având în vedere atât ipoteza în care veniturile au fost realizate, dar nu au fost valorificate, deoarece lipsea dovada lor, cât și pe aceea în care documentele au existat, dar
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
încălcării dreptului de proprietate, protejat de art. 44 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală, sunt neîntemeiate. Curtea a arătat constant în jurisprudența sa că noțiunea de „bun“, consacrată de art. 1 din Primul Protocol la Convenție și analizată în accepțiunea conferită acesteia de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu este aplicabilă salariului care urmează să fie plătit în viitor, în virtutea distincției dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum și dreptul
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
trai decent. ... 38. În ceea ce privește art. 53 din Constituție, Curtea reține, în prealabil, că acest text se referă la condițiile în care exercițiul unui drept sau al unei libertăți fundamentale poate fi restrâns numai prin lege, înțeleasă în accepțiunea sa strictă, de act juridic formal adoptat de Parlament, și nu prin alt act normativ. Întrucât prin prezenta excepție de neconstituționalitate sunt criticate dispoziții cuprinse într-o ordonanță de urgență a Guvernului, Curtea reține că art. 53 din Constituție, invocat
DECIZIA nr. 535 din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298475]
-
finalizată cu ieșirea sa definitivă din ordinea juridică, întreabă dacă se poate aprecia că efectul suspendării pe o perioadă îndelungată ar fi de natură a afecta însăși existența dreptului, fără a menționa, într-o manieră neechivocă, care ar fi, în accepțiunea sa, consecința unui răspuns afirmativ în privința constatării acestei ingerințe asupra patrimoniului beneficiarului. ... 96. Distincția se impunea, cu atât mai mult cu cât, anterior abrogării dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a existat o dezlegare în drept
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema dedusă judecății trebuie să fie susceptibilă de interpretări diferite și controversate, din cauza lipsei de claritate a normei juridice, caracterului incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
de textul constituțional de la art. 136 alin. (3), precum și bunuri de uz public și de interes public. Or, în aceste condiții, utilizarea sintagmei „domeniu public local“ este eronată și riscă să creeze confuzie, în contextul în care, în accepțiunea sa largă, acest concept include atât bunurile aflate în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale, cât și bunurile aflate în proprietatea privată a acesteia. Însă, din modul în care este redactat art. 146 din lege rezultă că terenurile și clădirile în
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
de a dobândi în patrimoniu un drept de proprietate publică, ceea ce contravine art. 136 alin. (2) din Constituție. Sintagma „domeniul public local“ este utilizată în mod eronat și există riscul să se creeze confuzie, în contextul în care, în accepțiunea sa largă, acest concept include atât bunurile aflate în proprietatea publică a UAT, cât și bunurile aflate în proprietatea privată a acesteia. ... 170. Se apreciază că art. 146 alin. (2)-(4) din lege creează o confuzie între anumite categorii de
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
procedurii abrogate de un complet nelegal constituit este contrară prevederilor art. 126 alin. (4) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, conform cărora compunerea Înaltei Curți se stabilește prin lege, iar părțile au dreptul la un proces echitabil în accepțiunea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în fața unei instanțe judecătorești constituite în prealabil prin lege. Prin raportare la jurisprudența Curții de Justiție
DECIZIA nr. 400 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275401]
-
februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004), Curtea a statuat că, în temeiul acestei norme constituționale, legiuitorul ordinar este competent să creeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecți de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. ... 23. Pentru
DECIZIA nr. 437 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275464]
-
dreptului și afectând în sens negativ dreptul fundamental la proprietate, astfel cum înțelesul constituțional al verbului „a afecta“ a fost stabilit în jurisprudența Curții Constituționale. Totodată, persoanele îndreptățite la aceste sume sunt titulare ale unui drept de creanță, care, în accepțiunea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, constituie un „bun“, astfel încât acestea pot pretinde că au cel puțin „o speranță legitimă“ de a redobândi efectiv dreptul de proprietate. ... 35. Se afirmă, în esență, că o ordonanță de urgență
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
precitată, paragrafele 33-36). ... 21. În ceea ce privește invocarea art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate, precum și cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, dreptul
DECIZIA nr. 376 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274584]
-
unei autorități publice sau a unui serviciu public, elimină posibilitatea invocării unui alt interes de altă natură decât cel material, cum ar fi dreptul procurorului la promovare în interesul realizării justiției. Prin urmare, această limitare a naturii pagubei iminente în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 este neconstituțională, îngrădind dreptul persoanei vătămate în alt sens decât printr-o pagubă materială prezentă sau viitoare și afectând, în final, garanțiile de independență a justiției. ... 7. Curtea de Apel
DECIZIA nr. 515 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277167]