36,225 matches
-
Întocmește comitetul un raport formal asupra eficienței sale, adresat consiliului director? Cum se evaluează comitetul în raport cu ceilalți? Ca parte a evaluării proprii, discută comitetul calitatea informațiilor pe care le primește și face recomandări consiliului director cu privire la necesitățile sale de training? Acceptarea noilor membri Primesc noii membri o copie a termenilor de referință, o scrisoare de numire stabilind responsabilitățile, termenii și remunerația? Membrii noi nonexecutivi primesc declarații financiare recente și alte rapoarte publice, rezumate pentru directori ale rapoartelor de audit intern, comentarii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
mai încet. Făceam prea mult zgomot. Așa-i cînd trăiești peste posibilități. Ești încordat, te agiți, zgîrîi timpane. Mai și gemi de durere. Într-o noapte cu vînt, între pocnetele oberlichtului lăsat deschis, am înțeles că resemnarea are un substitut, acceptarea. L-am acceptat așa. Căsătoria ultimă putea fi un alibi pentru legătura puțin incestuoasă: nepoata cu 35 de ani mai tînără, crescută pe genunchii lui și a cărei întîie dimineață de femeie fusese în brațele seducătorului unchi. Nu, nu puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tine. Tu ai sculptat-o cu dinții tăi de vampir cu care ai scormonit adevărul. Ai vrut să experimentezi, să încerci, să înțelegi. În loc să contempli. Să contempli și să te bucuri. Ăsta ar fi singurul sens al vieții. Faza 5. Acceptarea De câteva zile, am început tratamentul. Poate este doar o impresie, dar mă simt mult mai bine sau, cel puțin, împăcat cu gândul că asta ar trebui să fac. Asta face toată lumea în situația mea. Azi, chiar m-a vizitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
te devorează pe dinăuntru, căci pieptul adăpostește deopotrivă și inima, centrul și organul iubirii. Tot el oferă și soluția vindecării prin explorarea subconștientului, eliberarea prin analiză. Analiza poate declanșa un proces invers, alchimic, de metamorfozare a bolii înapoi în recunoaștere, acceptare, eliberare, reactualizarea și demascarea sentimentului. Când nu mai poate fi însoțită de speranță, iubirea se concretizează sub forma obsesiei, psihozei și a depresiei; atunci survine și instalarea bolii. Ea se alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
graduală a avansurilor ce îi sălta cota la rangul de mister feminin, tăcerea ei era interpretată de bărbați nu ca timiditate, ci ca o afirmație mascată, păstrată în găoacea bulbului floral atât cât era nevoie, ca apoi să răsară brusc acceptarea directă ar fi descalificat-o în ochii alesului joaca de-a v-ați ascunselea devenind incitantă pentru vânător dar pasibilă de greșeli; și atunci când tulburarea ajungea la scala posibilei renunțări la luptă, începea din direcția ei pânda, expunându-și milimetru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plantă heteroblastă. Orașul e o plantă? E o ființă plantată de om în carnea Pământului. Cei ce au grijă de această ființă sunt monștrii. Catedrala Brăilei care se ruga în așteptare părea un sfinx fără viață. Ascetismul său consta în acceptarea diformității sale. Se ruga într-o meditație profundă să moară. Oricum murea, dar nu avea cum să știe. Intrase virgină în peisajul orașului și fusese violată de uitare, ceea ce o alterase și mai mult, semănând acum cu un siloz care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un început unic și nu mai multe, tu mi-ai dat soluția unor finaluri multiple, diferite ca nuanță. Dispari! Teorema lui Beppo Levi: Dacă șirul de funcții reale este monoton crescător, atunci șirul converge către o funcție integrabilă. Demonstrație: Fie acceptarea vieții care i s-a dat, încât Nilă s-a convertit la ezoterismul matematic pentru a fi auzit și simțit că el și-a creat scopul liber deși ratat dinainte de a fi trasat, dar, și tocmai acest lucru era la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de bucuria oferită de lucrurile bune ale vieții și îți subminează spiritul de inițiativă. Ea face ca oamenii să devină ipohondri, speriați de critici și de durere fizică. Copiii noștri sînt prea tineri ca să recunoască pericolele care îi pîndesc prin acceptarea sărăciei, ca fiindu-le predestinată. Aș vrea să mă asigur că ei vor deveni conștienți de acestea și că vor fi pregătiți să plătească prețul cerut de drumul spre bunăstare". Dar tu? Trebuie sau nu să schimbi starea de lucruri
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
de ajuns să economisești și să investești. Nu este suficient nici să te afli pe drumul cel bun, ci trebuie să faci un salt uriaș în direcția bună. Teama de riscuri și de eșecuri nu trebuie să te oblige la acceptarea unui trai minimal, ci să cauți întotdeauna satisfacțiile pe care ți le pot oferi numai eforturile susținute. CINE NU ACȚIONEAZĂ NU GREȘEȘTE Ultimul meu mentor era de părere că "dacă nu faci greșeli în mod constant, înseamnă că nu riști
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
la faza evalu...rii externe și a deciziei de aderare; și, așa cum am observat deja în ț...rile admise la 1 mai 2004, conținu... cu un moment al adev...rului de ambele p...rți, cănd „veteranii” UE se întreab... dac... acceptarea noului membru a fost înțeleapt..., iar novicele începe s...-si m...soare problemele create, nu rezolvate, de aderare. Colegul Peter Balazs, primul comisar european numit de Ungaria, diplomat și profesor la CEU, insist... în ultimele sale alocuțiuni și publicații tocmai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
deloc îndep...rtat - că s...-l parafrazez pe Alvin Toffler - m... gândesc când citesc fragmente din unele oferte electorale. Alegerile din acest an cap...ț... o semnificație special..., dac... le judec...m prin prisma anului 2007, a circumstanțelor care preced acceptarea în Club, adic... aplicarea cât mai riguroas... a prevederilor privind acquisul comunitar, cu implicațiile de ordin financiar ce decurg. Ț...rile vecine României care au intrat în Uniune la 1 mai a.c. se confrunt... cu crize fiscale, cu ajust...ri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
o singură dată în acest compromis al sinelui, să-ți iei destinul în serios, să ți-l consemnezi într-o carte fantastică cu happy end și s-a zis cu vina de a fi om singur. O singură dată, și acceptarea te proiectează chiriașul propriului destin. Petre, anticarul ce nu-și cunoaște cărțile este mai fericit decât poetul singurului poem despre sine. Părintele Tatu știa carte cât toți profesorii la un loc. (Uneori, ca să înțelegi un om trebuie să ai aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lui Dumnezeu, dat fiind că El Însuși le-a cerut apostolilor să nu vorbească public despre acest subiect. În plus, faptul că s-a pogorât pe pământ „învelit în carne”, așadar „camuflat” sub o înfățișare comună, reprezintă o piedică în fața acceptării adevărului. Prin urmare, nerecunoașterea Sa ca Mesia constituie un păcat justificabil, care poate fi înțeles și, la o adică, iertat. Cu totul altfel stau însă lucrurile în ceea ce privește Duhul Sfânt, dat fiind, spune Hrisostomul, că „despre Duhul iudeii aflaseră de multă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a fiecărui organism. Metodologia de spital impune ca înainte de intervenție, pacientul să conștientizeze, prin semnătură, aceste riscuri. Fără alte explicații internul întinde Dorei o mapă și un stilou. Dora abia își aruncă privirea pe "Declarație de luare la cunoștință și acceptare a riscurilor chirurgicale legate de intervenția...", când vocea profesorului rupe deja tăcerea : Sunteți de acord și vă însușiți prin semnătură această declarație ? Sunt de acord, nu am motive să amân, răspunde pe loc Dora, în timp ce mâna tremurândă depune semnătura cerută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zice vodă, mult hâtru este și meșter la năvală neprevăzută în locuri iscusit de el alese, că nici nu știi de unde vine prăpădul, slăvite Rex. Trufașul Rex, deși i-a pus palma pe creștet în momentul îngenuncherii ca semn al acceptării gestului de supunere, a privit spusele însoțitorului ca pe niște săgeți îndreptate către zona inimii. Cuum, cuum, hatmane Turculeț? Au oare tu pui la îndoială vrednicia vitejilor mei și iscusința căpitanilor oștirii mele încununate de glorie în bătăliile de la porțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
părul închis la culoare, tenul potrivit, statura atletică, era înalt, slăbuț, și respira de o noblețe personală, proprie. Până acum nu ți-a păsat, nu-i așa? N-am nevoie așa de târziu. Păstră o secundă de tăcere, un oftat acceptare a acestui fapt, un sincer regret, și spuse: Rămâi , te rog. Tonul cald, dar care păstra distanța, încât părea a nu mă lăsa de capul meu, dar care în același timp care nu mi-ar fi îngrădit cu nimic libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
posibile, de scaune imaginare și imaginate. Insă această coerență era o insultă la adresa mea, era o rană vie, care ardea. Nu înțelegeam și nu voiam să înțeleg, pentru că, dacă aș fi înțeles, aș fi fost, poate, tentată să accept, iar acceptarea mi se părea imundă. Pentru a nu tulbura, printr-o ah, cât de firească aducere în atenția tuturor a unei mici probleme: pentru Dumnezeu, mai avem nevoie de un scaun, pentru a nu tulbura deci armonia tăcută a grupului, acel
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
chiar cu lumea laică. Solidar în gândire și fapte. Aș fi bucuros dacă această carte ar reuși în linii mari să exprime convingerea pe care o împărtășesc mulți alții. Nu interpretez credința doar în sens strict eclezial sau intelectual. Astăzi, acceptarea pasivă a ceea ce îmi prescrie Biserica în materie de credință valorează foarte puțin chiar și pentru cei mai conservatori dintre catolici. A crede presupune mai mult decât simpla adeziune la anumite afirmații considerate adevăruri de credință. Credința implică și ceea ce
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
foarte în amănunt zece ani mai târziu, de un teolog catolic la Tübingen, cu un deceniu înainte de sosirea mea, și el la rândul lui predând, dar nu în cadrul unei facultăți teologice. Era Romano Guardini, în cartea Die Annahme seiner selbst (Acceptarea de sine), publicată în 1960, anul în care fusesem chemat la Tübingen: "Sarcina poate deveni foarte grea. Există o împotrivire față de necesitatea de a fi noi înșine: de ce ar trebui să fiu eu însumi? Am cerut oare eu să fiu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
această intuiție nu venise doar de la interlocutorul meu și nu era nici măcar rezultatul efortului meu intelectual. Poate venise din afară, de sus? Credință? Este evident că această întrebare fundamentală nu se referă la credință în sensul tradițional catolic sau la acceptarea intelectuală a adevărurilor de credință supranaturale, majoritatea sub formă de dogme. Dar nu este vorba nici măcar despre credința în sensul protestant, al acceptării justificatoare a harului lui Dumnezeu în Cristos. Poate că se referă la viziunea mea personală, dar această
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Este evident că această întrebare fundamentală nu se referă la credință în sensul tradițional catolic sau la acceptarea intelectuală a adevărurilor de credință supranaturale, majoritatea sub formă de dogme. Dar nu este vorba nici măcar despre credința în sensul protestant, al acceptării justificatoare a harului lui Dumnezeu în Cristos. Poate că se referă la viziunea mea personală, dar această întrebare este mult mai simplă, elementară, fundamentală. Când se vorbește despre descoperirea conștientă a motivației existenței umane, întrebarea se impune creștinilor și nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
situația financiară, ci comportamentul și activitatea spirituală. O viață relativ fericită există cu adevărat: este fericirea înțeleasă nu ca euforie, dar ca o condiție sufletească de fond, ce reușește să treacă nevătămată chiar și prin situațiile cele mai nefericite. Înseamnă acceptarea a ceea ce ne rezervă viața, fără ca totuși să ne resemnăm mereu. Nu încetez să admir mereu persoanele constrânse să rămână într-un scaun cu rotile, ce deseori mi se par mult mai fericite decât cele sănătoase. Admir părinții care transmit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
până la sfârșit? Nu ar fi mult mai convenabil omului un pesimism de principiu? Răspunsul pe care îl dau nu este superficial, ci doar provizoriu: bucuria de a trăi se conservă probabil mai bine dacă există constant conștiința propriei efemerități și acceptarea faptului că moartea poate veni în orice moment, nu refuzul ei. Desigur, cu aceasta nu intenționez să am ideea fixă a morții și cu atât mai puțin cea a infernului sau diavolului, ci mai degrabă să mențin un calm plăcut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pentru milioane de catolici fusese enciclica Humanae vitae de Paolo VI (1968), care condamna ca păcat orice formă de contracepție. "Enciclica pilulei" mă determinase să pun întrebarea critică magisteriului papal cu cartea Unfehlbar? Eine Anfrage (Infailibil? O întrebare) (1970). În schimbul acceptării propunerii unei soluții teologice constructive, înaltele ierarhii ale Bisericii au încercat să închidă gura teologului catolic care punea această întrebare: au încercat să mă discrediteze în interiorul Bisericii și să mă distrugă în mediul academic prin revocarea missio canonica. În ambele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pământ soluții mereu noi și diferite, care să se adapteze din când în când situației și să fie elaborate deseori într-un joc de echipă cu experții celorlalte domenii. În orice caz, astăzi o etică rațională nu mai poate presupune acceptarea pasivă a unui sistem de norme eterne, fixe, imutabile, transmis de cei care ne-au precedat. Trebuie găsită soluția care ține cont atât de dezvoltarea istorică a normelor morale, cât și de diversitatea lor culturală. Normele fără o situație concretă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]