145,175 matches
-
Că și: "am plecat în oraș/ să-mi cumpăr bretele/ e ziua mea/ fac șaizeci de ani/ anul trecut pe chomolungma/ încă mă întîlneam cu hilary/ (au rămas două mîini la mine-n fotoliu/ nu înțeleg cine le-a uitat acolo)/ de la servici am primit în dar/ un cocos pentru cocoașă mea/ poate-mi arată cineva/ cum să cînt la el/ n-am a ma plînge/ sînt un șam răsfățat/ mă gudur la picioarele patronului/ îi pun la loc bătăturile/ el
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
și sălbăticiți, violuri etc. La întrebarea unuia din generalii N.A.T.O. ("în ce țară ne găsim"), răspunsul este savuros: "în ceva mic și-n tranziție, nu-mi aduc aminte, ceva pe lîngă Ucraina - răspunse Van der Merde. Da' nu scrie acolo pe hartă? - A căzut zacuscă pînă lîngă Odessa și nu se mai vede". La prima vedere, în spiritul propriu satirei, de răsturnare a locurilor comune, Vasluiul (prin extensie, România) este raiul pe pămînt. Ba mai mult, spațiul mioritic emană conotații
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
apuci și-l tragi, semn că nu mai fusese dat la curățat de ani și ani de zile... Cum arăta figura lui Marin Preda ivit brusc în partea cealaltă a perdelei, fața impunătoare, ochelarii groși, negul rebel de pe obrazul drept, acolo unde lama de ras ezita întotdeauna, lăsând un smoc mărunt de păr ca iarba ferită de coasă... Cum era îmbrăcat, - costumul de vară nisipiu, de in, cu ceva mătătos în el sclipind în bătaia luminii electrice, ce observasem mai demult
Scene cu Marin Preda (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15087_a_16412]
-
de opere memorialistice și epistolare ale unor scriitori cunoscuți sau redați acum interesului public. Fiind fragmente (oricît de unitare sau de rotund alese în jurul unei teme), nu atît valoarea lor literară în sine atrage atenția, ci atmosfera sau personalitățile portretizate acolo. Descoperim o doamnă cu mult talent, pianistă și scriitoare, Constanța Marino-Moscu, care alege să rămînă o mamă de familie respectabilă în Bîrlad, apoi în Buzău. Scrisorile și paginile de amintiri pe care le-a lăsat sînt interesante materiale de studiu
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
de trecut. Ceaușescu n-a murit. Trăiește și are o mie de capete! În Japonia, funcționarul public se pleacă pînă la pămînt în fața cetățeanului. De el și numai de el depinde soarta sa pentru că se află, logic, în slujba lui. Acolo și în alte locuri civilizate, fiecare om are buricul lui. Am să mai votez în țara mea atunci cînd legea îmi va permite să văd buricul celui pe care îl aleg. Prefer ludicul, subtilitatea și chiar perversitatea unor altfel de
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
Marin Mincu, Ziua literară, 24 iunie) Viața e în altă parte Poezia ca ultim sălaș al lui Dumnezeu", așa spunea cineva despre felul necruțător în care Kundera vede poezia în cartea sa căreia i-am împrumutat titlul. Unde este viața? Acolo unde se află armonia și tandrețea, unde verbul se topește în gesturi și gesturile primesc concretețea verbului. Pe pămînt? Da, și pe pămînt, în unele locuri. Ai nevoie numai de șansă ca să se producă revelația lor, ca să se arate. Drumul
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
moalele capului. Căldura, bat-o vina! Zic și intru. Zeci și zeci și sute de sortimente de cactuși, aloe, agave, trandafiri japonezi, mușcate... Ciulini nu aveți? Cu obrazul curat ajung astfel, cu o aloe în brațe, în sălașul lui Dumnezeu. Acolo este căsuța prietenilor mei unde, în plin Bărăgan, gazonul este verde și bogat, brazii stau drepți și te salută, crinii se pleacă la pămînt de greutatea florilor, răcoarea și mirosul trandafirilor desăvîrșesc răsfățul minunilor ce se întind la picioarele mele
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
răcoarea și mirosul trandafirilor desăvîrșesc răsfățul minunilor ce se întind la picioarele mele, al bucatelor de pe masă. Am trecut probele și, la capătul lor, sînt răsplătită: am căzut într-un alt Bărăgan. Prietenia este cel mai frumos dar, nu? Și acolo viața este cel mai provocator miracol. O perlă din "Evenimentul zilei" Citim într-un reportaj din "Evenimentul zilei" (29 iunie a.c.) următoarea veste nedumeritoare: "Bellu se va înfrăți cu cimitirul parizian "Perle-à-Chez"! Chiar așa, și în titlu și în reportaj
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
fie mai clar. Astfel, nu vei putea spune că ai fost înșelat. Cunoști îndestul datele problemei, ca să o putem reduce la principiile ei. Vor cu orice chip să fii făcut fericit, fie că o dorești sau nu; iar ca să ajungi acolo, ți se indică două căi contradictorii. Sau să fii fericit împreună cu ceilalți, ca o verigă într-un lanț sau să-ți găsești satisfacție întorcându-le spatele, precum melcul în cochilia lui. Au, câteodată, bunătatea să te lase să-ți faci
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
cere să se reverse asupra celuilalt, și vor putea fi trei. Nu vom mai fi de față, îmi vei spune, spre a ne neliniști sau a ne bucura pentru ei. Este, din nenorocire, adevărat, dar oricum nu vom mai fi acolo. Însă numai astfel, vreau să spun cu ajutorul tău, cineva va putea ști într-o bună zi, dacă zilele ce vor veni vor fi mute. (Din volumul inedit Paiață tristă, în curs de apariție la Editura Muzeului Literaturii Române)
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
în timpul nopții era port clandestin pentru corăbiile contrabandiștilor, dar care în bătaia soarelui părea locul cel mai nenorocit al deșertului, în fața unei mări sălbatice și pierdute, și atît de departe de orice așezare că nimeni n-ar fi bănuit că acolo sălășluia cineva în stare să schimbe soarta unei ființe. Pînă și numele părea o glumă, căci singurul trandafir care s-a văzut în satul acela a fost adus de senatorul Onésim Sánchez în persoană, chiar în seara cînd a cunoscut
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
fluturele de hîrtie. Numai ea îl văzu, căci gardienii din vestibul adormiseră pe banca de lemn cu spătar, cu puștile în brațe. După mai multe rotiri uriașul fluture litografiat se desfăcu de tot, se lovi de perete și rămase lipit acolo. Laura Farina se strădui să-l desprindă cu unghiile. Unul dintre gardieni se trezi la aplauzele din odaia alăturată și luă seama la încercarea-i zadarnică. - Nu se poate desprinde - zise prin somn. E zugrăvit pe perete. Laura Farina se
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
Costică după porcul speriat. În curte, a intrat, târându-și picioarele, Însă drept ca lumânarea, și moș Gogu, tatăl lui Gheorghe. Stătea cu baba lui, singuri, dezlipiți de sat, Într-o casă, În gura unei vâlcele, rupt parcă de lume. Acolo, crescuse și Elena. Singură, doar ea și pajiștele de pe dealuri. - Scăpă! Aoleo, scăpă! Păzea, tataie, că te mușcă arătarea!, s-a amuzat ea, care trăia momentul ca pe un spectacol al copilăriei fără de sfârșit. - Hai, bă, moș Gogule, nu vezi
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
trag și pe-aici unii cu puștile? - Ba da! Dar zic și eu că aș vrea. Și tăticuțul meu e Îngrijorat! Mi-a spus să nu ies din curte. A auzit el, că s-ar duce cu furci și topoare, acolo, la Sfatul Popular, mâine, să-i schimbe pe unii. Dumnezeu știe! Nu e treaba mea, că sunt copil. Tu ce crezi? - Eu știu?! Cert este că ceva se-ntâmplă! Simt eu! Numai că... barbarii au stăpânit tot timpul lumea. Am
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
rușinat. A pus o clipă capul În pământ, apoi mia zâmbit. - Știi ce? - mi-a șoptit la ureche. - Dacă nu ar fi oamenii ăștia aici, te-aș mușca de vârful nasului și te-aș pupa odată pe ochișorul ăsta drept, acolo, sub aluniță. Să văd ce mai zici? - Nimic..., ce să mai zic?! - Înseamnă că și tu vrei! Hoțule! Am tăcut. - Bine că știu! Și, după aceea, Împărțim și banii! Dar ai răbdare... să mai strâng, să-mi fac „zestre” ! Și
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
te bată! Dar păcătos mai ești! - Acum, să nu crezi că n-am priceput, sunt eu nărod, dar nu și prost! Însă vezi dumneata, fiecare vede lumea de pe locul său! Eu, de la anii mei, copiii, de la vârsta lor! Și, de-acolo, fiecare cu dreptatea lui! Dar, lasă asta, văd că nu ne Înțelegem. Cu politica aia, cu ce se-aude, ce zici? Moș Gogu a privit o clipă, parcă dincolo de noi. A făcut ochii roată și a oftat. - Gata! Cu cei
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Ardoarea așteptării îi este însă pedepsită. Și mama și copilul mor la naștere. Iar sufletul - nebotezat, de vreme ce n-a fost încarnat - ajunge în limb. Adică părăsește cerul, fără a fi avut vreo experiență pămîntească. Este de presupus că va rămîne acolo pînă la sfîrșitul vremurilor, în acel spațiu-limită dintre Cer și Pămînt sau, poate, dintre Infern și Pămînt. Infernul și Paradisul par egale în această metaforă dumasiană. Ediția princeps, în volum, a primului roman al Muschetarilor se încheie cu un text
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
întîlni pe ea care, în ochii lui, e tot un demon. După ce muschetarii au ținut sfat în bastionul Saint-Gervais, Athos revine și recuperează stindardul uitat. Deși dușmanii trag asupra lui, nu e atins de nici un glonte. În timpul cît au stat acolo, cei patru prieteni au fost păziți de morții părăsiți în fort după lupta ce se purtase cu o zi în urmă. Cînd, la sfîrșitul primului roman, același Athos pleacă să îl găsească pe călău, în plină noapte, peste o apă
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
e limpede că povestirea se transformă într-un basm inițiatic. Sînt mult prea multe semne spre a putea fi ignorate. În După douăzeci de ani, narațiunea face două bucle mitice. Prima: întrevederea dintre Athos și ducesa de Chevreuse. Se povestește acolo cum Raoul de Bragelonne e fiul unui preot (Athos) și al unui cavaler rătăcitor (ducesa de Chevreuse) - ambii, celibatari prin definiție. Deghizările sînt revelatoare, nu întîmplătoare. Cea de a doua: încercarea eșuată a celor patru personaje principale de a deturna
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Personajele - indiferent dacă apar ca oameni, zei, mistreți, grifoni - sînt totdeauna umbre sau fantome, vise sau statui. Și în centrul labirintului și la răscruci se află nu numai mormîntul, ci și închisoarea. Prea puțini sînt cei care nu trec pe acolo. E destinul fiecărui personaj și toți o știu sau o presimt. Destin pe care îl asumă, dar, în general, încearcă să îl uite, fiecare după posibilități. Iar dacă, nocturn, omniprezentul labirint este contracarat de închisoare, diurn - îi este contrapusă Curtea
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
neputință interioară. Și aceasta este o mare problemă, azi. Vorbim de adevăr, dar în fond - e lucru știut - nici nu există un singur adevăr... Dacă mă refer numai la țara din care provin și pentru care realizez emisiuni radiofonice - România -, acolo, în urmă cu zece ani, s-a produs acea "revoluție televizată", iar termenul de "sindromul Timișoara" s-a impus și în mass-media din Occident. Opinia publică a fost bombardată cu imagini și informații de tot felul, care apoi au fost
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
ales dacă acestea nu sunt bine fondate. Poblema aceasta am avut-o și aici, în Germania, în timpul războiului din Balcani, din Kosovo. În acea perioadă intelectualii de la noi s-au grăbit să se amestece, fără a cunoaște situația reală de acolo și acest fapt a constituit desigur o greșeală. Iar acum? Acum suntem cu toții ceva mai isteți și încercăm să cugetăm mai mult înainte de a da sentințe. Oricum tematica este deosebit de vastă. Iată pe scurt, ce cred: în vremurile noastre, intelectualii
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
frații mei rătăcesc prin Est întrebîndu-se unde/ va răsări soarele peste 7 ore, nici o speranță, le simt/ umbra alături, pe aici, din casa din Woodside strălucind/ în beculețe ca beteala în părul unei mirese se vede/ atît de departe, de acolo nici pînă acolo nu se mai vede" (Hurrah New-York!). Sau: "doar gîndul nomad și cuminte stă ghemuit în orașul de acasă/ și arde suspin ca schimnicul în muntele său părăsit/ cu Dumnezeu în privirea cît cerul" (ibidem). Sau: "într-atîta libertate
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
prin Est întrebîndu-se unde/ va răsări soarele peste 7 ore, nici o speranță, le simt/ umbra alături, pe aici, din casa din Woodside strălucind/ în beculețe ca beteala în părul unei mirese se vede/ atît de departe, de acolo nici pînă acolo nu se mai vede" (Hurrah New-York!). Sau: "doar gîndul nomad și cuminte stă ghemuit în orașul de acasă/ și arde suspin ca schimnicul în muntele său părăsit/ cu Dumnezeu în privirea cît cerul" (ibidem). Sau: "într-atîta libertate ți se poate
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
parcă din afară, din mirajul citadinismului american), poetul își dă seama de constanța izolării (inadaptării) sale, de lăuntrică factură, manifestîndu-se indiferent de situarea sa pe meridiane: "la urma urmei, fugi de acasă pentru a fi fericită/ sau pentru că fericirea de-acolo nu te mai satisface,/ pare monotonă, la fel de monotonă ca viața de aici,/ chinuită între cîțiva dolari, datorii, speranțe,/ cu șevaletul uitat în debara, uleiurile uscate,/ cu gîndul la galeriile din Soho,/ bulversată de pop-art-ul expus peste tot,/ de hazardurile lui
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]