2,673 matches
-
Chevalier, fiecare cetățean chinez consumă, în medie, echivalentul energetic a mai puțin de o tonă de țiței. Firește că pentru perioada următoare nu se pune problema unei egalizări a consumului mediu de energie pe fiecare cetățean. Același autor surprindea cu acuitate că, "...dacă chinezii ar avea același standard de viață ca și occidentalii, ei ar deține 700 de milioane de automobile, implicând un consum anual de motorină echivalent cu întreaga producție de petrol a Orientului Mijlociu. Ceea ce este chiar imposibil. Am
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
devenit principala piață de export a Japoniei, înlocuind-o pe cea americană. Mai ales după criza actuală, care a avut drept punct de plecare o criză financiară, devine clar că problema unei noi ordini financiare se va pune cu mare acuitate la nivelul continentului asiatic. Este prematur să discutăm despre un punct de vedere asiatic în această privință, dar apar limpede câteva constante ale acestor căutări. Domeniul financiar este văzut drept o componentă a domeniului economic pe care trebuie să-l
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
2008, și 26% dintre japonezi față de numai 14% în 2008.396 Liderii chinezi realizează că problema principală este dezvoltarea țării; dacă acest obiectiv se realizează, prin forța lucrurilor modelul capitalist consacrat va fi afectat. Stefan Halper, cercetător american, surprinde cu acuitate și într-o formulă fericită o asemenea dinamică: "așa cum globalizarea a micșorat lumea, China micșorează Vestul", prin limitarea tăcută a valorilor și influenței sale. Cert este că actuala criză împinge China în centrul atenției. Pe de altă parte, ideea de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
un fond de culoare; (Planșa nr.32) prin presarea unei bucăți de tifon îmbibată cu culoare pe o suprafață de hârtie. Un alt procedeu îl constituie exercițiile de obținere a nuanțelor culorilor, deosebit de importante pentru copii, deoarece le dezvoltă pe lângă acuitatea cromatică și simțul armoniei. Există în domeniul educației artistico plastice doi termeni ce niu se confundă, întrucât au semnificații diferite: a modula și a modela culorile. Modelarea ajută la formarea tonurilor mai deschise sau mai închise de culoare, a degradeurilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
exprima o idee, de a crea ceva valoros. Cercetările psiho-pedagogice în domeniu au stabilit următoarele componente ale sensibilității estetice și artistice ale elevilor: a) sensibilitatea spirituală capacitatea de a deosebi însușirile estetice esențiale de cele neesențiale ale unor forme. b) acuitatea vizuală capacitatea de a percepe impresiile și senzațiile estetice cele mai slabe. c) capacitatea de adaptare a percepțiilor vechi la condiții artistice schimbate; receptivitate față de problemele noi estetice și artistice etc. În afară de aceste componente ale sensibilității, personalitatea elevului, gândirea lui
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
folosite, se urmărește să se antreneze acele potente creative ale elevilor care duc la realizări artistice productive conștiente, personale și imediate. 1. Metoda exercițiului Dintre metodele didactice tradiționale, principala metodă din cadrul activităților artistico-plastice este exercițiul. Prin exerciții elevii își perfecționează acuitatea vizuală, spiritul de observație, dobândesc unele deprinderi practice legate de cunoașterea diferitelor procedee a unor tehnici de lucru. In acest scop pot fi utilizate exercițiile de invenție cu efecte plastice surpriză. Acest exercițiu se bazează pe proprietatea divergentă a gândirii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ajung în mintea omului pe căi senzoriale. De aceea, el a concluzionat că diferențele individuale de inteligență provin din diferențe ale capacităților senzoriale. Pentru a verifica această idee, Galton a creat un laborator la Londra, în 1884, unde a măsurat acuitatea vizuală și auditivă și precum viteza de reacție la peste 10.000 de persoane. Deși rezultatele nu au fost concludente, Galton este un pionier al studiului diferențelor individuale. Psihologii europeni ai secolului XIX au urmărit funcții cognitive mai complexe, cum
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Europa și care, într-o anumită măsură, însemnau o reîntoarcere la filosofia lui Rousseau. Odată cu ele, prin Bergson, Freud și Marx (Barron, 1995; Hughes, 1953), se redescopereau valoarea și validitatea gândirii subiective, intuitive și preconștiente. Guilford (1970) a observat cu acuitate că, de-a lungul anilor, proiectul lui Terman a vizat tendința de clasificare a oamenilor în funcție de anumite trăsături (similar proiectelor mai mult sau mai puțin încununate de succes ale lui Galton și ale experimentaliștilor germani). Metoda lui era relativ simplă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lor, Davis (1992, pp. 69-72) a ajuns la concluzia că trăsăturile personalității indivizilor creativi se traduc prin conștiința creativității proprii, originalitate, spirit de independență, asumarea riscurilor, energie individuală, curiozitate, simț al umorului, atracție față de complexitate și noutate, simț artistic, flexibilitate, acuitate perceptivă și tendința izolării de ceilalți. Deseori se semnalează că atitudinea de toleranță față de ambiguitate reprezintă una dintre caracteristicile indivizilor creativi (Dacey, 1989; MacKinnon, 1978; Sternberg, 1988a). Spre exemplu, indivizii cărora li se administrează Scala artistică Barron-Welsh (Barron-Welsh Art Scale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
implicite despre creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în exprimarea verbală
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ordinea naturală. Mai târziu, când se ridică, încetează să mai meargă în patru labe și devine biped, strămoșul omului își eliberează mâinile, își dezvoltă creierul și adaugă un cortex creierului reptilian; mirosul i se atenuează și olfacția își pierde din acuitate. în schimb, i se dezvoltă vederea: vede mai bine. Ochiul, mai elaborat, înlocuiește nasul primitiv; mirosul se estompează în favoarea imaginii, la fel cum se întâmplă și cu pipăitul, înlocuit de auz. Astfel încât cele cinci simțuri fac obiectul unei adevărate ierarhii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la nici o grupă de vârstă, muncitorii în etate - cei peste 45 de ani - reușind să obțină rezultate la fel de bune ca și cei tineri. Pe de altă parte, este adevărat că apar semne ale deteriorării fizice (scăderea vitezei de reacție, a acuității vizuale, diminuarea auzului, a forței fizice), dificultăți în rezolvarea de probleme sau luarea de decizii în situații complexe, care însă sunt compensate prin experiența acumulată și înțelepciunea acestora. Contrar concepțiilor populare, curiozitatea și dorința de cunoaștere și informare nu scad
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dar depășindu-l, am impresia, ca influență, Amiel au dat multor grafomani iluzia că pot fi „cazuri interesante”, că tot scormonindu-și bizareriile, morburile și „trăirile”, reale sau închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi, T. Mazilu în același admirabil volum pe care-l pomeneam la început îi denunța și el iluziile
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
civilizației universale, mereu în căutarea sensurilor devenirii istorice. Însemnările de călătorie devin prilej de meditație asupra destinului uman de-a lungul epocilor, dar și în frământările secolului al XX-lea, asupra existenței unor corespondențe sau sincronizări în evoluția zonelor culturale. Acuitatea observației, fervoarea căutării unor înțelesuri în creșterea și destrămarea civilizațiilor definesc cărțile lui M., adevărate eseuri de filosofia culturii, scrise fluent și elegant, fără afectări erudite. Și a doua serie - „eseurile rostite”, scrieri prospective, plasate între literatură și știință - răspunde
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
adunate în cartea de debut se disting întrucâtva de inadaptabilii din proza sămănătoristă, în parte și datorită unei influențe venite de la scriitori germani și ruși. Personajele nu au însă un relief pregnant, prozatorului lipsindu-i atât puterea imaginativă, cât și acuitatea observației. Cu totul rar, câte o notație relevă ceva din polimorful mediu bucovinean. Lirismul, prezent aici, devine preponderent în Printre stropi, volum ce adună un fel de poeme în proză în registru minor. Câteva poezii, publicate târziu, vădesc o bună
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
un explorator al efemerului și al eternității. Totuși, el e mai puțin un meditativ, cât un constatator, în ochii căruia ideea de tradiție pare mai degrabă o sumă a experiențelor succesive, lăsând drum deschis progreselor viitoare. Nu sunt de găsit acuitatea filosofică a lui Blaga, dubiile, anxietățile, convulsiile și paroxismele acestuia, dar în textura tradiție-modernitate el aduce anumite sunete particulare, contribuind la impunerea unui nou profil de scriitor. Ironia sa, cu efecte în remodelarea limbajului, nu e numai o frână a
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
Faust Brădescu, Gh. Bumbești, Teodor Ioareș, Grigore Cugler (Miraje) - scriitori stabiliți în mare majoritate pe continentul american - se numără printre semnatarii obișnuiți. Paginile de cronici, ample sau „mărunte”, înregistrează activitatea culturală și mai ales literară a exilului, impunând atât prin acuitatea observațiilor, cât și prin exigența spiritului critic. Ștefan Baciu omagiază poezia lui Aron Cotruș, atât de diferită de propria sa creație, și comentează Précis de décomposition de Emil Cioran și A murit un sfânt de Vintilă Horia. Cronici literare și
INSIR’TE MARGARITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287558_a_288887]
-
ani ai privării de contactul cu lumea ascut sensibilitatea, deținutul bucurându-se când o vrabie se rătăcește în celulă, când poate zări un petec de cer sau poate păstra o frunză veștedă de castan, aducând nu știu ce adiere a vieții libere. Acuitatea auditivă e de asemenea crescută, dobândind intensități halucinante (deținuții își târau „cu toții lanțurile pe ciment într-un zgomot de șenile de tanc”). Dispunând de o scriitură austeră, cartea spune că I. nu a vrut să „facă literatură” din amintirile sale
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
scriitori de la „Gândirea”. Poezia lui Nichifor Crainic sau proza lui Cezar Petrescu constituie, de pildă, pentru el adevărate modele. În schimb, experiența poetică argheziană îl găsește nepregătit, mărturie stând reacția sa, în linii mari negativă. De luat în seamă prin acuitatea și pertinența comentariului și, adesea, a obiecțiilor sunt și articolele în care urmărește diverse aspecte ale vieții literare și culturale din anii ’20-’30. Demersul său critic, în general adecvat, îi asigură un loc meritoriu în istoria criticii literare. SCRIERI
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
și spirit, I.-Q. cultivă și poezia lirică, proza de evocare ironic-sentimentală și epica detectivistică. Versurile de început atestă înclinația către speciile poeziei lirice galante (madrigalul, romanța, cântecul), iar schițele umoristice din revistele pe care le conduce sunt remarcabile prin acuitatea observației ironice și verva narativă. Tot în presă a abordat și eseul (despre epigrama românească, firește, și despre pictorul Nicolae Grigorescu). Catrenele sale epigramatice vădesc darul expresiei concentrate, aforistice, simțul limbii, spirit fin și bun gust în crearea poantei finale
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
forme decât banalul”. Ceea ce dă însă formă banalului este iluzia, literatura, ridicată la proporțiile unei adevărate epidemii în Circul, unde locuitorii unui sat construiesc un edificiu impozant pentru o trupă de saltimbanci care nu va sosi niciodată. Remarcabile, sub aspectul acuității analitice și a fineții compoziționale, sunt paginile de jurnal intim din finalul cărții (Pavană pentru doamna E.B. și Cursiv de septembrie), ce se înscriu în tradiția literaturii de introspecție psihologică. Epidemia de iluzie (1998) coagulează în versuri cu tentă expresionistă
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
simte astfel capabil să participe la dialog. De asemenea, în Portrete istorice (1894), volum care grupează medalioane dedicate lui Al. Beldiman, C. Caracaș, I. Maiorescu, Iuliei Hasdeu, lui C.A. Rosetti, Gh. Sion și altora, accentele cad mai puțin pe acuitatea și pe substanțialitatea analizelor cât pe vivacitate și pitoresc, tonalitatea fiind de regulă encomiastică. Modelele pot fi numite: Odobescu creionând figurile poeților Văcărești, dar și Ion Ghica din evocările și descripțiile memorialistice. Înrâurirea se păstrează în studiile Din istoria fanarioților
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
care dă titlul volumului (unde sunt narate întâmplările zguduitoare prin care trec un medic basarabean și familia sa în timpul celui de-al doilea război mondial), figurează câteva proze (Ruine, în primul rând) de o reală forță emoțională, ce surprind cu acuitate mizeria - fizică și psihică - a individului în cadrul unui sistem totalitar. Umilința, compromisurile, frica, teroarea zilei de mâine sunt trăsăturile, devenite coordonate esențiale, ale insului anihilat ca entitate unică și nerepetabilă. Ultima secvență a cărții, Labirintul, conține amintiri ale autoarei despre
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
în chip aluziv, sunt indicate și stările sufletești ale călătoarei, cele suscitate de peisaje, dar și cele dintr-un strat mai profund. Cât privește primul țel, el este atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
Al. Ivasiuc, Fănuș Neagu, Radu Petrescu, Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, Augustin Buzura, Virgil Duda, Marin Preda - adică despre principalii autori ai momentului, asupra cărora criticul va reveni și în foiletoanele ulterioare. Unele opinii sunt remarcabile prin originalitate și prin acuitatea demonstrației. Despre Moromeții spune: „Complexitatea acestei scrieri vine din marea complexitate a compoziției și nu direct din problemele puse, din caracterele eroilor sau din specificul evoluției colective înfățișate”, specificul poeziei lui Emil Botta „constă într-un iute joc de măști
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]