7,542 matches
-
din al treilea cer, demonul-șarpe identificat cu Hadesul) trimit la imaginarul egiptean. „Există bune indicii în favoarea unei origini egiptene a operei. ș...ț Mediul în care s-a creat Apocalipsa lui Baruh în greacă este o comunitate mistică și sincretistă. Adepții acestei confrerii făceau speculații asupra misterelor creației. Ei se autointitulau «prieteni ai îngerilor» și doreau să trăiască în curățenie sufletească toată viața.”105 * Revelația (apokalypsis) are loc pe malul fluviului Gel, unde Baruh plânge soarta Ierusalimului căzut în mâinile lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
par să pună între paranteze lunga și fertila tradiție patristică, respingând implicit Septuaginta ca text de sine stătător. LXX este Biblia citită și utilizată pentru exegeză de majoritatea Părinților Bisericii. Excepție fac numai câțiva Părinți antiohieni - Diodor, Teodor al Mopsuestiei -, adepții unei interpretări „istoriste”, mai aproape de literalitate a Sfintei Scripturi, spre deosebire de Părinții alexandrini, creatorii și propagatorii metodei de interpretare numită „alegorică”. Părinții n-au resimțit nevoia să învețe ebraica șexceptându-i pe antiohieni și, desigur, pe Ieronim - n.n.ț. Ei aveau doar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Așa că, adunate bob cu bob, nu i-ar ajunge o viață de om pentru a le ispăși pe toate. Totuși, președintele l-a întrerupt pentru a-l întreba cum vine treaba cu unificarea Germaniei prin oțel și sânge, adică este adept al războiului care aduce atâtea nenorociri! Nicidecum! A răspuns inculpatul. Că și eu, și neamul meu am plătit mult prea scump pe altarul războiului. Atunci cum? Cum se poate? Chiar așa de unul singur. Se poate, domnule președinte! Chiar așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sau islamice, care trăiesc un moment de revigorare, ura pentru Iluminism este mereu prezentă, iar motto-ul Revoluției franceze, "Libertate, egalitate, fraternitate" este văzut încă într-un mod negativ. Dar pentru a rămâne în cadrul Bisericii mele, cea catolică: nu doar adepții lui Lefebvre, reacționarii și tradiționaliștii, dar și mulți prelați de la Vatican ar prefera să restabilească condamnările ecleziastice împotriva liberalismului și socialismului de sfârșit de secol XIX și să restituie puterea de decizie despre "adevăr" în problemele privitoare la credință și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
treilea omul; Karl Marx, născut evreu și crescut cu o educație creștină, devine un hegelian de stânga și obține doctoratul în filozofie; Friederich Nietzsche, fiul unui pastor luteran, educat de femeile pioase din familia lui, devine un filolog critic și adept al filozofiei pesimiste a lui Schopenhauer; Sigmund Freud, născut din părinți evrei, dezgustat de ritualismul catolic și de antisemitism, marcat de materialismul medicinei, devine fiziolog și psiholog. Chiar la un an dupa sosirea mea la Tübingen, în semestrul estiv al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
doar pentru că eu îl doresc sau râvnesc. Dar este valabil și opusul: nu în mod necesar un lucru trebuie să nu existe pentru că eu mi-l doresc. Tocmai aceasta a fost eroarea argumentului proiecției lui Feuerbach și a numeroșilor săi adepți: Dumnezeu nu există, susțineau ei, doar pentru faptul că eu doresc să poată exista. Pun deci o contra-întrebare: de ce un lucru pe care eu îl doresc, sper, râvnesc nu trebuie, nu poate și nu este legal să existe chiar de la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sistemul roman. Din păcate când am fost în Kentucky, din motive de timp, nu am reușit să-l întâlnesc pe călugărul trapist Thomas Merton, faimos în toată lumea. Toți trei sunt deja morți, dar au până în prezent un mare număr de adepți. Eu însumi admir viziunea hindusă a acelui anonim atotcuprinzător în care se poate depăși separarea individului (ătman) de originea sa, principiu universal ce pătrunde întregul (brahman). Pentru hinduism, mistica este în centrul religiei cel puțin din vremea perioadei vedice târzii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
interlocutor pe care îl stimez foarte mult, aveau deja o bună cunoaștere a înțelepciunii indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar și experiența mistică nu este deloc orientată uniform și nediferențiat spre uniune. În India, ceea ce atrage numărul mare de adepți nu a fost doctrina unității totale a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX d.C.), celebrul gânditor hinduist. Nici cea a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
IX d.C.), celebrul gânditor hinduist. Nici cea a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al lui Shankara. A fost mai curând doctrina unității diferențiate, cum o dezvoltă Ramanuja (secolul XII), la origine un adept al lui Shankara, și el gânditor mistic, un reformator care a întemeiat numeroase mănăstiri. Fiind creștin, nu cred nici într-o totală asimilare, nici într-o separare între Dumnezeu și lume. Cred mai curând în prezența lui Dumnezeu în lume
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
viață. Referitor la asta, mă simt mult mai aproape de tradiția originară chineză. Modelul lui Confucius Dacă m-aș fi născut în China făcând parte din cei un miliard și jumătate de chinezi care locuiesc pământul, aș fi devenit probabil un adept al lui Confucius. Mi-am dat seama relativ târziu, în urma călătoriilor mele în China și a cursurilor ținute împreună cu colega mea chineză și prietenă Julia Ching la Tübingen, în anii '80, că distincția dintre Vest și Est, Orient și Occident
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
universală, cea mai recentă: Islamul. Dacă m-aș fi născut în vreo parte a centurii verzi dintre Maroc și Indonezia, Uzbekistanul centroasiatic și Mozambicul african, aș fi cu siguranță unul dintre cei un miliard și trei sute de milioane de musulmani adepți ai profetului Mahomed. Ca musulman, aș crede asemeni evreilor și creștinilor în Dumnezeul unic al lui Avraam, cel bun și iertător care creează, păstrează și conduce la desăvârșire toți oamenii. Dar, în timp ce pentru modelul ebraic punctul central este Israel (poporul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
le așezăm una lângă alta, imaginea lui Buda zâmbitor șezând sub floarea de lotus și cea a lui Isus bătut în cuie pe cruce. Doar din această perspectivă istorică se poate înțelege, în toată complexitatea sa, semnificația lui Buda pentru adepții săi și a lui Cristos pentru credincioșii săi. În Japonia și în sud-estul Asiei deseori mi-am plecat capul în semn de respect în fața unei statui a lui Buda, înaintea căreia budiștii se închină. Buda Gautama prin intermediul iluminării, a atins
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Nici urmă de vreun succes al vieții. Din studiile ce ne-au parvenit, acest om murise disprețuit, interzis și blestemat. Un sfârșit în singurătate și în cel mai mare chin: evitat de mamă și de familie, abandonat de discipoli și adepți, în mod vădit uitat de Dumnezeu. Cel din urmă. Auzim strigătul lui de pe cruce. De atunci până acum, inconfundabil, dificil de suportat pentru budiști, dar și pentru creștinii sensibili: imaginea omului suferind prin antonomasie. Unul care suferă cu adevărat nu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
genetic, la fel cum sunt și "regulile" dezvoltării fizice și psihice. În acest context mediul și experiența nu acționează decât ca declanșatori pentru manifestarea unor trăsături și abilități, capacități și talente dobândite 267. Mai mult decât atât specialiștii în adopție, adepți ai acestei teorii consideră că, vulnerabilitatea psihologică și riscurile considerate a fi specifice copiilor adoptați (ex. consumul de substanțe, tulburările de natură psihică etc.) sunt determinate de background-ul genetic 268. Preocuparea pentru studierea influenței pe care moștenirea genetică o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vehemenți deschiderea crematoriului din București. De pildă, primul dintre acestea era publicat în martie 1928, la puțin timp după deschiderea Crematoriului Cenușa, și critica în termeni extrem de violenți statutul societății cremaționiste din România, primăria București și primarul Ion Costinescu, precum și adepții incinerării din spațiul românesc, operând cu o stigmatizare totală a acestora 94. Un alt articol semnat de același Mirmilo se alătura acuzelor formulate împotriva doctorului Mina Minovici, cum că ar fi sprijinit fățiș dezvoltarea cremațiunii în România 95. Câteva săptămâni
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de D-zeu nici în ceasul cel din urmă al vieții!"119 Însă cea mai importantă chestiune ne apare în finalul articolului, când arhimandritul, în chip profetic, prevedea că nu peste mult timp și în spațiul românesc urmau să apară adepții unei asemenea practici. Or o asemenea realitate ar fi fost total nepotrivită spiritului și spațiului românesc, mai ales prin modificările profunde ce urmau s-o însoțească: implementarea unor modele anarhice, total străine: "Ți-am povestit asemenea fapte, ca să știi și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Levitic Cap. V 7 și Cap XIX 22). Cel de al doilea segment se fixa mult mai bine pe tematică, pornind de la diversele interpretări eronate vehiculate de către anticremaționiști (în marea lor majoritate preoți): cremațiunea ar afecta învierea morților sau că adepții săi erau păgâni/francmasoni, plus alte zvonuri referitoare la procesul propriu-zis al arderii cadavrului ridicarea în picioare a mortului în timpul arderii, zvârcolirea lui, țipete, întinderea mâinilor 153 etc. Toate acestea erau denumite de către arhimandrit "mătrăguna imaginației unor capete înfierbântate și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fapt, revista Flacăra Sacră consacra fiecărei sărbători religioase spații largi de expunere, urmărind același scop explicit. Desigur, arhimandritul Calinic I. Popp Șerboianu era cel mai potrivit să deslușească în sens cremaționist semnificația acestor sărbători și să transmită gândurile bune ale adepților cremațiunii către posibili lor simpatizanți, însă el nu a fost singurul care și-a asumat o asemenea postură, chiar dacă ceilalți nu aveau pregătire teologică 179. Mediația din 1938 se baza pe ideea mesajului prost interpretat al învierii lui Iisus și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
devenea astfel un instrument de educare, aspect pe care l-am identificat în cazul românesc încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea182. O asemenea postură este continuată și în perioada interbelică în România, mai cu seamă cu cât adepții incinerării au fost catalogați de detractorii lor ca reprezentând un spirit și o practică total străină spațiului mioritic. Prin urmare, nu trebuie să surprindă faptul că arhimandritul Șerboianu și-a asumat o asemenea postură, care conferea o dată în plus legitimitate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fi cel dintâi care să arunc piatra-n capul lor și să cer arderea lor de vii, ca unii ce au exploatat blândețea sufletului românesc și răbdarea lui"189. Finalul articolului articula perfect scopurile, pe care le credea superioare, ale adepților cremațiunii, nu doar de a răspunde unei utilități publice, ci și de a împlini un rost desemnat de existența umană. O astfel de idee putea așadar trona pe frontispiciul oricărei argumentații pro cremațiune din aceea epocă, datorită aspectelor mobilizatoare ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pomeneam o regăsim și la finalul discursului când arhimandritul încheia cu "Ușoară fie-ți cenușa!..."201, adaptând străvechiul tipar al "țărânii", cu practica incinerării. Deși aparent ar fi semnificativă doar ca informație, certificând prețuirea de care se bucura arhimandritul printre adepții incinerării în epocă, scrisoarea sa de răspuns la acordarea de către Societatea cremaționistă "Oganj" din Belgrad a calității de membru de onoare cuprinde din nou trimiteri explicite la crezul său. Astfel, Șerboianu considera că cremațiunea răspundea ideii unui umanitarism universal, ajutând
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să fie scrisă. În scopul acesta apărură, una după alta, cele patru Evanghelii (Matei, Marcu, Luca și Ioan), care cuprind minunile săvârșite de Mântuitorul, sfaturi, parabole și învățături pentru popor și Apostoli, cum și o parte doctrinară, pur ideală. Majoritatea adepților creștini, la-nceput, era formată din iudei, apoi din păgână recrutați dintre Romani, Greci și alte națiuni. Iudeii monoteiști veneau în creștinism cu o doctrină bine fixată și cu tradiții milenare, pe când păgânii politeiști și idolatri aduceau cu ei obscurantismul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
obscurantismul și o filozofie aparte, ce corespundea vremii și mentalității de pe atunci. Sarcina Apostolilor deci legatari ai Noului Așezământ 217 era nespus de mare. Pe deoparte, ei înșiși nu discernuseră bine noua și ideala doctrină a Mântuitorului; pe de alta, adepții, recrutați dintre toate neamurile, cu felurite credințe, cereau forme concrete de viețuire, ei neputându-se ridica spre cele transcedentale. Ce-au făcut Apostolii atunci? Au lăsat multă vreme, pe acești adepți, să-și folosească obiceiurile lor în diversele manifestări de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
noua și ideala doctrină a Mântuitorului; pe de alta, adepții, recrutați dintre toate neamurile, cu felurite credințe, cereau forme concrete de viețuire, ei neputându-se ridica spre cele transcedentale. Ce-au făcut Apostolii atunci? Au lăsat multă vreme, pe acești adepți, să-și folosească obiceiurile lor în diversele manifestări de cult și ritual, iar ei eu început să predice credința într-un Iisus, totdeauna viu și prezent, aducând ca formă concretă: ferirea de păcat, jertfa de sine însuși și mila de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de cult și ritual, iar ei eu început să predice credința într-un Iisus, totdeauna viu și prezent, aducând ca formă concretă: ferirea de păcat, jertfa de sine însuși și mila de aproapele. Exemplele acestea vizibile au schimbat viața noilor adepți dar cum era și firesc multe din obiceiurile lor au rămas până astăzi, îmbrăcând însă o haină creștină. Cele trei secole, de la era creștină încoace, sunt secolele celui mai pur idealism. Viața unui creștin care nu trăia după duh și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]