93,376 matches
-
unui adolescent de cincisprezece ani, a copilului care și-a păstrat sufletul de poet, minunîndu-se în fața frumuseții lumii. Era vorba, în mijlocul nenorocirii, de a prezerva lumea sa interioară, această imaginație despre care Baudelaire a spus că este "singura provincie a adevărului", această șansă, de fapt, de a putea transforma negativitatea în pozitivitate prin "aripile imaginației noastre", căreia, așa cum scrie Imre Kertész în Fără destin, "zidurile strîmte ale închisorilor nu îi pot trasa o limită." Grație acestei facultăți atribuite inocenței copilărești, concepute
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
că am început să scriu la un moment dat în românește. Am numeroase manuscrise, foarte numeroase! Nu știu dacă mai ajung să le public pe toate, nici nu sunt așa de hapsîn ca să mă bag la toate editurile, dar într-adevăr am început să public în românește. Tot ce am publicat pînă acum și voi publica în viitor sunt lucruri mai vechi. F.J.: Și după Cristofor Columb ce a urmat? Al.C.: După Cristofor Columb am făcut multe descoperiri de literatură
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
unui actor. Ar fi exagerat să afirm că relațiile dintre noi sunt ostile; eu trăiesc, eu îmi îngădui să trăiesc pentru ca Borges să-și poată plăsmui literatura, iar literatura aceasta mă justifică. Trebuie să recunosc, totuși, că a scris, într-adevăr, câteva pagini izbutite, însă ele nu pot să mă salveze, poate din pricină că ceea ce este bun, nu mai e în stăpânirea nimănui, nici chiar a celuilalt, ci aparține doar limbii și tradiției. De altminteri, eu sunt sortit să pier, în mod
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
că fiecare lucru are tendința de a-și păstra propria sa condiție; piatra voiește să fie veșnic piatră, tigrul să fie tigru. Eu trebuie să rămân în Borges, și nu în mine însumi (asta, presupunând că eu însumi exist), deși adevărul e că mă recunosc mai puțin în cărțile lui decât în multe altele, sau decât în stăruitorul vaiet al unei ghitare. Cu ani în urmă, am încercat să mă eliberez de el și am trecut de la mitologia mahalalei la jocul
Din nou Borges by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14169_a_15494]
-
Demetriescu este că nu-i place Eminescu. Prieten cu Odobescu, el era atașat de o idee mai clasică de literatură. Romantismul eminescian îi deborda gustul. Cu Alexandru Grama, care nici măcar nu-și semnează "studiul critic" din 1891, lucrurile stau într-adevăr altfel. Și el, cititor cultivat, cu numeroase referințe la literatura europeană, Grama pleacă de la premisa că Maiorescu îi impusese un prestigiu pe care Eminescu nu-l meritia și nu face altceva, pe mai bine de 150 de pagini (cam jumătate
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
și încolo, își duc viața lor. Vocea urcă, își alege una și-o trage așa de probă în jos. Așa între stern și ceea ce se află deasupra, atârnă acum, strâmbă, și fâlfâie necuviincios în acest vânt. Cine suflă? Suflă într-adevăr cineva? Bate un nord-est? Spre mine nu, pentru că m-am întors cu spatele în direcția aceea. În față e frig. Deasupra lacului adie această briză de gheață, gri și înghețată deasupra mocirlei nu mai adâncă de 2 până la 3 metri
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
a abținut atunci să amendeze bulversanta știre, cu precizarea că NATO nu se ocupă de investiții. Poate o fi vorba de achiziții, poate de sprijin militar ne-am închipuit, văzînd știrea în mai multe ziare acum. ROMÂNIA LIBERĂ, EVENIMENTUL ZILEI, ADEVĂRUL se ocupă pe prima pagină de afacerile pe care Matser voia să le înceapă în România. Printre cei cu care maiorul olandez avea relații se numără și miliardarul român Ovidiu Tender. Prezentînd relațiile dintre cei doi România liberă lansează o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
ca feminin), format de la o bază de origine slavă (verbul a opri), dar cu valoarea onomastică dezvoltată pe teren autohton (fapt dovedit de absența sa în limbile slave din jur). Numele - care azi funcționează mai ales ca patronimic - e într-adevăr atestat de documentele vechi. Explicația preferată de autorul dicționarului citat (nu știu dacă între timp a fost repusă în discuție de specialiștii în onomastică) e dintre cele mai interesante; ar fi vorba, într-o exprimare destul de eufemistică, de un nume
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
postmoderne este aceea de a transmite imagini "plăcute", reconfortante. De aceea imaginea sa artistică este una "emoțională, evazionistă, lipsită de tensiune, mister, transcendență sau distanță critică". Imaginea artistică postmodernă nu intenționează "să transmită un mesaj, o morală sau să reveleze adevărul, precum imaginea religioasă". Ovidiu Hurduzeu consideră că paradigma culturală postmodernă este una pur adaptivă. "Postmodernismul nu inovează, doar reproduce, boicotează și plagiază" (pp. 40-41). Instituționalizarea postmodernismului echivalează cu dictatul marginalului. Pentru că, în viziunea lui Ovidiu Hurduzeu, principala operațiune a gîndirii
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
de pasiunea investigării și a nevoii de verificare a tuturor celor antrenați în asemenea activitate anevoioasă și responsabilă. Și mai ales, descoperirea atâtor amănunte în stare să contribuie la refacerea firului existenței lui I. L. Caragiale, întregul capitol Între legendă și adevăr, care arată prin câte cotloane ale întâmplărilor își mișcă Dorina Grăsoiu spiritul interpretativ. Printre ele, o informație parvenită prin filiera ziarului "Noutatea" de Iași, al cărui trimis special remarcă relația dintre Caragiale și fiul său Mateiu căruia îi confecționează într-
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
îngreunează iubirea, cuplul mulțumindu-se deseori doar cu fluidul spiritual: „ce mult mă schimbă așteptarea / stau așa - jalnic amestec de limfă și sânge - în mijlocul / unui sentiment dăruit mai mult suferinței / până vine - candid posesivă - Ioana și vorbește / vobește, îmi spune adevărul în față / nu mă cruță deloc / plânge [...]"(loc pentru altul) Nu știu dacă această poezie nu va părea multor români cumva prețioasă, patetică chiar, întrucât carențele noastre în ceea ce privește istoria actuală a Basarabiei sunt, din păcate, destul de mari („cel mai greu
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
-lea și a constatat că la noi sînt puține polemici de idei, în timp ce abundă atacurile la persoană. Cine cîștigă, à la longue, într-o polemică? Ipoteza vorbitoarei este că întotdeauna cîștigă omul care are o operă, care are autoritate. Într-adevăr, a subliniat amfitrionul, în democrație există polemici, în regimurile totalitare campanii. Savuros ca întotdeauna, dl Mihai Zamfir a cules și acum zîmbete și rîsete la scenă deschisă cu digresiunea pe care a făcut-o relativ la limbajul disputelor și la specificul
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
cei mai mulți eșuează. Românul este bine dotat, în schimb, pentru bîrfă, ranchiună, bășcălie și nu are vocația dialogului. Sîntem prea pătimași ca să fim buni polemiști, nu duelăm cu floreta, ci lovim cu parul, avem mentalitate de sectă. Nu înțelegem că substantivul adevăr ar trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
schimb, pentru bîrfă, ranchiună, bășcălie și nu are vocația dialogului. Sîntem prea pătimași ca să fim buni polemiști, nu duelăm cu floreta, ci lovim cu parul, avem mentalitate de sectă. Nu înțelegem că substantivul adevăr ar trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
pătimași ca să fim buni polemiști, nu duelăm cu floreta, ci lovim cu parul, avem mentalitate de sectă. Nu înțelegem că substantivul adevăr ar trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
că substantivul adevăr ar trebui folosit numai la plural: adevăruri. Dl Andrei Cornea a spus pe loc cauza acestei mentalități, a adevărului unic: el a fost cultivat la noi timp de aproape cincizeci de ani. Ca să poți înțelege ideea de adevăruri trebuie să fii educat în acest spirit. Ideea disputei, precum și a regulilor ei obligatorii, lipsește din școli. Chiar recentul scandal în jurul manualelor arată cît de puțin sîntem pregătiți pentru diferență, nuanță, alternativă. Doamna Marina Constantinescu a lărgit ideea de polemică
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
îi stau la inimă... Critica spaniolă n-a vrut să recunoască faptul că cea mai de seamă valoare a lui (Don Quijote, n.n.) este aceea psihologică și îi atribuie în schimb haruri stilistice care multora le vor fi părând misterioase. Într-adevăr, e de ajuns să recitim câteva pasaje, pentru a simți că Cervantes nu era stilist...și că destinele lui Don Quijote și Sancho Panza îl interesau prea mult ca să-și îngăduie a se lăsa distras de propria sa voce..." Borges citează
Pagina "perfectă" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14199_a_15524]
-
dumneavoastră nu e de recunoscut. În schimb, într-o traducere acceptabilă, partea a doua redă integral poveștile din binecunoscuta Zurbă Inelară a lui Ascht-Reme (pe care autorul îl scrie Meer-Tscha). Dar nu acesta e necazul - nimeni nu va crede aici adevărul lor, căci toți văd în povești doar scrieri pentru copii, iar copiii de aici nu vor pricepe jumătate dintre cuvintele din enciclopedie -, ci partea întîi a cărții unde, prezentîndu-ne în cele cîteva obișnuite capitole - unul de geografie, unul de istorie
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
le) sau, poate, din cauza calităților sale (lunea, pe la cenacluri, se vorbea despre el ca... poet, puah!), o contribuție care ar fi zguduit temeliile acestei vitrege științe. Acest Cărtărescu crede că rigoarea documentară, credibilitatea și exactitatea surselor, expunerea obiectiv-științifică, responsabilitatea în fața adevărului istoric, în fine, probitatea morală a unui astfel de demers sunt simple metafore. Prima parte a Enciclopediei, care, chipurile, ar fi „o prezentare multidisciplinară a zmeilor", este, astfel, iremediabil compromisă. În capitolele următoare, întâlnim la tot pasul simple fantezii (nu
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
viața literară în climatul de libertate și democrație pe care-l cunoștea România în anii ’30. Unii descriu idilic intervalul dintre cele două războaie. Alții îl ponegresc. Cum a fost, de fapt? - A fost o perioadă foarte efervescentă și, într-adevăr, se poate vorbi despre ea și pozitiv și negativ. Cultura și întreaga noastră viață au avut o înflorire formidabilă. După ce se realizase unitatea națională - Marea Unire de la 1918 -, poporul avusese libertatea să dezbată toate problemele interesante - spirituale, materiale, economice. Atunci
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
conștiințe traumatisme, drame, tragedii chiar, fiindcă a trăi ani de zile cu speranța că se vor schimba lucrurile și că vor veni eliberatorii din alte părți înseamnă a te consuma sufletește și intelectual și a-ți pierde echilibrul interior. Într-adevăr, trăirea pe două planuri a produs o ruptură în spiritul și în existența foarte multor oameni, dintre care unii nu și-au mai revenit iar alții au sfîrșit prin a face compromisuri pentru a-și salva existența și pentru a
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
publica o carte exact așa cum o gîndeai, cum o simțeai. Repet, au apărut totuși multe în literatura noastră dar, față de imensa majoritate de maculatură care s-a produs atunci și în comparație cu posibilitățile creatoare ale poporului nostru, s-a făcut, într-adevăr, foarte puțin. În perioada ’50-’70, s-au făcut însă multe traduceri, adică s-a încercat aducerea culturii române la unison cu marile creații universale. S-a tradus tot ce era mai important în literatura universală, dar creația originală românească
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
45-’64, primejdie care pîndea mai subtil după ’65 pînă în ’89. Din păcate, tinerele generații știu puțin, foarte puțin despre ce s-a petrecut înaintea lor. Nu aveți un sentiment de zădărnicie? Se va rosti vreodată, în gura mare, adevărul despre acele vremuri? - Este firească necunoașterea suferințelor anterioare de către generațiile tinere; să ne amintim că acestea au fost atît de puternic solicitate de regimul dictatorial de atunci, încît nu mai aveau interesul dar mai ales libertatea să se gîndească măcar
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
în stare s-o facă, trăiește toate ritmurile vieții. Spune-mi dacă o atare perspectivă nu te înspăimîntă?" (Din scrisoarea adresată Margaretei Izescu, 6 nov. 1930, n.r.). D.T.: - Și ați fost în stare s-o faceți? M.P.I.: - Da... și, într-adevăr, am trăit toate ritmurile vieții. D.T.: - Aceasta e scrisoarea la care n-ați răspuns o lună? M.P.I.: - Da... și era îngrijorat. Mult mai tîrziu am aflat. Îi scrisese unui prieten: "După ce a citit scrisoarea, Marga a reflectat timp de-o
Interviu inedit cu Margareta Istrati - aprilie 1980 by Daniel Tei () [Corola-journal/Journalistic/14198_a_15523]
-
veche civilizație de pe glob a ajuns un pericol mortal pentru civilizația actuală de pe planetă? Și cum să-l împiedici pe un dement ca Saddam, comparat, pe bună dreptate, cu Stalin, cu Hitler, cu Ceaușescu, să-și distrugă țara și poporul? Adevărul e că nu americanii duc la pierzare Bagdadul urmașilor califilor, ci însuși califul Saddam, așa cum colapsul Germaniei naziste ori al Japoniei militariste i-a avut la origine pe guvernanții fără scrupule ai celor două mari țări și nu bombele, clasice
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]