47,999 matches
-
supravegherea democratică și participarea la guvernare. Consultările politice cuprind dezbateri legate de politicile importante la nivel național și local, consultările desfășurate înaintea adoptării unor hotărâri privind problemele majore din domeniile politic, economic, cultural și social și cele desfășurate în procesul adoptării acestor hotărâri. Conform propunerilor Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Poporului din China, guvernului, partidelor democratice sau ale organizațiilor civile, Comitetul național și cele locale ale Conferinței Consultative Politice Populare din China pot organiza reuniuni de consultări cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
pot organiza reuniuni de consultări cu participarea reprezentanților diferitelor partide, ai responsabililor organizațiilor și persoanelor din diferite categorii sociale, sau pot face propuneri instituțiilor sus-menționate de examinare a unor probleme majore. Supravegherea democratică include prezentarea de propuneri și critici privind adoptarea Constituției, legilor și regulamentelor țării, îndeplinirea obiectivelor politice și a politicilor importante, activitățile departamentelor de stat și ale funcționarilor de stat. Participarea la guvernare cuprinde desfășurarea de analize privind problemele importante din domeniile politic, economic, cultural și social și cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să lupte pentru autodeterminarea până la despărțirea de statul român a Basarabiei, Transilvaniei și Dobrogei. Prin această rezoluție, PCR era plasat pe poziții antinaționale, deoarece i se impunea să militeze pentru destrămarea statului național unitar român (venind ca o contramăsură pentru adoptarea Constituției democratice a României din 1923). După puțin timp, cu prilejul conferinței româno-sovietice desfășurată la Viena între 27 martie - 2 aprilie 1924, PCR a lansat lozinca autodeterminării Basarabiei - prin organizarea unui plebiscit în acest teritoriu - situându-se, de fapt, de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care să le servească interesele. Astfel, „la 25 februarie 1948, Adunarea Deputaților, aleasă la 19 noiembrie 1946, s-a autodizolvat, în vederea organizării de noi alegeri, pentru Marea Adunare Națională, cu caracter de constituantă. [...] Obiectivul fundamental al Marii Adunări Naționale era adoptarea unei noi Constituții. Încă din primul articol se stabilea noua formă de stat: «Republica Populară Română este un stat popular, unitar, independent și suveran». [...] Desigur că o asemenea precizare avea un caracter propagandistic în condițiile în care România era, practic
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fost sau că e totdeauna așa?” Privind acum în urmă, realizăm că de fapt în 1989 a avut loc doar „debarcarea” lui Ceaușescu de la putere și introducerea unui „comunism cu față umană”. S-au creat aparențele unei societăți democratice prin adoptarea Constituției în 1991 și prin măsurile luate: pluripartidism, libertatea de exprimare, separația puterilor din stat și altele. Analizându-le însă, constatăm că în realitate aceste măsuri nu erau aplicate în practică potrivit concepției acestora. Ele erau concepute într-un mod
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
stratificarea societății românești. [...] Societatea românească se așează în trepte și acesta e un semn de normalitate. Din păcate, distanța dintre cei cu standard ridicat de viață și săraci este tot mai mare [...] populația a atins un prag limită al suportabilității.” Adoptarea unei atitudini defensive de a ne plânge singuri de milă și de a-i impresiona pe conducători nu ne este de nici un folos. Noi trebuie să-i identificăm pe cei responsabili de declinul țării, în special pe cei corupți care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
1990 încoace.” Despre angajamentul guvernului PSD de a elimina corupția, promovând legea 161/2003, ne vorbește un studiu realizat de patru organizații neguvernamentale. Citez dintr-un articol apărut recent în presă: „Legea anticorupție este ineficientă la aproape șase luni de la adoptarea sa, din cauza lacunelor textelor și aplicării defectuoase, iar românii sunt în continuare nemulțumiți de măsurile autorităților. Analiza realizată de organizațiile neguvernamentale - Institutul pentru Politici Publice, Transparency International România, Fundația pentru o Societate Deschisă și Centrul de Resurse Juridice - relevă faptul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pulsul vieții maselor populare ci după regulile specifice democrației și economiei de piață. Din moment ce există un consens național privind aderarea la Uniunea Europeană și NATO, nu putem accepta și susține oameni care promovează alte valori sau un autoritarism popular, care împiedică adoptarea măsurilor necesare. Schimbarea clasei politice a devenit prioritară. Cei 15 ani care au trecut de la Revoluție încoace au demonstrat suficient capacitatea foștilor și actualilor politicieni români. Mulți dintre ei nu au deloc o asemenea vocație și nu tremură pentru destinul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
urmărirea intereselor naționale.” Actuala clasă politică a încorporat foști activiști de partid, milițieni și securiști. Mulți oportuniști și diletanți și au făcut loc alături de aceștia. Că lucrurile stau astfel o dovedește faptul că mulți ani de zile s-a tergiversat adoptarea legii accesului la dosarele proprii întocmite de fosta securitate, care ar fi făcut curățenie printre politicieni. Nu s-a adoptat încă legea răspunderii ministeriale, care să sancționeze greșelile guvernanților, precum și a măsurilor pentru elucidarea evenimentelor din timpul Revoluției. Nu a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca un nou-venit În Bali, adică impresionat până la lacrimi de splendoarea acelui loc legendar. În general, simptomele nu lăsau nici o umbră de Îndoială: o expresie extatică, vorbire Împiedicată din pricina lipsei unor cuvinte care să exprime simțirea În fața peisajului, În sfârșit, adoptarea mersului lent al balinezilor, conștientizarea lipsei de grație a ținutei omului vestic. Părul de culoarea nisipului Îi cădea pe frunte și Îi dădea aerul unui adolescent timid și cumva pierdut. Asemenea celor din partea locului, se așezase pe jos, cu picioarele
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în public, iar lectura unei compoziții este o modalitate eficientă de utilizare a elementelor compensatorii, cum ar fi gesturile, mimica, intonația, debitul verbal. Pentru ca vorbitorul să fie urmărit cu atenție, el va trebui să știe să se facă ascultat, prin adoptarea unei anumite poziții, prin adaptarea vocii la conținutul discursului, printr-o dicțiune corectă, prin supravegherea debitului verbal și, mai ales, printr-un joc de scenă adecvat, toate acestea aducând un surplus în comunicare. Într-un anume mod va fi citită
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în cadrul organigramei unității de învățământ, consiliul profesoral este subordonat consiliului de administrație, ceea ce nu este adevărat. NOT: Având în vedere prevederile art. 96, pentru unitate de reglementare, este necesar ca și în ceea ce privește consiliul profesoral să se stabilească cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor. SECȚIUNEA 3: Unitățile conexe ale învățământului preuniversitar Art. 99 (Având în vedere elementele de tehnică legislativă, se impune eliminarea semnului „/” și înlocuirea acestuia cu conjuncția „și” în cadrul întregului articol. (1 Unitățile conexe ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
anual referitor la situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar și constituie un document public; c contribuie la elaborarea Codului de etică și deontologie universitară, care se propune senatului universitar pentru adoptare și includere în Carta universitară; d atribuțiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările și completările ulterioare; e alte atribuții prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii. Art. 307. Hotărârile comisiei de etică universitară sunt
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
formulat explicit în Legea bugetului de stat pe anul 2011; nedumerirea noastră este susținută și de faptul că, la data publicării în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat pe anul 2011, prezenta lege se afla încă în procedura de adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului, astfel încât textul ei a fost discutat anterior datei întrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe 2011; în acest context este de remarcat și conținutul art. 5 alin. (1. g prevederile art. 8 intră în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
performanță corespunde cerințelor unui standard de referință, este opțional și diferențiază calitatea în mod ierarhic, progresiv. 30. Îmbunătățirea calității educației semnifică evaluarea, analiza și acțiunea corectivă continuă din partea furnizorului de educație/unității/instituției furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și aplicarea standardelor de referință. 31. Învățământul este un serviciu public organizat în condițiile unui regim juridic de drept public în scopul educării și formării profesionale a tinerei generații. 32. Învățământul cu frecvență
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
exterior a început-o la Ambasada României de la Moscova (1973-1979), cea mai mare misiune diplomatică a țării noastre în acea perioadă, cu 15 diplomați, cu multe probleme dificile, complexe și delicate, de mare răspundere, apărute după Declarația din 1964 și adoptarea poziției de independență, în legătură cu invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia. Era, totodată, perioada când s-a manifestat opoziția fățișă față de integrarea în C.A.E.R. și în plan militar și cultural, după preceptele "celui mare". A fost o experiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din 1982; Recomandarea Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale privind discriminarea împotriva rromilor și altele. A inițiat și a condus la O.N.U. negocieri importante privind buna vecinătate în relațiile dintre state și reducerea bugetelor militare, care au dus la adoptarea unor rezultate parțiale. După revoluția din decembrie 1989, s-a înscris cu hotărâre, din prima zi, în eforturile pentru reluarea locului României în viața internațională, în noile condiții; a luat parte activ la orientarea ambasadelor și a celorlalte instituții interne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
serie de proiecte economice de cooperare de anvergură. Ca secretar general al M.A.E., a urmărit cu perseverență dotarea Ministerului și a personalului său cu un cadru legislativ corespunzător misiunii care le revin. A condus elaborarea și negocierile pentru adoptarea Legii privind Statutul personalului diplomatic al României, a Legii privind pensiile personalului diplomatic, a Legii privind salarizarea personalului M.A.E. și al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, a hotărârii Guvernului privind asigurarea gratuită de sănătate a personalului M.A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite", 19 august 1960. Aducând pentru prima dată în atenția O.N.U. problematica dezvoltării colaborării pașnice între popoarele continentului european, inițiativa diplomației românești s-a finalizat prin adoptarea de către Adunarea generală a rezoluției nr. 2129 (XX), aprobată prin aclamații la 21 decembrie 1965, "Măsuri de luat la nivel regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună vecinătate între state europene având regimuri sociale și politice diferite". Evoluția istorică avea să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al României la O.N.U. Geneva, de șef al delegației române la sesiunea Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului din 1999, pe baza unei ample cooperări cu statele membre ale U.E., S.U.A. și Canada, a reușit promovarea și adoptarea de către Comisie a proiectului de rezoluție privind democrația, document programatic care a devenit fundamentul tuturor acțiunilor desfășurate astăzi de către sistemul O.N.U. în vederea promovării și instaurării democrației în lume. Proiectul rezoluției a reunit 68 de state coautoare și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de la Geneva, reprezentant permanent adjunct; 1985 1990 Secretar I în Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Securitate Internațională și Dezarmare; 1989 1990 Consilier șeful delegațiilor României la negocierile de la Viena cu privire la forțele armate și armamente convenționale din Europa și la negocierile pentru adoptarea unor noi măsuri de creștere a încrederii și securității în Europa; August 1990 mai 1991 subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; secretar de stat, ministrul afacerilor externe (1990 promovat Consilier diplomatic); Noiembrie 1992 noiembrie 1996 ministru de stat, ministrul afacerilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participat la demersurile diplomatice de la New York, care au condus la dezbaterea în Comisia Politică a Adunării generale a inițiativei românești privind "Acțiuni pe plan regional în vederea ameliorării relațiilor de bună vecinătate între statele europene cu sisteme social-politice diferite" și la adoptarea prin consens a rezoluției 2129 (XX), propusă de România și alte opt state europene reprezentând principalele structuri politico-militare de pe continent (Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Ungaria). La sesiunea Adunării generale din 1966, diplomatul român împreună cu Roger Denorme, consilier
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A participat, de asemenea, la acțiuni ale delegației române la sesiunea extraordinară de urgență a Adunării generale a O.N.U. din aceeași lună, consacrată situației din Orientul Mijlociu, și a urmărit dezbaterile Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, încheiate cu adoptarea rezoluției 242 ca bază pentru instaurarea unei păci juste și durabile în această regiune. Ulterior, ca funcționar superior în Secretariatul O.N.U., Nicolae Micu a servit, în perioada 1976-1981, ca secretar adjunct al Comitetului O.N.U. pentru drepturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tratate, declarații și comunicate comune, acorduri și alte documente de cooperare. Ca director, a participat, de asemenea, la pregătirea și desfășurare a Comisiilor mixte de colaborare economică, științifică și culturală, făcând parte din delegațiile oficiale, contribuind activ la redactarea și adoptarea documentelor convenite (protocoale, programe etc.). În perioada negocierilor din Finlanda, de la Dipoli, consacrate Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.), a făcut vizite în scop de consultări, însoțind ministrul sau adjunctul ministrului de externe în majoritatea țărilor vest-europene pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în mod reciproc, a satisfacției pentru evoluția ascendentă a relațiilor bilaterale, hotărârea de a le da noi dimensiuni, pe multiple planuri. Contactele la nivel înalt s-au realizat, de asemenea, ori de câte ori au fost necesare intervenții politice pentru a determina urgentarea adoptării unor soluții de interes deosebit pentru țara noastră. În relațiile româno-mexicane rămâne, ca un eveniment istoric, vizita, pentru prima oară în Mexic, a unui președinte român, în perioada 7-11 iunie 1975, în timpul mandatului președintelui Echeverria. Aspectele principale ale vizitei au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]