809 matches
-
art.29 alin.1 din Legea nr. 21/1991). c) Schimbarea cetățeniei adoptatorului În situația in care se schimba cetățenia adoptatorilor se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului ca și în cazul părinților firești. Dobândirea cetățeniei române de către adoptator produce efecte asemănătoare asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
absolută a adopției sunt următoarele: * Adopția s-a încheiat fără consimțământul adoptatorului sau fără cel al adoptatului .minor peste 10 ani 256; * Adoptarea unei persoane cu capacitate deplină de exercițiu, fără ca aceasta să fi fost crescută pe timpul minorității sale de către adoptator (art.2 alin.2 din Ordonanță). În acest caz, adopția este încheiată cu nerespectarea uneia din condițiile ei de validitate, privitoare la persoana adoptatului; * Adopția unui copil de către două sau mai multe persoane care nu sunt soț și soție (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Adopția unui copil de către două sau mai multe persoane care nu sunt soț și soție (art.4 alin.1). Interzicerea adopțiilor multiple urmărește să prevină suprapunerea mai multor raporturi de rudenie născute ca efect al adopției, precum și preîntâmpinarea conflictelor dintre adoptatori, cu privire la exercitarea ocrotirii părintești. O problemă importantă în practica Dreptului familiei se referă la adopția unui copil de către două persoane, care nu erau soț și soție, prin acte de adopție și hotărâri de încuviințare distincte și succesive. Cu privire la acest caz
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cea de a doua adopție este lovită de nulitate absolută, urmind a se aplica prevederile art.6 din Convenția europeană în materia adopției de copii 2, care se referă la adopțiile succesive ale aceluiași copil; c. Adopția încheiată de un adoptator care nu îndeplinește cerințele legale referitoare la deplina capacitate de exercițiu a adoptatorului. Acesta trebuie să fie cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul, să prezinte condiții materiale și garanțiile morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dezvoltării armonioase a copilului, si care încalcă principiul protejării intereselor superioare ale copilului. Neîndeplinirea acestor condiții este sancționată cu nulitatea adopției, deoarece în astfel de situații este afectat însăși scopul pentru care a fost realizată. În ceea ce privește adopția încheiată fără ca între adoptator și adoptat să existe o diferență de cel puțin 18 ani, se impun unele precizări, și anume: pentru motive temeinice, instanța judecătorească va putea încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă este mai mică de 18 ani. Interesantă pentru teoria și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se impun unele precizări, și anume: pentru motive temeinice, instanța judecătorească va putea încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă este mai mică de 18 ani. Interesantă pentru teoria și practica din domeniul adopției este problema motivării adopției încheiate de către un adoptator minor, explicându-se excepția menționată, cum este cazul femeii căsătorite înainte de îndeplinirea vârstei de 18 ani. Nulitatea în acest caz, se bazează pe neîndeplinirea cerinței legale ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu. De la această regulă legea nu prevede
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pentru Protecția Copilului și Adopție și care sunt atribuțiile ei în realizarea adopției? b) Teste de autoevaluare: 1) Condițiile de fond la adopție sunt următoarele: a) consimțământul copilului care a împlinit 10 ani; b) diferența de vârstă dintre adoptat și adoptator de cel puțin 18 ani; c) sunt adoptați doar copii minori. 2) Constituie impedimente la adopție: a) rudenia; b) calitatea de soți a adoptatorilor și adoptatului; c) existența unei adopții nedesfăcute a acelui copil. 3) Procedura adopției este alcătuită din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
faze: a) administrativă, realizată de către instituțiile create în acest scop; b) judecătorească, de încuviințare a adopției de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție; 4) Efectele adopției sunt: a) numele adoptatului; b) cetățenia copilului adoptat; c) întreținerea copilului de către adoptator. 5) Pot fi adoptați: a) copilul minor; b) copilul major, dacă a fost crescut de către adoptator în timpul minorității sale; c) toți cei care doresc acest lucru. 6) Comitetul Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele atribuții: a) ține evidența copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de către instanță; c) notarială, pentru autentificarea consimțământului la adopție; 4) Efectele adopției sunt: a) numele adoptatului; b) cetățenia copilului adoptat; c) întreținerea copilului de către adoptator. 5) Pot fi adoptați: a) copilul minor; b) copilul major, dacă a fost crescut de către adoptator în timpul minorității sale; c) toți cei care doresc acest lucru. 6) Comitetul Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele atribuții: a) ține evidența copiilor care vor fi adoptați; b) cooperează cu autoritățile străine competente în realizarea adopțiilor internaționale; c) coordonează
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Român pentru Adopție (C.R.A.) are următoarele atribuții: a) ține evidența copiilor care vor fi adoptați; b) cooperează cu autoritățile străine competente în realizarea adopțiilor internaționale; c) coordonează întregul cadru instituțional al adopției, 7) Poate avea calitatea de părinte adoptiv (adoptator): a) familia care dorește acest lucru; b) orice persoană interesată; c) persoana sau familia care oferă adoptatului condițiile materiale și morale, precum și toate garanțiile prevăzute de lege. CAPITOLUL VI OBLIGAȚIA LEGALĂ DE ÎNTREȚINERE Cunoașterea problemei obligației de întreținere Obligația legală
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de persoane care au vocație la întreținere Persoanele prevăzute de art. 86 C. fam. sunt: * între soț și soție. Aceasta presupune existența căsătoriei valabile; * între părinți și copii, fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei; * între adoptator și adoptat. În urma apariției Ordonanței de urgență nr. 25 / 1997 cu privire la adopție trebuie avut în vedere că, în prezent, adopția dă naștere la rudenie între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și rudele adoptatorului, pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
parte. Așa fiind, în acest caz, obligația de întreținere dintre bunici și nepoți și strănepoți, dintre frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a-și întreține copilul, ori nu are mijloace îndestulătoare. C. Frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor. În cazul adopției, obligația de întreținere între adoptat și copilul firesc al adoptatorului ori un alt adoptat al aceluiași adoptator când adopția s-a încuviințat de către instanța de judecată există în aceleași condiții recunoscute fraților și surorilor rezultați din căsătorie sau din afara ei, după părinți, însă înaintea bunicilor. D. Între "celelalte persoane prevăzute de lege" (art. 86 alin. 1 C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care statul nostru îl acordă minorilor, creând o legislație corespunzătoare. Excepție de la regula enunțata există în privința dreptului de a consimți la adopția copilului minor sau de a cere desfacerea adopției pe care îl au numai părinții firești, nu și celor adoptatori. Principiul egalității părinților în exercitarea ocrotirii părintești. Exercițiul drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești revine părinților în mod egal, fără a deosebi dacă minorul este din căsătorie sau din afara ei, ori adoptat. Ca efect al principiului egalității in drepturi dintre bărbat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
nu este cunoscut footnote>. b) Adopția Cetățenia română se dobândește de copilul cetățean străin sau fără cetățenie, prin adopție, dacă adoptatorii săi sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. Dacă numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia minorului adoptat va fi hotărâtă de comun acord, de adoptatori. Dacă aceștia nu ajung la nicio hotărâre comună, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Legea cetățeniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sau fără cetățenie, prin adopție, dacă adoptatorii săi sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimțământul acestuia. Dacă numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia minorului adoptat va fi hotărâtă de comun acord, de adoptatori. Dacă aceștia nu ajung la nicio hotărâre comună, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Legea cetățeniei prevede că se cere și consimțământul minorului dacă acesta a împlinit vârsta de 14
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și refuzul lor de a-și da consimțământul pot fi completate din prevederile art. 465-467 Cod civil. Efectele adopției Din cuprinsul art. 469-474 Cod civil se desprind principalele efecte ale adopției, printre care: − apar unele raporturi de rudenie civilă între adoptator și adoptat; încetează legăturile de rudenie firească; − se creează raporturi de rudenie civilă între adoptat și descendenții săi, cât și între adoptator și rudele acestuia; − drepturile și obligațiile părintești trec de la părinții firești asupra adoptatorului; − dacă adoptatorul decade din exercițiul
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
469-474 Cod civil se desprind principalele efecte ale adopției, printre care: − apar unele raporturi de rudenie civilă între adoptator și adoptat; încetează legăturile de rudenie firească; − se creează raporturi de rudenie civilă între adoptat și descendenții săi, cât și între adoptator și rudele acestuia; − drepturile și obligațiile părintești trec de la părinții firești asupra adoptatorului; − dacă adoptatorul decade din exercițiul drepturilor părintești, se poate institui tutela copilului de către instanța de tutelă; − copilul adoptat primește prin adopție numele de familie al adoptatorului. Informațiile
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
transportului fiecărui animal către noul domiciliu, obținem suma de 230 de lei pentru fiecare câine. În condițiile în care implementarea măsurii va fi efectuată cu responsabilitate și omenie iar ANSVSA și medicii veterinari de circumscripție vor verifica îndeplinirea responsabilităților de către adoptatori, rezolvăm problema fără să luăm viața unor animale pe care indiferența și lipsa de umanitate le-a condamnat la stradă. Așadar, în loc să alocăm zeci de milioane de euro anual pentru strângerea patrupedelor din orașe, construirea de spații amenajate, întreținerea și
Deputat: Să omorâm câinii, apoi pensionarii, asistații sociali și șomerii by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35460_a_36785]
-
familiei care solicită adopția internațională să fie însoțită de actul din care să rezulte că există garanțiile că are posibilitatea să intre și să locuiască permanent în statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie să aibă față de adoptator și rudele acestuia aceeași situație legală ca cea a unui copil biologic. Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate să locuiască în România cel puțin 30 de zile consecutiv, pentru a întări relația cu acesta. Pot fi
Noua Lege a adopţiilor intră în vigoare sâmbătă. Vezi noile prevederi () [Corola-journal/Journalistic/23154_a_24479]
-
Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate să locuiască în România cel puțin 30 de zile consecutiv, pentru a întări relația cu acesta. Pot fi adoptați internațional numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu reședința în România într-un interval de doi ani. Noua Lege a adopției instituie termene precise în care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil dacă după instituirea măsurii de protecție
Noua Lege a adopţiilor intră în vigoare sâmbătă. Vezi noile prevederi () [Corola-journal/Journalistic/23154_a_24479]
-
republicată, prevede la art. 6 că cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. În
Agenda2005-29-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283945_a_285274]
-
sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români, iar adoptatul nu a împlinit vârsta de 18 ani. În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia. Dacă
Agenda2005-29-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283945_a_285274]
-
indirect de aceste raporturi de rudenie. Unele din efectele adopției sunt prevăzute în mod expres de Codul Familiei sau legislația extrinsecă, iar altele decurg implicit din faptul stabilirii rudeniei civile, mai ales din calitatea de părinte și descendent dobândită de adoptator, respectiv, de cel adoptat. În ceea ce privește obligația legală de întreținere, cel adoptat este îndreptățit la întreținerea părintelui adoptator întocmai ca un copil firesc al acestuia. Izvorul legislativ al acestei obligații se află în numeroase texte ale Codului Familiei, din care unele
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]
-
Familiei sau legislația extrinsecă, iar altele decurg implicit din faptul stabilirii rudeniei civile, mai ales din calitatea de părinte și descendent dobândită de adoptator, respectiv, de cel adoptat. În ceea ce privește obligația legală de întreținere, cel adoptat este îndreptățit la întreținerea părintelui adoptator întocmai ca un copil firesc al acestuia. Izvorul legislativ al acestei obligații se află în numeroase texte ale Codului Familiei, din care unele se referă în mod direct la întreținerea adoptatului (astfel, art. 86, alin. 1, printre alte categorii de
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]