1,168 matches
-
Unii oameni își repetă glumele și spiritele până ce le transformă în monedă ștearsă. *1 Abatele Voisenon: Sunt prostii pe care ar da mult un om de spirit. *1 Plutarc: Urechile curiosului sunt ventuze care absorb tot ce-i rău. *1 Adulterul, curiozitatea de a cunoaște plăcerile altuia. *1 Poporul: Sita cumetrei e mai bună decât a ta. Pe unii doctori îi plătești ca să-ți spuie vrute și nevrute când ești bolnav, până ce medicamentele te dau gata ori natura te vindecă. M-me du Duffand
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
anterioare. Sînt destui cei care dau copite trecutului, denigrîndu-l, dar de fapt revolta lor nu-i decît față de ziua de azi. Chiar dacă n-a fost fericit, eu nu pe trecut, ci pe prezent sînt mînios. *Care-i atitudinea vulgului față de adulter? îl încurajează. Între bancurile pe care mi le-a „deșertat” azi E.V., unul se referă expres la subiectul de mai sus. „Sfîntul Petru face triajul celor ajunse la judecata sa. - Ei, tu de colo, de cîte ori ți-ai înșelat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
împreună. În romanul „Adolescentul” al aceluiași scriitor, bătrânul Makar, tatăl „oficial” al personajului principal Arkadii Dolgoruki, duce o viață de pelerin pe drumurile Rusiei, rar întreruptă de scurte vizite acasă, răscumpărând astfel, în plan transcedental, întinarea unei familii marcate de adulter, în care fiul născut sub acoperișul său, îi poartă numele dar are în vene sângele moșierului Versilov. Literatura rusă mai apropiată de zilele noastre, numără titluri de roman precum „O vară la Baden-Baden” de Leonid Țipkin sau „Moscova Petușki”, semnat
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
inclusiv sinucigașe, sunt infinit mai probabile într-o lume „fără femei”. Dacă un musulman înstărit poate să aibă patru soții pe care le pune sub poprire (le închide în gospodărie, le alungă când vrea, le supune uciderii cu pietre pentru adulter, dar și pentru vina de a-și dezgoli glezna, obrazul sau încheietura mâinii, nu le lasă la școală, nu le permite să muncească pentru venituri proprii), înseamnă că alți trei musulmani nu au acces la o viață în compania femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nu s-au sfiit să-i fie mereu în preajmă și nici Hristos nu s-a sfiit să se apropie de ele, să încalce toate tabuurile din legea veche: cea legată de femeia care sângera, cea legată de prostituate, de adultere. Toate aceste povești sunt neglijate în statutul pe care îl au femeile în Biserica Ortodoxă. Însăși semnificația sângelui, care în alte biserici creștine este un sânge care renaște, mântuie, în Biserica Ortodoxă sângele femeiesc este privit ca un sânge spurcat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
marxiste, o vreme, familiaxe "„familie" a fost tratată ca instituție burgheză și, chiar dacă nu a fost descurajată, a lăsat mult loc uniunii libere și divorțurilor neîngrădite, ca și libertății reproducerii. Consecințele au fost însă grave. Au crescut exponențial poligamiaxe "„poligamie", adulterul, neglijarea și abandonarea copiilor, creșterea numărului de copii vagabonzi și a delincvenței minorilor. Cele mai multe plângeri împotriva acestei politici de laissez-faire în privința familiei au fost făcute de către femei, căci ele rămâneau cu responsabilitatea față de copiii abandonați de către tați. În consecință, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
sunt inovațiunile Codului „Regele Carol II-lea” privind femeia: 1) Articolul 155 din noul cod repară o injustiție și o ofensă gratuită adusă femeii de vechiul cod. După termenii vechiului cod, bărbatul, care își surprindea soția în flagrant delict de adulter, dacă ar fi săvârșit asupra ei loviri mari sau chiar omor, putea cere și instanțele de judecată îi acordau scuza provocării, minimalizându-i și pedeapsa. Femeia însă nu se putea apăra invocând această scuză, chiar dacă și-ar fi surprins bărbatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
asupra ei loviri mari sau chiar omor, putea cere și instanțele de judecată îi acordau scuza provocării, minimalizându-i și pedeapsa. Femeia însă nu se putea apăra invocând această scuză, chiar dacă și-ar fi surprins bărbatul în flagrant delict de adulter. Noul cod nu mai face această diferență nejustificată din punct de vedere moral și vexatorie pentru sensibilitatea femeii... Sub imperiul vechii legi, se crea această stranie ficțiune că numai bărbatul putea fi atât de tulburat în eul său, jignit în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
principiilor eticii mondiale, obligatorii pentru toți oamenii. În același timp, ea este mai presus de orice, după cum a afirmat apostolul Pavel în Epistola sa către comunitatea din Roma: "[...] cine își iubește aproapele a împlinit legea. Într-adevăr: să nu faci adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu poftești... Orice altă poruncă se cuprinde în acest cuvânt: să-ți iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. Iubirea nu face rău aproapelui. Iubirea este deci împlinirea legii" (Rom., 13, 8-10
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
că, prin combinarea unei libertăți - rezultate din neimplicarea (pe moment) a statului în reglementarea raporturilor în familie - cu tendințele de exploatare din vechea familie burgheză, s-a ajuns la o multitudine de probleme de factură morală: relații libere între sexe, adulter, copii nerecunoscuți etc. Ceea ce avea să se petreacă referitor la modul cum se configurau relațiile în familie nu era însă în concordanță cu moralitatea de tip proletar. În concepția marxistă, familia se va subordona regulilor generale materialist-dialectice, fiind și ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cea mai aplaudată piesă a lui R., drama Papagalii (reprezentată la Teatrul Național din București, în 1928), o investigare psihologică a tragediei unei femei care se sinucide din cauza unui ușor de înțeles păcat. Șocată de infidelitatea soțului, aceasta comite un adulter, dar împrejurările îi permit să își continue viața normal. Soarta decide însă ca accidentalul său amant să devină soțul surorii ei, ceea ce face din pasagera eroare o mare și ireparabilă vină, deoarece, ca niște „papagali” infernali, cei din preajmă îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
pe scenele românești și străine. În 1932 a fost ales membru al Societății Autorilor Dramatici Români. Cele câteva piese intrate, în traducere, în repertoriul nostru teatral (Ana visează, Cine e nebun, Care din ele?, Moștenitorul, Quartet), vădesc, prin tematica abordată (adulterul, inadaptabilitatea la condițiile vieții sociale), influența teatrului clasic, în genul comediei de salon. Reține atenția ingenioasa mânuire a elementelor ce dau savoare acțiunii (comicul de situații sau de caracter, surpriza, replica inteligentă, spirituală). Autorul este sensibil și la unele sugestii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
șochează mai puțin. Civil, așa cum e căsătoria cu același nume. Laicitatea voastră ar fi o binefacere pentru această țară. Egalitatea tuturor în fața legii... " Dacă mâine soțul meu mă strânge de gât, îmi mărturisea o creștină libaneză, pentru că mă suspectează de adulter, creștin fiind el va fi condamnat la moarte sau va face cinci ani de închisoare, dacă va avea un avocat bun. Ca șiit, el va fi achitat chiar a doua zi și felicitat de prietenii lui: asta-i toată deosebirea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care ar pune transmiterea în pericol. Alte infidelități sunt pedepsite cu moartea: musulmanul care trece la creștinism trebuie ori să-și ia valea, ori să practice noul cult într-o pivniță, dacă ține să-și salveze pielea. Există totuși și adultere liber asumate și chiar ducând uneori la recăsătoriri cât se poate de legale. Am întâlnit la Ierusalim evrei israelieni care au intrat în ordinele călugărești creștine, în Societatea lui Isus sau care au devenit predicatori; mi s-a vorbit despre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Remo, hotelurile erau împînzite de servitori care aveau printre alte însărcinări secrete și pe aceea de a aduna bucățelele de scrisori aruncate la coș în camerele călătorilor: operațiune care dădea posibilitatea unor șantaje cînd, reconstituite, acestea duceau pe pista unor adultere sau a unor afaceri veroase ce țineau de Codul penal. Puterea camorrei rezista tuturor tentativelor guvernului italian de a o înăbuși. Legația României, pe durata stagiului meu în Italia, a primit direct o dovadă a acestei neputințe a autorităților. În urma
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nu are sens dacă nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și nu mai putem avea trăiri, dacă nu ne dăm cu capul de pereți, dacă nu participăm spasmodic la drame de cartier, dacă nu suntem cotropiți de otrăvuri, delir neptunian
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și intelectuale. Bunul-gust și buna-cuviință sunt în comă. De o bună bucată de vreme, pe toate canalele televizuale, se trăiește din dejecție. Ore și zile întregi suntem antrenați într-o voluptuoasă scormonire prin subteranele sordide ale „cotidianului“. Moar tea, divorțul, adulterul, micile fițe erotice ale unor fătuci decerebrate, violul, crima, accidentul sunt hrana zilnică a producătorilor TV și, în consecință, a telespectatorului român. Te uiți și te îndobi to cești. Inventarul „culturii“ autohtone a ajuns să semene a groapă de gunoi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
bani ; la minutul cutare, e rîndul ei să se lase pipăită de fată) o anumită schemă. Care e rostul acestei scheme ? Să rețină atenția spectatorului timp de 80 de minute. Atît. Nu s o răsplătească prin cine știe ce percepții privind psihologia adulterului sau perversitatea umană, ci doar s-o rețină, s-o captiveze. Toate discuțiile personajelor despre morală, toate observațiile lor (susținute de regizor prin decizia de a filma totul numai din unghiuri subiective) despre cum fiecare nu crede decît ce vede
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
i-o răpește lui Charles pe Julia de două ori mai întîi aruncînd-o într-un mariaj sfințit, dar rece, cu un politician oportunist (care s-a convertit special ca să intre în familia Marchmain), și apoi otrăvindu-i fericirea găsită în adulter. și același Dumnezeu care-l aduce înapoi la Brideshead pe bătrînul lord Marchmain, ca să moară făcîndu-și cruce. Unii comentatori britanici l-au acuzat pe Jarrold că a făcut din Brideshead... un fel de horror anticatolic despre o familie urmărită de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
judecată acordat Episcopiei. Deci, până în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, se constată o limitare treptată a atribuțiilor judecătorești ale șoltuzului și pârgarilor în favoarea Episcopiei. La 20 mai 1617, Mitrofan, episcop de Huși, arăta că un proces de adulter al unui locuitor din oraș fusese judecat de către o altă instanță decât biserica, deși era o cauză de imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii” s-a plătit înaintea episcopului, a șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bucătărie, responsabili mărunți iau masa cu persoane de sex opus. Pe o estradă mică, o cântăreață în costum folcloric tocmai interpretează o melodie populară. Pe sub brazi, pe sub arini / C-o nevastă din vecini. Parcă ar fi plătită să incite la adulter! Oare nimeni nu-i controlează repertoriul? Găsesc nu ușor o masă. "O țuiculiță ca să ne încălzim", zice el, frecându-și mâinile pentru a-și arăta nerăbdarea. Vai, lupta contra alcoolismului interzice servirea băuturilor alcoolice fără mâncare. Chelnerul, burtos și jovial
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Dumnezeu subliniază urâciunea desfrânării prin aceea că fie și simplul gând de a pofti femeia este un păcat în sine și unul deloc ușor: “Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui.” (Matei 5, 28). Dumnezeu a consfințit legătura trupească dintre bărbat și femeie prin instituirea Sfintei Taine a Cununiei și doar prin întemeierea unei familii. Legătura dintre soți bazată pe dragoste, încredere și fidelitate reciprocă este
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
la nivelul unei contravenții și sancționat cu o amendă nesemnificativă sau cu muncă în folosul comunității pe care contravenientul oricum nu o va face. Iată valoarea moralității societății romanești! Până în anul 2006, în Codul penal a fost incriminată fapta de adulter, considerată, potrivit moralei din acea vreme, ca având un oarecare grad de pericol social. În noul Cod penal nu se mai regăsește această infracțiune, dovadă că trăim vremuri în care “revoluția sexuală” nu numai că s-a impus în toată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
social. În noul Cod penal nu se mai regăsește această infracțiune, dovadă că trăim vremuri în care “revoluția sexuală” nu numai că s-a impus în toată mizeria ei, ci a și atins cote de neimaginat sub aspectul eliminării și adulterului din noul Cod penal. Fapta respectivă nu mai este considerată a fi imorală, însă adulterul poate fi invocat cu succes ca motiv de divorț, pentru reținerea culpei exclusive a persoanei care a avut o relație extraconjugală. Iată cum era prezentată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în care “revoluția sexuală” nu numai că s-a impus în toată mizeria ei, ci a și atins cote de neimaginat sub aspectul eliminării și adulterului din noul Cod penal. Fapta respectivă nu mai este considerată a fi imorală, însă adulterul poate fi invocat cu succes ca motiv de divorț, pentru reținerea culpei exclusive a persoanei care a avut o relație extraconjugală. Iată cum era prezentată infracțiunea de adulter într-o formă mai veche a Codului penal românesc: “Art. 304 Adulterul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]