1,384 matches
-
o definiție, am putea spune că acestea sunt trăiri ce exprimă gradul de concordanță sau neconcordanță dintre un obiect sau o situație și tendințele noastre (termenul „obiect” e luat în sens filosofic Ă fiind „ceea ce cunoaștem” Ă ființă sau lucru). Afectele 2 sunt într-o indisolubilă legătură cu trebuințele, tendințele și intențiile noastre. Ele oglindesc, în fiecare moment, situațiile prezente, rezultatele conduitei, în raport cu impulsurile, aspirațiile noastre. Multă vreme nu s-a făcut o separație între motivație și afectivitate. Singurul motiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o separație între motivație și afectivitate. Singurul motiv pentru a le trata separat îl constituie faptul că unele fenomene afective, mai ales cele mai simple, deși implică atitudini, nu constituie factori care să inițieze acțiuni susținute. Dar cele mai complexe afecte, sentimentele și pasiunile, sunt principalele motive ale conduitei umane. Stările afective au o serie de caracteristici: a. Ele implică o apreciere, o atitudine pozitivă sau negativă. Dacă un obiect este în concordanță cu trebuințele noastre rezultă o stare pozitivă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pozitivă sau negativă. Dacă un obiect este în concordanță cu trebuințele noastre rezultă o stare pozitivă pe care o numim plăcută; când, dimpotrivă o situație e în contradicție cu ceea ce dorim, apare o impresie negativă, caracterizată ca neplăcută. Nu există afecte indiferente, dacă putem vorbi de o polaritate a lor. b. Afectele sunt subiective, în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale. Un pahar cu apă rece vara când e cald și ne este sete ne face plăcere. Aceeași apă iarna
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
noastre rezultă o stare pozitivă pe care o numim plăcută; când, dimpotrivă o situație e în contradicție cu ceea ce dorim, apare o impresie negativă, caracterizată ca neplăcută. Nu există afecte indiferente, dacă putem vorbi de o polaritate a lor. b. Afectele sunt subiective, în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale. Un pahar cu apă rece vara când e cald și ne este sete ne face plăcere. Aceeași apă iarna, pe un ger de -250C, când ne e frig și tremurăm
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de -250C, când ne e frig și tremurăm, ne displace, întrucât contrazice cerințele organismului. Nu înseamnă că orice stare afectivă s-ar putea schimba ușor. Dimpotrivă, sentimentele sunt stări stabile, rămânând multă vreme neschimbate. c. O altă caracteristică este totalitatea. Afectele exprimă un raport cu toate tendințele prezente într-un anumit moment și nu doar cu efectul unei stimulări parțiale. De pildă, muștarul provoacă usturime limbii, dar totuși impresia e agreabilă, întrucât predomină nevoia de excitare a stomacului, care primește un
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
agreabilă, întrucât predomină nevoia de excitare a stomacului, care primește un aliment bogat în grăsimi. d. V. Pavelcu scoate în relief și tensiunea, drept caracteristică a stărilor afective: dacă o tendință se transformă imediat în mișcare nu mai apare un afect. Afectivitatea, în ansamblul ei, are o funcțiune extrem de importantă: ea permite o reglare promptă și eficace a comportamentului. Într-o situație în care nu e timp de reflexie, reacționăm în funcție de afectul dominant, care poate fi salvator. Ceea ce nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se transformă imediat în mișcare nu mai apare un afect. Afectivitatea, în ansamblul ei, are o funcțiune extrem de importantă: ea permite o reglare promptă și eficace a comportamentului. Într-o situație în care nu e timp de reflexie, reacționăm în funcție de afectul dominant, care poate fi salvator. Ceea ce nu înseamnă că ar trebui să ne lăsăm ghidați numai de stările afective (din cauza subiectivității lor). 6. Formele stărilor afective tc "6. Formele st\rilor afective " Stările afective pot fi împărțite în două mari
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care poate fi salvator. Ceea ce nu înseamnă că ar trebui să ne lăsăm ghidați numai de stările afective (din cauza subiectivității lor). 6. Formele stărilor afective tc "6. Formele st\rilor afective " Stările afective pot fi împărțite în două mari grupe: afecte statice care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni și afectele dinamiceă acestea constituind cele mai puternice și durabile motive ale comportamentului uman. Afectele statice cuprind: a. agreabilul și dezagreabilul, care însoțesc toate percepțiile noastre (observarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
numai de stările afective (din cauza subiectivității lor). 6. Formele stărilor afective tc "6. Formele st\rilor afective " Stările afective pot fi împărțite în două mari grupe: afecte statice care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni și afectele dinamiceă acestea constituind cele mai puternice și durabile motive ale comportamentului uman. Afectele statice cuprind: a. agreabilul și dezagreabilul, care însoțesc toate percepțiile noastre (observarea unui automobil nou și frumos este plăcută, pe când gunoiul azvârlit în stradă ne impresionează dezagreabil
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Formele st\rilor afective " Stările afective pot fi împărțite în două mari grupe: afecte statice care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni și afectele dinamiceă acestea constituind cele mai puternice și durabile motive ale comportamentului uman. Afectele statice cuprind: a. agreabilul și dezagreabilul, care însoțesc toate percepțiile noastre (observarea unui automobil nou și frumos este plăcută, pe când gunoiul azvârlit în stradă ne impresionează dezagreabil); b. dispozițiile, stări destul de durabile, dar difuze, provocate de factori interni, organici sau
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rolul principal, dar și de emoția întâlnirii sale neașteptate pe stradă. La fel, și sentimentul venerării aceleiași persoane se traduce nu numai prin vizionarea de spectacole, ci și prin organizarea de interviuri, de sărbătoriri, scrierea unor scrisori ș.a.m.d. Afectele dinamice, motorul principal al activităților noastre, sunt tocmai sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, care are drept urmare o viziune oarecum unilaterală asupra vieții, o orbire față de ceea ce nu are o relație cu obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Japonia se consideră obligatoriu să ți-o stăpânești: omul civilizat trebuie să-și domine trăirile. Chiar și conținutul sentimentelor poate fi deosebit. De pildă, există comunități umane care, trăind în condiții foarte dificile, nu cunosc un sentiment cum este gelozia, afect foarte puternic în țările europene. Aceste fapte ne scot în evidență că școala, educația pot avea o influență asupra trăirilor afective și asupra motivației. Sentimentele sunt extrem de variate, de aceea e greu să le clasificăm. O diviziune grosso modo ar
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ele se asociază frecvent cu obiectul A. Dacă o persoană ne-a devenit extrem de simpatică, și ne inspiră chiar afecțiune, încep să ne impresioneze agreabil câinele cu care se plimbă, casa în care locuiește, rudele ce o însoțesc adesea etc. Afectul pozitiv se extinde și asupra altor ființe și obiecte. Avem de a face cu un transfer prin contiguitate (alăturare) demonstrat și experimental de către J. Watson, binecunoscutul părinte al behaviorismului. El a adus în fața unui copil de un an o cușcă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imaginii asupra lumii înfățișate sînt corelate cu impersonalitatea viziunii, cu o omnisciență rece, fără alunecări emoționale. "Romanescul" se studiază încă, pentru că în opoziție cu acest registru, care a căpătat și alte etichete, printre care cele de lirism, panlirism, poezie a afectelor etc., în opoziție cu el se definește, voit tautologic, "romanul-roman". Cînd E. Lovinescu susținea necesitatea renunțării la modalitatea lirică a expresiei în roman, criticul o făcea denunțînd această natură improprie genului (ceea ce s-ar traduce prin "romanțios", sau "romanesc" în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de asemenea, unul din "arhetipurile modalizării ficționale", ceea ce înseamnă că însăși invenția literară s-a identificat, cîndva, cu maniera "romanescului". Iată cîteva din particularitățile trecute în paradigma sa de Jean-Marie Schaeffer: a) Importanța acordată, în înlănțuirea cauzală a diegezei, domeniului afectelor, pasiunilor și sentimentelor, precum și modalităților lor de exprimare; b) În programul romanescului, acțiunea este motivată în special prin "traducerea" comportamentală a vieții afective a personajelor și mai ales prin componenta pasională a vieții lor interioare; c) Saturația evenimențială a diegezei
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sechelele cronice ale unor traumatisme anterioare de exemplu modificările limbajului după traumatisme cranio-cerebrale pot semăna cu oricare din modificările limbajului din schizofrenie inclusiv neologismele. 14.Tulburări endocrine. a. Problemele tiroidiene sunt cauze uzuale ale sindroamelor afective organice. In hipotiroidoza severă afectele neobișnuite și patternurile de gîndire pot fi confundate cu schizofrenia. b. Tulburările paratiroidiene rezultînd în anomalii ale calciului conduc la sindroame mentale organice neobișnuite. c. Adenomul pituitar este conscut pentru manifestările cu tablouri psihiatrice ciudate cum ar fi cele din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și statutul empiric de bolnav psihic acordat schizofrenului. O serie de simptome sunt floride ca de exemplu halucinațiile, după cum multe altele sunt mai subtile și par a lipsi la o examinare superficială, cum ar fi de exemplu tocirea sau aplatizarea afectelor. Anumite simptome incluzând deopotrivă tradiționalele simptome fundamentale bleuleriene și cele de prim rang ale lui Schneider sunt caracteristice schizofreniei dar pot fi întilnite și în alte psihoze și astfel nu mai sunt specifice acestei entități. Medicul practician poate totuși să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
reciprocitate complementară între chimioterapie și psihoterapie (dacă aceasta este realizată) în cazul pacientului schizofren reprezintă o poziție logică: diminuând prin chimioterapie intensitatea sursei pulsionale, se ameliorează aspectul violent al sentimentelor și, în același timp, ambivalența lor, caracteristici morbide principale ale afectelor schizofrenului, ceea ce subliniaz relațiile anormale pe care bolnavul le întreține cu cei din jur. Creând în plus o situație psihoterapeutică individuală, psihiatrul canalizează într-un fel direcția acestor pusee pulsionale care trebuie să se focalizeze asupra unui obiect. Tulburarea relațională
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
elaboreze strategii și să se mobilizeze pentru a le apăra. Ambele postulate sunt discutabile. În ceea ce privește primul postulat, raționalitatea unei acțiuni poate fi privită într-un sens foarte strict - atingerea unui scop - sau în unul mai larg, prin raportare la valori, afecte sau tradiții (sfera raționalității este atât de extinsă încât orice acțiune poate fi catalogată drept rațională). Postulatul secund ignoră paradoxul acțiunii colective, în special dacă ne raportăm la grupuri mari sau latente. Din punctul de vedere al unui membru al
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
îngeri: 135 și în CLRA). 2.2.2. Adjectivul oricare (având flexiune cazuală) este selectat, în locul adjectivului orice (invariabil), pentru exprimarea cazurilor genitiv-dativ, în toate tipurile de contexte de mai sus: Câtă vreme fac voia lui Dumnezeu, îngerii nu au afecte divergente și sunt deasupra oricărei forme de sentimentalism (A. Pleșu, Despre îngeri: 92 și în CLRA) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
programul lor, dar acest program elaborat, articulat a fost el însuși construit plecînd de la factori sau de la opțiuni strategice raționale? Oare putem să găsim astăzi în bibliotecile care adună aceste programe, discursuri, broșuri, teze, apeluri, ansamblul de calități senzoriale, de afecte care își deschid drumul către participanți, către actorii acestei piese, către acest ansamblu în afara căruia textele devin de neînțeles și ridicole, asemenea unor măști pe care nu le pricepem? Așadar cum au putut să convingă și să mobilizeze atîtea ființe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un rol central în "evoluția ideilor contemporane", nici spera să pună sub semnul întrebării comportamentele economice ale francezilor sau să influențeze factorii de decizie în materie. Ar fi arbitrară așezarea de jos în sus, într-o anume structură fixă, a afectelor, miturilor și ideilor. Dar e probabil ca faptele de propagandă contemporană evocate aici să se deruleze la nivelul mai superficial cel al propunerilor intelectuale. Dar pentru a aprecia gradul lor de eficacitate e potrivit să consideri sistemele de așteptare care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din urmă trăiește spațiul într-un alt regim temporal. Percipere înseamnă mai mult decît a percepe: înseamnă "a se îmbogăți cu", "a culege", "a încerca", "a se pătrunde de". Schimbare a vitezelor de deplasare, schimbare de stil, dar și de afecte, de voință, de visare, de ambiții pentru cel care traversează. Schimbare a omului. Nu este același om social care se deplasează pe jos, călare sau cu diligența, în mașină, în avion, mîine în rachetă. Este omul-pieton, omul-cal, omul-diligență, omul-tren etc.
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a fost, de altfel, concepută de Marx decît ca un "Birou Central de Corespondență muncitorească"). Astăzi, activiștii aceleiași mișcări își vorbesc și se cunosc mai mult, iar ideile lor mult mai puțin. Mai multă conversație, mai puține controverse. Mai multe afecte, mai puține arhive; un orizont mai vast și ciocniri mai sensibile. Telefonul a ucis arta corespondenței, nu fără să diminueze ascendentul moral al încercărilor de sistematizare rațională. La capătul firului, mai mult contează vocea decît ce spune ea, modulațiile afective
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]