1,383 matches
-
smulg oare? Rar. La fel ca națiunile care pierd în războaie nedrepte, transformă tot mai mult din sine în armură, cînd ar trebui să se predea sau să se retragă. Astfel, o persoană poate începe prin a-și limita doar afectele, poftele sau inteligența și, pînă la urmă, inima, organele genitale, creierul și pielea se acoperă cu o crustă. Nu face decît să vorbească și să se hrănească, oferind și primind printr-un singur orificiu; apoi, gura se închide, căldura nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în rândul celor cu deficiență, dar asta nu-i exclude și pe cei cu nivel intelectual normal și care comit numeroase fapte imorale; * tulburări afective care sunt prezente sub forma unei imaturități sociale și morale, cu stări de dereglare a afectelor (V. Preda, 1981, p. 72). Acest fapt cauzează o dependență afectivă și în consecință o cotă crescută de sugestibilitate. Incompleta dezvoltare a unei autonomii afective va scădea șansele de control asupra reactivității afective, și mai ales a celor socio-morale. A.M.
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
loc semnificativ, întrucât stimulii din exteriori nu dețin anumite proprietăți stresante, ei doar există; însă maniera de evaluare și de raportare a individului față de aceștia reprezintă cauza centrală a tensiunii resimțite. un astfe de decalaj între realitatea obiectivă și nevoile, afectele și valorile interne ale individului facilitează dezvoltarea unor comportamente antisociale, cu un nivel crescut de agresivitate (auto- și hetero-) ce pot îmbrăca diferite forme (Butoi, T. 2009, p. 26): * inhibiția anxioasă a activității; * reacții necontrolate cu descărcări agresive; * regresii de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nici o artă. Toate genurile de beție determinate oricât de diferit, dispun de forțe în acest sens: mai ales beția ecxitării sexuale, cea mai veche și mai natuală formă de beție. La fel și beția ce însoțește toate marile pofte, toate afectele puternice; beția serbării, a competiției, a actului de bravură, a triumfului, a oricărei mișcări sufletești extreme; beția cruzimii; beția în distrugere, beția sub anumite influențe meteorologice, de exemplu beția primăverii; sau acea sub influența narcoticelor; în fine beția voinței, beția
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
face ca familia să fie dispersivă și fragilă în unitatea ei. În zilele noastre, mobilitatea socială și specializarea au rupt legătura straturilor sociale, astfel încât din aceeași familie provin persoane de diferite categorii sociale. Factorul de unitate îl constituie legăturile de afect, de integrare reciprocă, dar stabilitatea ei se sprijină exclusiv pe afectul reciproc al soților, al părinților față de copii și pe afectul dintre fii. Este vorba, în cele din urmă, de un echilibru instabil, care necesită, înainte de toate, o stabilitate interioară
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
În zilele noastre, mobilitatea socială și specializarea au rupt legătura straturilor sociale, astfel încât din aceeași familie provin persoane de diferite categorii sociale. Factorul de unitate îl constituie legăturile de afect, de integrare reciprocă, dar stabilitatea ei se sprijină exclusiv pe afectul reciproc al soților, al părinților față de copii și pe afectul dintre fii. Este vorba, în cele din urmă, de un echilibru instabil, care necesită, înainte de toate, o stabilitate interioară. În aceste condiții de schimbare radicală a viziunii despre familie, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
straturilor sociale, astfel încât din aceeași familie provin persoane de diferite categorii sociale. Factorul de unitate îl constituie legăturile de afect, de integrare reciprocă, dar stabilitatea ei se sprijină exclusiv pe afectul reciproc al soților, al părinților față de copii și pe afectul dintre fii. Este vorba, în cele din urmă, de un echilibru instabil, care necesită, înainte de toate, o stabilitate interioară. În aceste condiții de schimbare radicală a viziunii despre familie, se simte necesitatea unui discernământ curajos, în lumina valorilor umane, morale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în relief primatul subiectului care revendică libertatea și capacitatea de a decide în orice experiență, definindu-se ca homo ludens sau homo sentimentalis, care concepe cuplul și familia ca locul unde se respiră ambientul de valorificare a sentimentului și a afectului. De asemenea, în acest context nu contează adevărul, ci adevărul meu. Problema adevărului nu ține de relație, adecvare, coerență internă cu un sistem logic ancorat în realitate. O consecință a acestui tip de individualism este anularea diferențelor care disting ființele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
să fie legate de iubire, însă ar fi fatal să credem că iubirea este un simplu sentiment, deoarece sentimentele sunt schimbătoare. Ar fi la fel de negativ pentru un raport de iubire dacă nu ar exista sentimente pline de căldură și de afect ca suport al intențiilor iubirii. Autorul trasează câteva teze care merită o atenție deosebită: iubirea nu este un sentiment, iubirea este decizie și angajare, iubirea adevărată este necondiționată, iubirea este pentru totdeauna, angajarea iubirii implică decizii, darul fundamental al iubirii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unei spiritualizări complete nu mai e capabilă de melancolie, fiindcă nu se mai poate abandona în voia ondulațiilor capricioase. Spirit înseamnă rezistență, pe când melancolia, mai mult decât orice, presupune ne-rezistența la suflet, la fierberea elementară a simțirii, la incontrolabilul afectelor. Tot ceea ce în noi e nestăpânit, tulbure, iraționalul alcătuit din vis și bestialitate, deficiențe organice și aspirații turmentate, ca și explozii muzicale ce umbresc puritatea îngerilor și ne fac să privim disprețuitor spre crini - constituie zona primară a sufletului. Aici
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
viețe pierdute-n cărți. Nu creadă cineva că vorbesc din ură sau din predilecțiune pentru cele trecute. Nici prin minte nu-mi trece. Urât sau iubit, orcare obiect sau relațiune care e capabil de-a stârni unul din aceste două afecte în sufletul nostru este în sine considerabil. Pe săcături însă nu se supără omul cuminte, pentru că n-are pe ce și la ce. Te miră numai cum s-au putut naște asemenea minuni. Erau în sală mai mulți consuli cari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fi dat [mult] ca D-zeu s-o eternizeze. Îi părea că-i singur și visurile treceau c-o limpezime rară înaintea ochilor minții sale, era un fel de lipsă de pasiune, un simțământ nemișcat, pe care naturi estreme în afectele lor o doresc atât de mult. I-ar fi fost urât dacă urâtul n-ar fi fost atât de dulce, un urât ca mirosul florilor de măr cari cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
somnului, inferior Ar fi dat mult ca {EminescuOpVII 297} natura să eternizeze acea dispozițiune leneșă și plăcută, acea căldură voluptuoasă în mijlocul unei ierne senine, acea limpezime a cugetării, acea lipsă de pasiune și de simțământ pe care inimi estreme în afectele lor o doresc atât de des. Prin minte nu-i trecea nimic, ar fi căscat de urât dacă acel urât nu ar fi fost atât de plăcut. Era un urât iernatec, plin de poezie, care nu se naște decât iarna
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
texte arată clar că există un anume consens în jurul unei idei esențiale: masele și grupurile trăiesc sub imperiul emoțiilor puternice, a mișcărilor afective extreme. Cu atît mai mult cu cît le lipsesc și mijloacele intelectului, singurele în măsură să stăpînească afectele. Un individ singular ce participă la o mulțime își vede personalitatea profund modificată în acest sens. El devine altul, fără a fi întotdeauna conștient. Prin "eul" său vorbește de fapt "noi". Am insistat asupra acestor idei pentru că, sub pretextul că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conducător sau bine izolați în apartamentul nostru, cu urechea lipită de radio, cufundați în lectura unui ziar, țintuiți în fața televizorului pentru ca nu cumva să ratăm ultimul discurs al președintelui Republicii, starea noastră psihologică este similară: refractară la vocea rațiunii, supusă afectelor, deschisă sugestiei. Deși risipiți, împărtășim aceeași iluzie a atotputerniciei, sîntem înclinați înspre o aceeași exagerare a judecăților și emoțiilor, cădem pradă acelorași sentimente de violență și ură pe care le-am fi încercat dacă am fi coborît cu toții în stradă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
același timp atrăgătoare și amenințătoare, ocrotesc și provoacă teama. Scăpînd rațiunii, carisma declanșează, precum toate puterile pe care tocmai le-am enumerat, pasiuni contradictorii, dragostea și ura, imboldul și repulsia. Din cele mai vechi timpuri, ea provoacă o izbucnire de afecte. Ea smulge mulțimile din toropeala lor pentru a le galvaniza și a le pune în mișcare. Voi reveni asupra ambivalenței sentimentelor care o privesc întrucît aspectul este esențial. III Se crede că șeful carismatic este înzestrat cu calități ieșite din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
libido narcisiac și unul erotic "este poate combinația pe care trebuie s-o considerăm ca fiind cea mai obișnuită. Ea aduce împreună contrarii care se pot tempera reciproc în ea"485. De aceea, chiar cunoscînd o distanțare între conștiință și afect, acest tip de individ nu le separă și nici nu le opune. Putem completa astfel portretul celor două categorii de oameni printr-o ipoteză generală privind constituția lor psihică. Dacă am dori să caracterizăm succint omul divizat al lui Marcel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mitul modern al raționalității suficiente, detașată de pulsiunile și dorințele tăinuite ale corporalității, a fost Edmund Husserl (1859-1938). Părinte al fenomenologiei continentale, Husserl a încercat să releve, printr-o analiză profundă și riguroasă, contribuția corporalității (mai cu seamă a lumii afectelor) la constituirea originară a subiectului și, evident, a relațiilor de intersubiectivitate umană. Acest nou impuls filozofic a generat numeroase reacții, mai ales în cultura franceză. Doi autori influențați de Husserl și de tematizarea fenomenologică a corporalității ne vor reține atenția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a fost depășită nici de Husserl, iar acest eșec coincide, în opinia lui Michel Henry, cu identificarea confuză a două instanțe ale corporalității: trupul sensibil (biologic-obiectiv) și trupul transcendental (invizibil-subiectiv)1. Pe de o parte, trupul subiectiv este gazda unor afecte fundamentale și corelative: bucuria (jouissance) și suferința (souffrance). Imanența acestor tonalități afective depășește cadrele lumii (care proiectează în noi pulsiunea elementară a grijii) și anihilează efectele temporalizării seriale a conștiinței. În bucurie și suferință resimțim rădăcinile transcendentale ale Vieții dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
culturii de comentariu - Michel Henry a intervenit ritmic, surprinzând mereu adepții gândirii slabe. Privit chiar și numai de la distanță, numele lui se impune datorită masivității geometrice a operei sale. Scrisul său fluvial își distribuie efectele cu promptitudinea și ponderea unui afect. Stilistic vorbind, Michel Henry a elaborat o epică filozofică epatantă, distinsă prin consecvență retorică și solemnitate barocă. De la cele nouă sute de pagini ale Esenței manifestării (1963) până la mai recentele contribuții teologice - aici analizate -, filozoful francez și-a obișnuit cititorii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în Autoafectarea/Autodăruirea Vieții 4. Revenirea la făptuire (praxis) ca modalitate primară de supunere la dinamica Vieții permite tematizarea unor paradoxuri specifice creștinismului și, în primul rând, a structurilor afective care exprimă modul de a fi în lume al creștinului. Afectul nu deține calitățile joase ale unui sentiment oarecare, ci oglindește natura pură a Vieții înseși, în manifestarea Sa lăuntrică. Experiența renașterii pe care omul o trăiește în „sine” prin autoafectarea Vieții iluminează paradoxul coincidenței dintre suferință și bucurie. Acest paradox
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este smulsă din situl ei originar pentru a fi aruncată asupra obiectului”, deci aparența care distruge apariția, fenomenul care opacizează fenomenalitatea. Pentru R. Descartes modelul gândirii (cogitatio) a fost tot sensibilitatea (îndoiala și certitudinea nu sunt acte ale gândirii, ci afecte)1. Numai că Husserl nu a sesizat momentul deschis de către Descartes (care, la o atentă analiză, nu este acel impenitent dualist al manualelor de filozofie) și a reluat proiectul fundamentării științelor din punctul de vedere matematizant (care îi convenea și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
numește procesul revenirii la sine a Vieții transcendentale, a cărei materie autogenerativă este afectivitatea pură. Din arderea lăuntrică a acestei afectivități - care ne prilejuiește constatarea spontană a locului impresiei originare - suferința sau bucuria gratuită renasc în trupul nostru nemijlocit 3. Afect și întruparetc "Afect și întrupare" Cheia înțelegerii trupului nu se putea contura în afara experienței „autoafectării”. Inserția corpului în lume devine proba inconsistenței majore a tuturor filozofiilor reprezentării polarizate în jurul unui eu ideal, constituant și edificator. Accesul la adevărata corporalitate - ocultată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
la sine a Vieții transcendentale, a cărei materie autogenerativă este afectivitatea pură. Din arderea lăuntrică a acestei afectivități - care ne prilejuiește constatarea spontană a locului impresiei originare - suferința sau bucuria gratuită renasc în trupul nostru nemijlocit 3. Afect și întruparetc "Afect și întrupare" Cheia înțelegerii trupului nu se putea contura în afara experienței „autoafectării”. Inserția corpului în lume devine proba inconsistenței majore a tuturor filozofiilor reprezentării polarizate în jurul unui eu ideal, constituant și edificator. Accesul la adevărata corporalitate - ocultată în lectura fizicalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
lume și Viață, Viața să fi luat trup, fără ca prin aceasta ceva anume din esența procesului de autoafectare a Vieții să se altereze. Captarea acestei posibilități nu mai poate aparține gândirii economice sau calculatorii, ci numai unei disponibilități lăuntrice similare „afectului”, prin care Sinele, rezultat din autodonația Vieții originare, S-a arătat apoi în carne și oase: o disponibilitate măsurată așadar prin afectivitate. Căci, pentru întâia oară, sesizăm că actul pur al apariției nu este indiferent față de conțintul acesteia, precum în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]