1,552 matches
-
Ion Barbu își structurează viziunea poetică prin însumarea unor simboluri - cu un grad ridicat de ambiguitate și ermetism - prin care se figurează două modele de poeticitate. Astfel, fiecare catren alcătuiește o secvență poetică, evidențiind contrastul dintre poezia tradiționalistă, dominată de afectivitate și lirica modernistă, cântec al spiritului pur care conferă ordine și sens universurilor oglindite. Antiteza dintre aceste tipuri diferite de poezie se realizează prin imagini organizate în serii de opoziții: simboluri ale teluricului în prima strofă versus simboluri ale acvaticului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
materialiști. El a lăsat câteva interesante lucrări de psihologie, printre care cele mai remarcabile ni se par: "Asupra legăturilor existente între frică și percepția frigului"126, "Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité"127 și "Considerații asupra psihofiziologiei afectivității"128. În afara acestor idei și ipoteze privind funcțiile psihice, multe altele sunt dispersate în întreaga sa operă ("Isteria la femei și bărbați"129, "Natura isteriei și cauzele ei. Mijloace de a o preveni"130, "Quelques mots sur les aliénés criminels
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
op. cit., p. 23. 5 Socotind că prețuirea lui Wittgenstein pentru metafizica tradițională și ceea ce el numea „misticul“ ar fi incompatibil cu concluziile analizei pe care o face acesta logicii limbajului, Carnap vedea aici expresia unui conflict lăuntric între intelect și afectivitate: „Intelectul săuă recunoscuse că multe enunțuri din domeniul religiei și metafizicii nu spun, strict vorbind, nimic. În onestitatea lui absolută față de sine, el nu a dorit să închidă ochii în fața acestei idei. Acest rezultat a fost însă extrem de dureros pentru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a lor, ci o redare din perspectiva unei viziuni artistice și o reconstruire pe baza unei concepții proprii. Poezia lirică însă nu zugrăvește realități obiective sau, cînd le zugrăvește totuși (natura, frumusețea femeii etc.), face aceasta printr-o prevalare a afectivității, a trăirilor și a atitudinilor, manifestate în modul cel mai evident. Predomină, așadar, de data aceasta, sentimentul și artisticul, încît genul liric este legat de un timp, de un spațiu sau de un tip de realități numai în măsura în care spiritul unui
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
semnifică distribuirea autorității și receptarea acesteia. Dacă ne raportăm la clasa de elevi ca grup primar, viața ei se desfășoară după un set de reguli, norme, coduri. Aceste reglementări sunt vegheate de unele persoane către care se Îndreaptă informațiile, așteptările, afectivitatea grupului. Ca lider formal, educatorul deschide sau Închide canalele de comunicare În ambele sensuri, orientează direcția informațiilor, tipul acestora (cunoștințe, atitudini, modele acționale. Rolul de "filtru" Între liderul formal și grup Îl pot deține unii lideri informali, elevi către care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
în paralel, la fel de activ. Fie că urmărește obținerea unor informații (examinarea subiectului în vederea aplicării masajului) sau actul terapeutic, gestul palpator nu are sens decât în funcție de răspunsul dat, suscitând - la rândul său - un nou demers, într un feed back continuu. Inteligența, afectivitatea și chiar emotivitatea fiecăruia dintre interlocutori țes pânza de fond a acestei situații de schimb, care nu este sub nici o formă un monolog și care poate da informații eronate în cazul izolării unui element pe motivul analizei. Dialogul masat - masor
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
tipuri de demențe: Alzheimer (cu determinism genetic), vasculare, posttraumatice, de cauza infecțioasă, anoxice, toxice, carențiale, dismetabolice. Psihopatologic, în sindromul demențial au loc scăderea atenției (amneziei antero- retrogradă) și alterarea comportamentului (dezorganizarea activității cognitive cu producții delirante, tulburări de vigilență și afectivitate). Are loc degenerarea extrapiramidală, cu manifestări parkinsoniene, și, mai rar, afectarea de tip piramidal. În special la vârstnici, ateroscleroza și hipertensiunea arterială sunt cauze principale pentru accidentele vasculare cerebrale, care pot afecta cortexul, caz în care clinic apare o neurastenie
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
relief vieții private. Această parte rămasă în afara pieței nu este nici reziduală și nici arhaică. Dimpotrivă: cu cât se extinde comercializarea modurilor de viață, cu atât se afirmă valoarea polului afectiv în sfera privată. Universul consumului-lume nu pune capăt principiului afectivității sentimentale, el îl consacră ca valoare superioară, corelativă culturii individului care, aspirând la autonomie personală, refuză reglementările instituționale ale timpului privat. Astfel, cultura iubirii se generalizează în chiar proporția în care se intensifică dinamica individului și cea a mercantilizării nevoilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
altă categorie de consum individualist, consum de mulțime fericită și „unificată”, de căldură socială, de ambianța bucuriei colective. Sărbătoarea tradițională avea ca sarcină regenerarea ordinii cosmice sau întărirea coeziunii colectivității; ea urmărește acum fericirea indivizilor, fericire de ambianță și de afectivitate împărtășită efectiv dincolo de sfera satisfacțiilor individualiste mercantile și, totuși, stimulată de ea. Chiar și sărbătorile marcate de dimensiunile identitare și comunitare (Ziua Mondială a Tineretului, sărbătorile religioase locale, Gay Pride) ilustrează noua supremație a dinamicii de individualizare, în asemenea măsură
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
e substanța mesajelor sentimentale care iau tot mai frecvent calea poștei electronice. Adevărul este că nu există niciun fel de depreciere a eternului „te iubesc”: cel mult, aceste cuvinte pot fi enunțate acum după, și nu înaintea relațiilor sexuale. „Moartea afectivității” nu e nimic altceva decât un loc comun al epocii hiperindividualiste: asistăm nu atât la un proces de desentimentalizare, cât la creșterea afectivității raporturilor dintre oameni. Cultura hipermodernă este cea luată în derâdere atunci când se repetă la nesfârșit refrenul sărăcirii
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
te iubesc”: cel mult, aceste cuvinte pot fi enunțate acum după, și nu înaintea relațiilor sexuale. „Moartea afectivității” nu e nimic altceva decât un loc comun al epocii hiperindividualiste: asistăm nu atât la un proces de desentimentalizare, cât la creșterea afectivității raporturilor dintre oameni. Cultura hipermodernă este cea luată în derâdere atunci când se repetă la nesfârșit refrenul sărăcirii efortului gândirii și a capacităților subiective de simbolizare, strivite, zice-se, de cultul senzațiilor corporale imediate. În realitate, în zilele noastre există infinit
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
materialitate: „Credința într-o materialitate fluidă a sufletului este indispensabilă meseriei de actor”. Actorul trebuie „să vadă ființa umană ca pe un Dublu, ca pe acel Kha al Îmbălsămaților din Egipt, ca pe un spectru etern dinăuntrul căruia răsună forțele afectivității”. „Asupra acestui dublu acționează teatrul, asupra acestei efigii spectrale pe care o construiește și o modelează și care, ca toate spectrele, are o memorie veșnic vie și o existență nepieritoare.” Corpuri redevenite capabile să provoace apariția dublului, să reintre în
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a răspunsului depresiv și o multiplicare a comportamentelor simptomatice care apar ca tot atâtea mijloace de luptă împotriva suferinței depresive sau a suferinței de pierdere: instabilitate școlară, eșec la învățătură, oscilare între atitudinile provocatoare, agresive și atitudinile de reclamare a afectivității. Prezența fizică, mimica este încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de evaluare cuprinde următoarele: a) date generale despre elev: nume, prenume, vârsta, climatul educativ în mediul căruia îi aparține; b) particularități ale proceselor intelectuale: gândire, limbaj, imaginație, memorie, atenție, spirit de observație etc.; c) aptitudini și interese; d) trăsături de afectivitate; e) trăsături de temperament; f) atitudini față de: - sine, - disciplina/obligațiile școlare, - colegi; g) evoluția aptitudinilor, atitudinilor, intereselor și nivelului de integrare. În raport cu fișa de evaluare, se avansează următoarele sugestii: - fișele se vor elabora numai în cazul elevilor cu probleme (care
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ca ființe umane cu fațetele lor. (p.22Ă. Teoria dezvoltată de Heron rămâne remarcabil de apropiată, în termeni de presupuneri centrale, de teoria propusă de Breuer și Freud (1895/ 1955Ă: Nevroza este produsă de... traume psihice. Orice experiență care evocă afectivitatea stresantăcum este cea a fricii, anxietății, rușinii sau durerii fizicepoate opera ca traumă dacă nu a existat o reacție energică la evenimentul provocator, astfel încât să fie descărcată... (pp. 6 și 8Ă. Nevroza este vindecată cu succes... prin evocarea amintirii evenimentelor
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
învățării în una sau alta dintre modalitățile reprezentative ale individului (iconică, simbolică, acțională), fie prin organizarea acțiunii cu obiectele/conținuturile învățării. În 1937, Vasile Pavelcu propunea un model tridimensional spațial al câmpului afectiv, depășind astfel abordarea analitică și atomistă a afectivității practicată în timpul său și deschizând calea interpretării ei dinamice. Potrivit lui Pavelcu, semnificative nu sunt atât trăirile și stările afective în sine, cât locul unde se amplasează ele în câmpul afectiv și, mai ales, relațiile dintre ele. Câmpul afectiv este constituit
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
1-2. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Casa de Editură Gloria SRL, Cluj-Napoca. Neculau, A. (1994), Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Societatea Știință & Tehnică SA, București. Odobleja, ȘT. (1938; 1939), Psychologie consonantiste, Librairie Maloine, Paris, 2 vol. Pavelcu, V. (1937), „Caracterele afectivității”, Analele de Psihologie, vol. IV. Pavelcu, V. (1965; 1974), Drama psihologiei. Eseu asupra constituirii psihologiei ca știință, Editura Științifică, Editura Didactică și Pedagogică, București. Popescu-Neveanu, P.; Crețu, T.; Constantinescu-Stoleru, P.; Zlate, M. (1964), „Programarea învățământului și problemele cercetărilor de psihologie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
exemplu cele de „statut și rol social”, „nivel de aspirație”, „nivel auto-estimativ” etc., poate servi la realizarea unei ample scheme descriptive și explicative a personalității. Fenomenul de frustrație, generalizat, a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personalității, afectivității și psihozelor. Desigur, trebuie neglijat - ne avertizează Vasile Pavelcu - „aspectul practic, terapeutic sau pedagogic al teoriilor, precum și de deosebita importanță ideologică, politică a unor aseemenea teorii”. Numărul mare de lucrări consacrate fenomenului de frustrație în literatura psihologică, îndeosebi cea apuseană
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
căilor de recuperare. Boala, prin ea însăși, poate deveni, se știe, sursă de conflict intrapsihic și interuman, acționând ca un factor stresant și determinând un mod specific de reacție. Boala nu înseamnă, deci, numai îmbolnăvire tisulară și orhanică,. Pe parcursul bolii, afectivitatea bolnavului se modifică, datorită influențelor exercitate de evoluția propriu-zisă a bolii, de numeroși factori de mediu, precum și de atitudinea medicului. Acesta poate determina adoptarea sau neadoptarea de către bolnavi a unei atitudini realiste, adecvate, față de boală și tratamentul indicat. Prin încrederea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
al „mijloacelor” și conflict al „scopurilor”. „Primul - arată V. Pavelcu - creează probleme de natură intelectuală și rezolvarea lor dovedește gradul și nivelul de capacitate intelectuală, în timp ce al doilea, ne duce spre opțiunea scopurilor, angajând astfel adâncurile personalității, voința, caracterul și afectivitatea persoanei. Chiar dacă aceste două forme nu se pot manifesta izolat, iar mijloacele, într-un anumit context, devin scopuri, iar scopurile - mijloace, distincția merită să fie reținută”. (op. cit., p. 53). O clasificare interesantă a conflictelor găsim la R.S. Lazarus (op. cit.), care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dintre forțele pulsionale ostile („Libido” și „Thanatos”). Antrenând participarea aproape integrală a psihicului, fenomenul frustrației influențează, la rândul său, în mod dinamic, cea mai mare parte a personalității omului: „gândirea” se anagarjează pe o linie strategică, algoritmică și euristică specifică; „afectivitatea” parcurge un proces de nuanțare și intelectualizare; „personalitatea” ajunge să traducă și să rezolve, în mod obiectiv, contradicțiile ivite, ridicându-se astfel la instanța superioară a „decentrării”, a capacității de a se substitui altuia, de a se transpune și a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
interpretări și fenomenului de frustrație Dezvoltarea, de-a lungul timpului, a unor concepții, interprete chiar teorii asupra fenomenului de frustrație, relevă caracterul polivalent al acestui fenomen: „Fenomenul frustrației, generalizat, a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personaltății, afectivității, sau asupra nevrozelor și psihozelor. O nevroză, a firmă, unii psihologi, este o stare permanentă de frustrați (Maier) și chiar și orice manifestare psihopatologică nu este decât o consecință a frustrației (French). Frustrația tinde a deveni o sursă de explicat
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
dinamicii persoanei, condiționarea în special din interior, prin motive osihice „pure”, a comportamentului uman (subestimând rolul determinărilor economice, social-politice și culturale), precum și rolul primordial al mecanismelor pur psihologice în dinamica personalității. Desigur, nu poate fi contestat faptul că instinctele, impulsurile, afectivitatea bazală reprezintă un „izvor energetic”, dar - așa cum arată C.I. Gulian - acest izvor energetic „poate fi modelat în sensul obiectivelor persoanei. Societatea reacționează ca model pentru că eul tinde și dorește puternic să capete sancțiunea socială, obiectivă, a acțiunilor lui”. „Penetrațiile” inconștientului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
autori văd germenii unei robuste gândiri dialectice, care ar trebui să incite la reconsiderarea și reevaluarea mai profundă a „doctrinei psihanalitice”. Trebuie arătat, în acest sens, că „psihanaliza” a propus spre cercetare noi domenii, ignorate până atunci, cum ar fi: afectivitatea și motivația inconștientă; a dat un impuls interpretării dinamice a fenomenelor psihice; sub raport metodologic, a contribuit la dezvoltarea unei „psihologii longitudinale”, biografice, a persoanei concrete etc. Referindu-se la rolurile „Eului” și „Super-Eului”, Gh. Ionescu arată că elementul care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
trece prin vârsta pubertală a conflictelor, când apar numeroase cazuri de inadaptare, de rupere a echilibrului psihic în favoarea „emoționalității” când „tensiunea interioară este mai puternică decât controlul de sine”, când instalarea funcțiilor de reproducere generează transformări ce influiențează capacitatea intelectuală, afectivitatea, temperamentul puberului. Chiar dacă preadolescenții nu răspund în toate cazurile de contrariere prin acte de ostilitate/opoziționism, atitudinile lor în dezacord cu exigențele școlare și sociale, - facilitatea, adesea, de insuficienta lor supraveghere, de libertățile prea mari care li se acordă sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]