2,420 matches
-
mari râuri - "Lyna, Drwęca și Pasłęka". Deși sursele lor se află la o distanță scurtă una de celălaltă, râurile se varsă în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stanga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stanga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta a Vistulei, curge în zona de Drwęck în apropiere Olsztynek, pe lîngă movila Lubawa. Cu Canalul Elbląg, acesta este conectat la laguna Vistulei, făcând un traseu perfect pentru canotaj. Pasłęka (169 km), se varsă direct în laguna Vistulei
Districtul Lacul Mazurian () [Corola-website/Science/329265_a_330594]
-
libere erau utilizate pentru cultivarea cerealelor necesare traiului sau că locuri de pășunat. Localitatea este situată în partea nord est a județului Sălaj, la sud de Podișul Purcăreț - Boiu Mare - Jugrăsteni, într-un bazinet format de valea Săcăturii un mic afluent a râului Someș. Accesul rutier se face prin Băile Bizușa din drumul național DN1C. Localitatea a fost întemeiata în jurul anului 1543 și a fost înglogată în domeniul Cetății Chioarului. . Cetatea Chioarului sau Cetatea de Piatră, situată în Defileul Lăpușului în
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
inundațiilor și ajung pășuni bogate. În sud-est, separate de câmpiile Amazoniene prin înălțimile Chiquitos, sunt uscatele câmpii subtropicale Gran Chaco. Patru râuri compun sistemul de drenaj al Boliviei în nordul și nord-estul văilor și câmpiilor: Rio Beni și principalul său afluent, Rio Madre de Dios; Rio Guapore, care formează o parte a graniței cu Brazilia și Rio Mamore. În sud-est, cel mai important râu este Rio Pilcomayo, care curge prin regiunea Gran Chaco, ca să alimenteze Rio Paraguay. Rio Desaguedo, izvorând din
Bolivia () [Corola-website/Science/298079_a_299408]
-
Ciorna este un sat din cadrul orașului Rezina din raionul Rezina, Republica Moldova.Satul Ciorna este situat pe malul drept al rîului Nistru la gură afluentului Ciorna, fiind o suburbie al orașului Rezina. Localitatea se află la 4 km de stația calea ferata Mateuți, la 55 km de orașul Orhei și la 104 km de Chișinău. La început purta numele Valea Neagră, probabil că din cauza că
Ciorna, Rezina () [Corola-website/Science/305907_a_307236]
-
Bratocea", "Dealul Cucului", "Culmea Buzăianu" și de vârfurile Tesla (1.613 m) și Dungu (1.502 m); Nivelul inferior (dezvoltat pe roci alcătuite din șisturi argiloase și marneoase din perioada cretacicului superior), reprezentat de bazinul hidrografic al râului Teleajen (cu afluenții Telejenel și Pridvara) și depresiunile Cheia și Poiana Stânii. Apele de suprafață ale sitului aparțin a trei mari bazine hidrografice; astfel: bazinul hidrografic al râului Buzău: Pârâul Feței, Strâmbu, Drăgoiu, Ciclău, Șibot, Chirușca Seacă, Pârâul Laptelui, Albele; bazinul hidrografic al
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Dobrești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dobrești (reședința) și Furești. Comuna se află la marginea estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Râului Grecilor (un afluent al Cârcinovului). Este străbătută de șoseaua județeană DJ702, care o leagă spre sud de , și Topoloveni (unde se termină în DN7) și spre nord-est de și mai departe în județul Dâmbovița de . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrești
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
noastre", radiodifuzat, iar apoi tipărit în revista „"Țara Bârsei"”, în anul 1934, care apărea la Brașov, susține că: Satul Vad este așezat în Țara Făgărașului, la poalele Munților Făgăraș, fiind străbătut, cam de la Sud spre Nord, de "Valea Șincii", un afluent important al râului Olt. În stânga pârâului se află o parte mai mică din sat, denumită " Peste Vale", iar în dreapta o parte mai mare. În unele lucrări, "pârâul Șinca" este denumit râul Șercaia, dar populația din localitate nu folosește această denumire
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
de pămînt. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care se folosesc pentru producerea cărămizii și a țiglei. Zăcăminte de calcar
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
dezvoltarea largă a eroziunii fluviale și pentru formarea unui relief deluros puternic fragmentat. Analizînd hărțile topografice putem sesiza faptul că mișcările tectonice au determinat în mare măsură caracterul puternic ramificat al rețelei hidrografice ale raionului. Majoritatea albiilor rîurilor și a afluenților lor sau dezvoltat de-a lungul fracturilor tectonice de diferite ranguri, fapt despre care mărturisește paralelismul evident al văilor rîurilor și direcțiile comune predominante. Formarea lor de-a lungul fracturilor se explică ăn felul următor: crăpăturile tectonice căpătau ușor torente
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Depresiunea Brașov este o depresiune intracarpatică de origine tectono-erozivă, situată pe râul Olt și afluenții săi: Bârsa și Râul Negru. Este limitată de Munții Bodoc și Baraolt la nord, de Munții Ciucaș, Bârsei, Bucegi și Piatra Craiului la sud, de Munții Vrancei la est și Perșani la vest. Suprafața depresiunii este de circa 1.800
Depresiunea Brașovului () [Corola-website/Science/303745_a_305074]
-
Mihăești este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Drăghici, Furnicoși, Mihăești (reședința), Rudeni, Valea Bradului, Valea Popii și Văcarea. Comuna se află în nord-estul județului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primește apele afluenților Ruda și Drăghici. Este străbătut de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ738, care duce spre nord la și (unde se termină în același DN73). Conform recensământului efectuat în
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
Arad, Crișana, România, formată din satele Bătuța, Bârzava (reședința), Căpruța, Dumbrăvița, Groșii Noi, Lalașinț, Monoroștia și Slatina de Mureș. Bârzava este situată la poalele Munților Zărand, la contactul acestora cu Munții Metaliferi, pe malul drept al Mureșului, pe râul Bârzava - afluent de dreapta al acestuia, între comunele Conop (la vest) și Vărădia de Mureș (la est). Prima atestare documentară a localității Bârzava datează din anul 1471. Satul Bătuța este atestat documentar în anul 1851, Căpruța în anul 1350, Dumbrăvița în anul
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]
-
din loc în loc coline morenaice, cum ar fi Colinele Zemaitija (235m alt.), Colinele Kalnas (293m). Lituania prezintă o hidrografie bogată, cel mai important râu fiind Neman (cu o lungime de 930 km), cu direcția S-N, între Druskininkai și Kaunas, afluentul său principal fiind Villva, merge spre vest, formează granița cu Rusia și se varsă în Marea Baltică. Se găsesc numeroase lacuri (peste 3000), majoritatea glaciare (ex:Taurognas cu adâncimea de 60m, Luodyio, Aiseto, Dusios, Obelijos, Seirijo) Este de tranziție, între cel
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că este o așezare veche (nu același lucru se poate spune de localitatea acum componentă, Olănești - sat). Se află așezat pe "valea Olanestiului" (cunoscută mai mult sub denumirea de râul Olănești) afluent al Oltului, înconjurat de "munții Gerea, Folea și Căprăreața" din Carpații Meridionali al căror înălțimi se pierd în dealuri împădurite. Aceasta face ca iernile să fie blânde și verile răcoroase. Vechimea orașului se identifică cu existența descoperii izvoarelor. Apele minerale
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
are o singură insulă mică de 2,56 ha, "Roseninsel" (Insula rozelor), la 170 m de malul de vest în golful Feldafing, denumită până în secolul al XIX-lea "Wörthinsel". Afluxul principal este râulețul Steinbach numit și Ostersee-Ach cu mai mulți afluenți (Seeseitenbach, Rötlbach, Starzenbach, Maisinger Bach, Lüßbach, Salchstattbach, Kuglmühlbach, Buchscharn, Wirtsbach, Marzenbach, Singerbach) cu numai 3,6 m³/s apă în mediu care curg mai întâi printr-un lanț de lacuri mici numiți Osterseen. Restul apei provine de la cele subterane. Singurul
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]
-
o altitudine de 900 m deasupra nivelului mării, dar este, de asemenea, găsit în unele lacuri de mare altitudine. Cleanul dungat este reprezentată în râurile Europei prin trei subspecii: În România a fost identificată în anul 1959 în râul Săpânța, afluent al Tisei de către Bănărescu și Bichiceanu . Aria de răspândire a acestei specii pe teritoriul României se află pe cursul principal al Tisei superioare și sectorul de vărsare al afluenților Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu . Are o
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
În România a fost identificată în anul 1959 în râul Săpânța, afluent al Tisei de către Bănărescu și Bichiceanu . Aria de răspândire a acestei specii pe teritoriul României se află pe cursul principal al Tisei superioare și sectorul de vărsare al afluenților Săpânța, Iza, Rona, Mara, Vaser, Novăț, Cosău și Vișeu . Are o lungime obișnuită de 15-18 cm, lungime maximă de 25 cm. Corpul este alungit, fusiform, puțin comprimat lateral; capul aproximativ conic, botul rotunjit sau obtuz. Profilul dorsal al corpului slab
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
Ei formează extremitatea sud-vestică a Alpilor, separată de Apennini prin Trecătoarea Cadibona. Trecătoarea Tenda îi separă de Alpii Maritimi. formează granița dintre regiunile italiene Piemont la nord și Liguria la sud. "Alpii Ligurici" sunt străbătuți de răul Tânăro și alți afluenți ai râului Pad pe partea piemonteza și de câteva râuri mici care se varsă direct în Marea Mediterana, pe partea dinspre Liguria. Cele mai înalte vârfuri din "Alpii Ligurici" sunt Punta Marguareis (2650 m) și Mongioie (2630 m). Mai sunt câteva
Alpii Ligurici () [Corola-website/Science/299279_a_300608]
-
vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de mare și uneori produce inundații în zona fânețelor. Având în vedere așezarea
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
(cehă "Nába") este un afluent de pe versantul stâng al Dunării situat în Oberpfalz, Bavaria de est, Germania. Impreună cu „Waldnaab” afluentul său principal de la izvor râul are o lungime de 165 km cu un bazin de colectare de 5.225 km². Râul izvorește din munții
Naab () [Corola-website/Science/311682_a_313011]
-
(cehă "Nába") este un afluent de pe versantul stâng al Dunării situat în Oberpfalz, Bavaria de est, Germania. Impreună cu „Waldnaab” afluentul său principal de la izvor râul are o lungime de 165 km cu un bazin de colectare de 5.225 km². Râul izvorește din munții Fichtelgebirge la vest de Oberpfälzer Wald la circa 9 km de orașul Weiden, prin confluența lui
Naab () [Corola-website/Science/311682_a_313011]
-
Vlădeasa și Pădurea Craiului. Izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea Izvoru Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Crișul Repede părăsește Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde primește pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea Călatei și Secuieului, debitul Crișului Repede crește mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la Poieni, unde și pantele râului cresc de la 0,6 până la 0,7 %. Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
0,7 %. Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la ieșirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea - Negreni. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor transportabili ating 30 - 40 cm. În această depresiune primește afluentul cel mai important, Drăganul cu lungime de 42 km, izvorăște de la altitudinea de 1500 m, de sub piatra Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]