3,907 matches
-
diametral opuse, față de problema țărănească din România: cea a național-țărăniștilor, care readuceau în discuția publică exproprierea și împroprietărirea ca soluție pentru ameliorarea stării de lucruri de la sate, și cea a moșierimii, care se opunea cu cerbicie oricărei schimbări de natură agrară ce i-ar fi afectat interesele. Oricum, la scurtă vreme după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid, o serie de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
moșierimii, care se opunea cu cerbicie oricărei schimbări de natură agrară ce i-ar fi afectat interesele. Oricum, la scurtă vreme după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid, o serie de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în 1944 inclusiv, un număr relativ însemnat de articole unor exploatări moșierești dintre cele mai reprezentative, în care erau prezentate înzestrarea lor tehnică, sistemul de cultură practicat, soiurile de plante cultivate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plante cultivate și rezultatele obținute, aceste articole urmărind, în mod deliberat, să scoată în relief funcția educativă a marii proprietăți 43. Paralel, în anii 1939-1940, în publicistica vremii argumentele contra redistribuirii pământului s-au înmulțit, prin intensificarea atacurilor împotriva reformei agrare din 1921. Acesteia i se aduceau, mai des decât în anii precedenți, două grele învinuiri: că împroprietărirea nu a putut asigura micului agricultor un trai omenesc și că, pe de altă parte, țăranii nu au contribuit în mod mulțumitor la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cât și pe național-țărăniști să consimtă, în decembrie 1943, la o serie de reforme economice și sociale, între acestea și la o nouă expropriere. În ziua de 12 decembrie 1943, problema a fost dezbătută de național-țărăniști, în Comisia de reformă agrară a Cercului lor de studii, întrunită în casa moșierului Nicu Penescu, sub președinția prof. Gh. Tașcă. Cu acel prilej, aripa stângă a prezentat, prin Anton Alexandrescu, un lung și complex proiect de reformă agrară, care preconiza exproprierea, în folosul statului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de național-țărăniști, în Comisia de reformă agrară a Cercului lor de studii, întrunită în casa moșierului Nicu Penescu, sub președinția prof. Gh. Tașcă. Cu acel prilej, aripa stângă a prezentat, prin Anton Alexandrescu, un lung și complex proiect de reformă agrară, care preconiza exproprierea, în folosul statului, prin despăgubire, pentru cauză de utilitate națională, socială și politică, a tuturor proprietăților rurale, de orice natură ar fi fost ele, cu tot inventarul viu și mort al acelor exploatări, de la 50 de hectare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
familiei, minimum atribuit fiind de 5 pogoane. Statului îi revenea obligația ca, odată cu împroprietărirea, să acorde țăranilor, prin Casa Rurală, căreia urma a i se spori puterea financiară și atribuțiile, creditele necesare, cu dobânzi mici. O instituție • Dumitru Șandru, Reforma agrară din 1945 în România, București, 2000, p. 18. • M. Mihăileanu, Exproprierea în lumina aprecierilor de astăzi, în „Analele economice și statistice“, an. XXIII, 1940, nr. 7-9, p. 80. specială urma a fi creată, pentru a procura noilor împroprietăriți inventarul viu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
desăvârșire arendarea oricăror bunuri rurale. El cuprindea, totodată, o serie de referiri privitoare la inalienabilitatea loturilor, la moșteniri, la succesiuni și la vânzarea pământurilor obținute prin împroprietărire 45. S-a solicitat ca, după stabilirea principiilor de bază, Comisia de reformă agrară a Cercului de studii să purceadă de urgență la redactarea detaliată a legii și a regulamentului ei. Propunerea nu a fost însă sprijinită de președintele Partidului Național-Țărănesc, Iuliu Maniu, care aprecia că aducerea reformei agrare în discuția opiniei publice în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de bază, Comisia de reformă agrară a Cercului de studii să purceadă de urgență la redactarea detaliată a legii și a regulamentului ei. Propunerea nu a fost însă sprijinită de președintele Partidului Național-Țărănesc, Iuliu Maniu, care aprecia că aducerea reformei agrare în discuția opiniei publice în vreme de război nu era oportună 46. În plus, împotriva proiectului s-au ridicat marii proprietari din conducerea partidului, Nicu Penescu, Miti Gerota și alții, care au reușit să îl „înmormânteze“47. Astfel, deși unii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alții, care au reușit să îl „înmormânteze“47. Astfel, deși unii dintre liderii partidului susținuseră și în anii anteriori necesitatea unei noi redistribuiri a pământului, abia în decembrie 1943 conducerea lui a luat în dezbatere un prim proiect de reformă agrară elaborat de unul dintre membrii lui, fără ca el să fie, însă, și acceptat. Problema agrară din România, nesoluționată în mod durabil prin reforma din 1921, a fost readusă în discuție publică de către Partidul Comunist la o lună de zile după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și în anii anteriori necesitatea unei noi redistribuiri a pământului, abia în decembrie 1943 conducerea lui a luat în dezbatere un prim proiect de reformă agrară elaborat de unul dintre membrii lui, fără ca el să fie, însă, și acceptat. Problema agrară din România, nesoluționată în mod durabil prin reforma din 1921, a fost readusă în discuție publică de către Partidul Comunist la o lună de zile după turnura de la 23 august 1944. Publicarea de către conducerea acestuia, la 24 septembrie 1944, a proiectului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
august 1944. Publicarea de către conducerea acestuia, la 24 septembrie 1944, a proiectului de platformă al Frontului Național Democrat, a determinat conducerea celorlaltor partide să își expună opiniile în legătură cu modalitățile de soluționare a problemelor dominante ale perioadei. În materie de politică agrară, atât Partidul Național-Țărănesc, cât și Partidul Național Liberal s-au declarat de acord cu împroprietărirea țăranilor, dar fiecare a venit cu propria formulă. În partea introductivă a Manifestului-program, din 16 octombrie 1944, unde erau prezentate principiile și doctrina Partidului Național-Țărănesc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s-au declarat de acord cu împroprietărirea țăranilor, dar fiecare a venit cu propria formulă. În partea introductivă a Manifestului-program, din 16 octombrie 1944, unde erau prezentate principiile și doctrina Partidului Național-Țărănesc, se preciza că partidul se situa „în materie agrară pe temeiul proprietății individuale țărănești, limitată principial la capacitatea de muncă a unei familii. Proprietatea agrară - continua Manifestul-program - trebuie să fie supusă principiilor «Pământul aparține celui care îl cultivă» și «proprietatea este o funcție social㻓 (subl. autorului)48. Partidul Național-Țărănesc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
partea introductivă a Manifestului-program, din 16 octombrie 1944, unde erau prezentate principiile și doctrina Partidului Național-Țărănesc, se preciza că partidul se situa „în materie agrară pe temeiul proprietății individuale țărănești, limitată principial la capacitatea de muncă a unei familii. Proprietatea agrară - continua Manifestul-program - trebuie să fie supusă principiilor «Pământul aparține celui care îl cultivă» și «proprietatea este o funcție social㻓 (subl. autorului)48. Partidul Național-Țărănesc considera că soluționarea problemei agrare constituia atunci o sarcină de primă importanță: „Transformarea marii proprietăți agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
țărănești, limitată principial la capacitatea de muncă a unei familii. Proprietatea agrară - continua Manifestul-program - trebuie să fie supusă principiilor «Pământul aparține celui care îl cultivă» și «proprietatea este o funcție social㻓 (subl. autorului)48. Partidul Național-Țărănesc considera că soluționarea problemei agrare constituia atunci o sarcină de primă importanță: „Transformarea marii proprietăți agricole de azi în proprietate • Nicușor Graur, Ion Mihalache et comp., București, 1946, p. 151, 154-155. • Ibidem, p. 156. 47 Ibidem, p. 161-168. • Partidul Național-Țărănesc, Manifest-Program. Octombrie 1944, București, p. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împroprietăriri, la cooperativizări, la culturi comune, la comasare, la disciplina muncii etc., în scopul ca producția să crească la maximum, iar exploatarea capitalistă și a intermediarilor să fie înlăturată. Partidul Național-Țărănesc consideră că, în faza actuală de concentrare a proprietății agrare, a devenit necesară o nouă expropriere. În acest scop se va urmări, treptat, ca marea proprietate să fie transformată în proprietate țărănească de muncă - cu excepția fermelor model, obștești sau particulare, care se vor încadra într-un program și se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în care să fie încadrate toate exploatările agricole ale țăranilor, organizarea creditului țărănesc și a finanțării recoltei 50. Programul din octombrie 1944 era, în linii generale, similar cu cel din 193551. El viza instaurarea „Statului național-țărănesc“ și, prin înfăptuirea politicii agrare, crearea unui țăran nou, sănătos, înstărit și instruit 52. Partea inedită privea includerea reformei agrare, prin exproprierea moșiilor și împroprietărirea țăranilor. Dar partidul nu venea cu o formulă precis definită de înfăptuire a reformei 53. Pe de altă parte, intenția
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
finanțării recoltei 50. Programul din octombrie 1944 era, în linii generale, similar cu cel din 193551. El viza instaurarea „Statului național-țărănesc“ și, prin înfăptuirea politicii agrare, crearea unui țăran nou, sănătos, înstărit și instruit 52. Partea inedită privea includerea reformei agrare, prin exproprierea moșiilor și împroprietărirea țăranilor. Dar partidul nu venea cu o formulă precis definită de înfăptuire a reformei 53. Pe de altă parte, intenția național-țărăniștilor era de a proceda la aplicarea exproprierii și împroprietăririi de îndată ce războiul ar fi luat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noastre în conducători să se spună la un moment dat pe front că în timp ce oamenii de acolo își varsă sângele pentru țară, ceilalți de acasă își apără interesele și pun mâna pe pământ“54. Definirea poziției P.N.Ț. față de reforma agrară a produs în tabăra comuniștilor reacții care, la prima vedere, păreau nefirești. Atacurile Partidului • Ibidem, p. 7-8. • Ibidem. Vezi și „Dreptatea“, 16.X.1944. • Gheorghe Zane aprecia manifestul-program din 16 octombrie 1944, conceput de Nicolae Penescu, drept o sulimeneală a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
refuzau să admită transferul de proprietate funciară privată, susținând împroprietărirea numai pe pământurile statului sau pe cele pe care moșierii și-ar fi exprimat dorința de a le vinde. Comuniștii au negat sistematic sinceritatea intențiilor național-țărăniștilor de a realiza reforma agrară, promisiunea de a o înfăptui după război fiind considerată ca o dovadă peremptorie în acest sens. La cererea lor de a se efectua împroprietărirea în momentul când soldații s-ar fi întors de pe front, comuniștii i-au acuzat că, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legea, pe care conducătorii național-țărăniști o făgăduiesc s-o facă pentru a defini ce înseamnă o fermă-model, să cuprindă toate moșiile ce trec de la 50 ha în sus“58. Este necesar de menționat aici că în proiectul legii de reformă agrară al guvernului Petru Groza, promulgat la 23 martie 1945, la articolul 22 se întâlnește o prevedere similară cu aceea din proiectul național-țărăniștilor care excepta fermele-model ale marilor proprietari de la expropriere 59. Or, de data aceasta, nici unul din organele de presă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
consolidau pozițiile în aparatul de stat. Dar, trebuie subliniat că Partidul Național-Țărănesc a rămas în permanență principala țintă a atacurilor comuniste. 55 „Scânteia“, 1.XI.1944. • Idem, 2.XII.1944. • Pentru conținutul acestor scrisori cenzurate vezi A.N.I.C., fond Reforma agrară din 1945, Centrala, dosarele 75/1945-1948, f. 74; 103/1945-1949, f. 124 și urm. 58 „Scânteia“, 19.X.1944. • Vezi A.N.I.C., fond Președinția Consiliului de Miniștri, Stenograme, dosar 3/1945, f. 171; „Monitorul oficial“, nr. 68 bis din 23
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acoperi decât o mică parte din cererile de împroprietărire, astfel că exproprierea rămânea „un paliativ, un provizorat, o soluție de moment, iar nicidecum rezolvarea marii probleme țărănești“60. În plus, ei insistau, ca și liberalii, în propaganda pe tema reformei agrare, asupra implicațiilor pe care exproprierea le-ar fi produs asupra producției agricole. La 10 decembrie 1944, oficiosul lor, ziarul „Dreptatea“, demonstra, în articolul intitulat Reforma agrară și pâinea orașelor, că împărțirea pământului în loturi la țărani ar fi avut ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
țărănești“60. În plus, ei insistau, ca și liberalii, în propaganda pe tema reformei agrare, asupra implicațiilor pe care exproprierea le-ar fi produs asupra producției agricole. La 10 decembrie 1944, oficiosul lor, ziarul „Dreptatea“, demonstra, în articolul intitulat Reforma agrară și pâinea orașelor, că împărțirea pământului în loturi la țărani ar fi avut ca efect nu numai o diminuare a producției agricole, ci și o modificare în structura culturilor, prin creșterea suprafețelor însămânțate cu porumb, în dauna grâului și, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
atacurile presei de stânga împotriva acestor argumente au fost imediate și extrem de violente, național-țărăniștii s-au văzut nevoiți să revină cu explicații asupra afirmațiilor formulate la 10 decembrie. Patru zile mai târziu, „Dreptatea“ publică un nou articol intitulat tot Reforma agrară și pâinea orașelor, arătând că prezentarea problemei în numărul din 10 decembrie dăduse naștere la răstălmăciri, care impuneau o serie de precizări. Azi producția grâului • scria autorul - nu este nicidecum amenințată de crearea micii proprietăți țărănești. Ea nu depinde decât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ea nu depinde decât de politica pe care o va promova statul pentru încurajarea acestei culturi și de posibilitățile ce le vor avea țăranii de a-și valorifica grâul 62. La 13 decembrie 1944, în preajma constituirii Comisiei pentru studiul reformei agrare, în oficiosul Partidului Comunist din România a apărut un amplu articol, semnat de Vasile Luca, în care erau explicate principalele rațiuni ce determinau pe comuniști să-și mențină o poziție fermă în legătură cu reforma agrară 63. Din numeroasele articole publicate până
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]