1,472 matches
-
impulsurilor agresive. O altă cauză a declanșărilor este scăderea nivelului de serotonină. Condițiile extraordinare de la Pitești au impus adaptarea psihicului, astfel că s-a ajuns la dedublarea personalității, Ioniță dând exemplul unor mici gesturi prin care aceiași colegi care îl agresau îi arătau înțelegere și compasiune. Mihai Buracu face o interesantă paralelă între destinul deținuților politici și cel al lui Iona, considerând eliberarea ca o trecere dintr-o burtă mai mică într-una mai mare1. Mai mult decât atât, viața în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul că, în perioada de tranziție, mediul rural, considerat „tradițional”, „conservator” și „depozitar” al unor obiceiuri, norme și practici sociale de control social, a cunoscut o transformare profundă, fiind „agresat”, la rândul lui, de o serie de fenomene negative, cum ar fi sărăcia, inflația, lipsa locurilor de muncă, disoluția comunităților etc., ce au favorizat proliferarea unor delicte comise cu violență de către locuitorii din rural. Aceste date statistice, destul de sumare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comise în mediul familial reprezintă 10,7% din total, astfel încât din zece victime ale acestui tip de violență una este minoră. Dacă avem în vedere numărul de minori victime ale violenței intrafamiliale în funcție de grupa de vârstă, marea majoritate a celor agresați prin delicte violente comise în interiorul familiei sunt minorii aflați sub 14 ani (vezi figura 20). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 20. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise în mediul familial, în funcție de vârstă, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În cazul copiilor plasați în alte familii, și ei sunt subiectul unei violentări, exprimată prin hiatusul ce apare între decizia („în beneficiul copilului”) asistentului social și ceea ce trăiesc ei în familie. În toate cazurile în care asistenții sociali au fost agresați s-a descoperit acest decalaj între ceea ce se petrece și capacitatea de înțelegere a subiecților. Violența instituțională poate fi reprezentată și de programul zilnic dintr-o instituție rezidențială, adesea aberant, gândit pentru confortul personalului, și nu spre folosul beneficiarilor. Orele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și să le înjunghie cu cuțitul.” (Xingjuan, 1999, p. 1496) Referindu-ne la soții abuzatori, cei din oraș au vârste cuprinse între 31 și 50 de ani. Deși, în mod normal, se consideră că nivelul educațional al bărbaților care își agresează soțiile este scăzut, studiul menționat infirmă acest lucru, aratând că mai mult de jumătate dintre bărbații abuzatori (din oraș) au un nivel educațional peste medie. În suburbii, situația este inversă. Motivele pentru care bărbații își bat soțiile sunt banii, gelozia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
au vârsta fie de 15 ani, fie de 16 ani, provenind din familii cu „background-uri socioeconomice înalte”. În urma unei cercetări care a avut loc în România în anul 2000, s-a constatat că 23,4% dintre femei au fost agresate verbal de partenerii de viață, 10% au fost abuzate fizic, respectiv 1,8% abuzate sexual (US Center for Disease Control, 2000, apud Liiceanu, 2003, p. 168). În 2003, Gallup a inițiat o cercetare în București, pe un eșantion de 858
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și identitatea interpersonală și intrapersonală reprezintă în același timp o cauză și o nevoie a violenței, respectiv o incapacitate” de care dau dovadă indivizii când interacționează (Liiceanu, 2002, p. 170). Pe de altă parte, Steele (1994) caracteriza bărbații care își agresează partenerele și copiii drept indivizi cu o stimă de sine și o identitate personală scăzute, transformate în „dependență și lipsă de încredere în alții”, mai ales în persoanele apropriate, rude, prieteni. De obicei, lipsa de empatie și înțelegere a propriului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cercetători (Hanks, 1992; Holtzworth-Munroe și Stuart, 1994; Guille, 2004), există două categorii de agresori. În primul tip se încadrează bărbații ale căror victime sunt numai membrii propriilor lor familii. Cel de-al doilea tip îl constituie bărbații care lovesc și agresează atât în interiorul cât și în exteriorul familiei. O altă tipologie ne este prezentată de Saunders (1992). Acesta consideră că sunt trei tipuri de bărbați care lovesc și agresează: agresori ce acționează în familie (victimele sunt doar membrii familiei) (family-only aggressors
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familii. Cel de-al doilea tip îl constituie bărbații care lovesc și agresează atât în interiorul cât și în exteriorul familiei. O altă tipologie ne este prezentată de Saunders (1992). Acesta consideră că sunt trei tipuri de bărbați care lovesc și agresează: agresori ce acționează în familie (victimele sunt doar membrii familiei) (family-only aggressors), bărbați care agresează indiferent de spațiu (social sau familial) (generalized aggressors) și agresori nestatornici din punct de vedere emoțional (emotionally volatile aggressors). Primii nu sunt violenți în afara familiei
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cât și în exteriorul familiei. O altă tipologie ne este prezentată de Saunders (1992). Acesta consideră că sunt trei tipuri de bărbați care lovesc și agresează: agresori ce acționează în familie (victimele sunt doar membrii familiei) (family-only aggressors), bărbați care agresează indiferent de spațiu (social sau familial) (generalized aggressors) și agresori nestatornici din punct de vedere emoțional (emotionally volatile aggressors). Primii nu sunt violenți în afara familiei, fiind totodată și cei mai satisfăcuți de căsătoria lor. Consumul excesiv de alcool reprezintă principala cauză
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să conducă la identificarea cu agresorul, după cum am și constatat în cazul lui Annie, tânăra maltratată de părinți (Fraiberg et al., 1975/1983). Această pacientă își tratează copilul așa cum a fost ea însăși tratată, jucând astfel rolul celor care o agresaseră. Apoi, ne putem gândi la legăturile dintre izolare și refulare. Izolarea este o apărare parțială, deoarece refularea nu vizează decât legătura dintre două elemente, legătură care este tăiată: - fie - în primul sens al izolării - legătura între o amintire, o judecată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fericire, nu o merit” (1936/1987). Lafforgue (1963) estimează că Rousseau, Robespierre și Napoleon au fost autorii propriei lor nefericiri după ce au reușit performanțe de care, în cele din urmă, au ajuns să se simtă nedemni. Faptul de a-ți agresa propriul corp poate fi un mod de satisfacere a autoagresiunii. Freud (1901/1973) s-a dedat el însuși la o automutilare, deși nu-i stătea, spune el, în obicei! Unul dintre tinerii săi pacienți a avut îndrăzneala să-i aducă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în anumite cazuri, cele două mecanisme „se întâlnesc și se confundă”. De fapt, întoarcerea către propria persoană este un caz particular de transformare în contrariu: pulsiunea își schimbă obiectul (trece de la celălalt la propria persoană), iar scopul activ (a-l agresa pe celălalt) este înlocuit de un scop pasiv (a fi agresat de propria persoană). Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" După cum afirmă Freud (1923/1981), sentimentul de culpabilitate joacă un rol foarte important în nevroze. Hesnard (1949) merge și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
De fapt, întoarcerea către propria persoană este un caz particular de transformare în contrariu: pulsiunea își schimbă obiectul (trece de la celălalt la propria persoană), iar scopul activ (a-l agresa pe celălalt) este înlocuit de un scop pasiv (a fi agresat de propria persoană). Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" După cum afirmă Freud (1923/1981), sentimentul de culpabilitate joacă un rol foarte important în nevroze. Hesnard (1949) merge și mai departe, susținând că orice maladie mentală este legată de culpabilitate. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai sunt abordate și alte teme. Rivalitatea dintre frați și surori se sfârșește de obicei prin victoria celui mai tânăr. Ostilitatea față de părinți este mai deghizată decât în reveria sângeroasă a lui Zorn (1977/1979). Astfel,nu adevărata mamă este agresată, ci dublul său: mama vitregă cea rea. Găsim aici o altă justificare a agresivității împotriva propriilor părinți. În basme, copiii sunt aproape întotdeauna fiice și fii plini de respect și devotament, în timp ce mulți părinți apar ca neglijenți, timorați, ostili sau
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și nici măcar mai tandră cu alți copii”. Această transformare nu a devenit încă „o dispoziție generală a eului” cum ar fi, de pildă, altruismul. Identificarea cu agresorul este și ea o transformare a pulsiunii în contrariul său: simțindu-te agresat, agresezi la rândul tău. A. Freud (în Sandler, 1985/1989) dă exemplul unui copil care, după ce a fost la un cabinet stomatologic, se joacă de-a dentistul: „Se poate spune că el se identifică cu agresorul, de data aceasta el fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
defensive. Exempletc "Exemple" În cele trei exemple prezentate de Freud la începutul secțiunii dedicate umorului din Cuvântul de duh și relația sa cu inconștientul (1905/1988), trei condamnați la moarte, în pofida situației lor disperate, au curajul să glumească, fără a agresa însă pe nimeni. Cel dintâi, mergând la spânzurătoare într-o luni, exclamă: „Iată că săptămâna începe bine!”. Al doilea, aflat în aceeași situație, cere un fular ca să nu răcească. În fine, al treilea, Hernani din piesa omonimă a lui Victor
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la operă, G. Călinescu găsea calea cea mai potrivită pentru a-l portretiza: „Omul însuși seamănă operei: cu palori pergamentice și maliție asiatică, cu gura slavă, mustăți mongole.” Trubadur cultivat, modern, B. țintește spre un tip de poezie care să agreseze dulceagul stil romantic („Umblu după fraza aritmică și după disonanță ca o răzbunare...”). Chiar titlul volumului, Florile inimii, brut, desăvârșit banal, conține o antifrază cu adresă. Sonuri mai puțin obișnuite, deși nu întotdeauna inspirate, străbat lirismul madrigalesc din ciclurile Miniaturi
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
fizică, e trăită în romanele lui de-a dreptul, deloc abstractă, nici măcar «povestită»” (N. Manolescu). Binomul pândă-seducție e prezent nu numai în spațiul ficțiunii, ci și la nivelul lecturii: naratorul caută să-și seducă cititorul, să-l domine, zeflemisindu-l, agresându-l, păcălindu-l. Unul dintre principalii factori ai impactului romanelor asupra publicului rezidă în contrazicerea necomplezentă a orizontului de așteptare anterior constituit. Operație săvârșită nu fără „viclenii”, motivate prin intenționalitate artistică: iluzia realistă e instituită pe ample porțiuni ale textului
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
străzii sunt toți la fel, în hainele și pantalonii lor închiși la culoare, încălțați cu cizmele lor lungi și negre. O aude pe femeie respirând adânc. Abia noaptea, după ce-au trecut peste mica punte suspendată, cuvintele încep să-l agreseze, îl silesc să priceapă. Înțelege că ceea ce le lipsea caselor din satul unde tocmai văzuseră „oameni“, era discul mare, de piatră. Casele astea erau goale, ușile lor erau căscate și nici o fărâmă lucioasă de mică nu strălucea în penumbra încăperilor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sentiment neplăcut sau ciudat. În orice caz, visele negative generează senzații negative de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin: este lăsat să întrevadă ceea ce este de obicei refulat. Umbra corespunde pulsiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
riscul de a provoca un conflict. Îi arată și care îi sunt resursele și îi exprimă nevoia de afirmare și capacitatea de a face față. Această interpretare este adevărată mai ales când cel ce visează își înfruntă dușmanii. Însă atunci când agresează o persoană nevinovată, un copil, pe cineva apropiat, un animal de companie (vezi cuvintele respective), este vorba de o simbolizare mai complexă. Visul manifestă fie pulsiuni negative (Umbra), și deci reprimate de conștiința sa morală, care nu se pot exprima
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
doilea caz, poate fi vorba de obligația de a displăcea cuiva pentru a se proteja sau pentru a proteja pe altcineva, așa cum face părintele care spune «nu» sau își ceartă copilul pentru a-l feri de un pericol. A fi agresat îl plasează, dimpotrivă, pe cel ce visează în poziția de victimă. Este persecutat fie de persoane, fie de evenimente, fie de pulsiunile sale negative care îl sperie și nu le mai poate ține sub control. E un scenariu simplu care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simplu care corespunde unei situații reale și nu trebuie interpretat: persona traversează o perioadă dificilă, cum ar fi divorțul, șomajul, boala, un proces, falimentul etc. Visul de agresiune, în acest context, exprimă angoasele, resemnare în fața unei situații dureroase. Subiectul este agresat în vis la fel cum este agresat și în realitate. În schimb, dacă perioada nu este prea dificilă, visul exprimă temeri ascunse. În cest caz trebuie ținut cont și de context, în speță dacă un eveniment nu a reactualizat cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]