2,495 matches
-
modele atitudinal-emotive contradictorii funcționează: preocuparea empatică, altfel spus centrarea pe înțelegerea și suferințele celuilalt; preocuparea față de propriile stări psihice cauzate de o situație încărcată emoțional (în care cineva este agresat sau i se întâmplă ceva neplăcut). Prima reacție duce la ajutorarea celui cu probleme, a doua (centrarea pe sine) putând conduce la asistență prosocială, dar din motive egoiste, pentru a-și rezolva propriul disconfort emoțional. De regulă însă, oamenii încearcă să se elibereze de tensiunea produsă de episoadele și scenele dramatice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să se elibereze de tensiunea produsă de episoadele și scenele dramatice nu implicându-se, ci părăsindu-le. De altfel, Batson și-a bazat construcția teoretică pe studii concrete, care arată că atitudinea empatică angajează cu mai mare probabilitate acte de ajutorare. O multitudine de studii s-au concentrat asupra importanței dispoziției sufletești în acordarea de ajutor. Starea de bună dispoziție (ai obținut o notă mare la un examen,ai primit o scrisoare de la o persoană dragă etc.) îndeamnă la conduite prosociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sărace, cu privire la împrejurările prin care s-a ajuns la o atare situație. Deci și mai mult decât în cazul similarității, suntem în plin teritoriu al procesului atribuțional. De felul în care potențialul donator de ajutor atribuie cauzele unei situații de ajutorare (cine și cât poartă responsabilitatea, ce fel de om e victima etc.), de modul cum vede el intențiile de a folosi ajutorul depinde în remarcabilă măsură dacă va acorda asistență sau nu. Nu în rare cazuri, oamenii, în loc să ajute, preferă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ori, oamenii se întreabă reciproc, alteori însă, datorită unor mecanisme legate de prestigiu, rușine, timiditate etc., aceste gesturi nu au loc. Funcționează astfel ignoranța pluralistă - nici unul nu știe bine ce se întâmplă -, fenomen pus în evidență încă de întemeietorii paradigmei ajutorării în prezența altora, J. Darley și B. Latané (1968), printr-un experiment relativ simplu. Subiecții au fost chemați pentru a completa niște chestionare, unii dintre ei fiind singuri într-o cameră, alții câte trei. La câteva minute, experimentatorul a introdus
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a nu-i ofensa pe ceilalți. Te gândești că neangajarea celorlalți are la bază evaluarea de către ei a situației ca fiind nepericuloasă sau una care nu merită intervenția. Dorința de a evita dezaprobarea celor prezenți face puțin probabilă acțiunea de ajutorare. Cu cât mai mulți indivizi asistă la o întâmplare ce pretinde intervenție de ajutorare, cu atât mai mult are loc o difuzie de responsabilitate. Fiecare dintre martorii la o astfel de scenă consideră sau bănuiește că ceilalți au făcut deja
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
evaluarea de către ei a situației ca fiind nepericuloasă sau una care nu merită intervenția. Dorința de a evita dezaprobarea celor prezenți face puțin probabilă acțiunea de ajutorare. Cu cât mai mulți indivizi asistă la o întâmplare ce pretinde intervenție de ajutorare, cu atât mai mult are loc o difuzie de responsabilitate. Fiecare dintre martorii la o astfel de scenă consideră sau bănuiește că ceilalți au făcut deja ceva (au chemat poliția, de pildă) sau că sunt pe punctul de a face
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Fiecare dintre martorii la o astfel de scenă consideră sau bănuiește că ceilalți au făcut deja ceva (au chemat poliția, de pildă) sau că sunt pe punctul de a face. Dacă o singură persoană se găsește în fața unei situații de ajutorare, toată responsabilitatea, ca și gratificația ulterioară îi revin numai ei, pe când, dacă mai mulți indivizi sunt prezenți, responsabilitatea, ca și eventualele recompense (de aprobare socială) se disipează, sunt difuze. Asistarea mai multor martori oculari la un eveniment critic induce astfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
angajeze în ajutor e mai mică, iar durata de timp până când se întâmplă așa ceva crește. Acordarea de asistență celui aflat la nevoie are, în general, consecințe pozitive asupra acestuia. Dar și aici reacțiile celui ajutat depind mult de contextul de ajutorare. În multe cazuri, acesta, prin faptul că este pus, mai mult sau mai puțin explicit, într-o situație de inferioritate și de obligații față de binefăcătorul său, trăiește un disconfort puternic. Disconfortul dispare sau se reduce simțitor când ajutorul este reciproc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pas de rușine, autocompătimire, frustrare. Pe bună dreptate în literatura de specialitate (De Paulo et al., 1981; Nadler et al., 1983; Daubman, 1995; Baron și Byrne, 2000) a fost sesizat faptul că natura emoțiilor și sentimentelor trăite de receptor în urma ajutorării contribuie la strategiile lui viitoare. Dacă ajutorul vine din partea unor străini, cu atât mai mult anonimi sau impersonali (statul, organizațiile etc.), stările emoționale sunt pozitive și nu-l vor inhiba pe cel aflat în nevoie să ceară ajutor și în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ajutorul a fost acordat de familie, prieteni, vecini, trăirile sunt mai degrabă negative, de îngrijorare, rușine, ceea ce-l va motiva să se mobilizeze astfel încât pe viitor să evite nevoia de ajutor. Este de înțeles că aici nu e vorba despre ajutorare imediată (accident pe stradă sau casnic, intrarea hoților în gospodărie și altele de acest gen), ci de ajutor în probleme majore de durată mai lungă (dificultăți financiare, angajarea într-o slujbă etc.). Două remarce generale ar merita reținute cu referire
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
specialiștii în domeniu. 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroicetc "4. Ajutorul pe termen lung\: implicarea în voluntariat și acte eroice" După cum am mai arătat, majoritatea studiilor - și în cvasitotalitate cele de laborator- se referă la ajutorarea în situații de urgență. Pe asemenea materiale empirice s-au construit și modelul procesului decizional, și teoria responsabilității difuze. Există însă cercetări care au pornit de la interogații și ipoteze privind motivele și efectele actelor prosociale cu bătaie mai lungă. Posibilele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fie „de vină” - prin transfuzii de sânge, de pildă), în detrimentul celor care au contractat virusul prin relații sexuale, mai ales homosexuale, sau prin injectarea de droguri. În cazul acestora din urmă, reținerea cetățenilor de a se constitui în asociații de ajutorare este mult mai mare, chiar dacă acești bolnavi nu sunt blamați direct. Decizia de a deveni voluntar într-o asociație de binefacere are ca resort o gamă largă de motive, începând de la curiozitatea în legătură cu cei ce se află într-o situație
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției și a altor factori, ce nu țin de dispoziția motivațională ca atare. C.D. Batson și colaboratorii săi (1999) au semnalat bunăoară că, mai ales atunci când resursele grupului sunt limitate - ceea ce într-un fel sau altul este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și controlul violenței. Rezumând și deplasând problematica prevenirii și limitării violenței și a comportamentului antisocial în general la scară societală, putem enumera ca factori cruciali: strategii politico-economice de limitare a marginalizării și excluziunii sociale și a sărăciei; politici sociale de ajutorare a categoriilor sociale dezavantajate; reducerea recompenselor sociale pentru activitățile agresive, inclusiv în cazul celor despre care s-a crezut că au efect cathartic, și încurajarea activităților și instituțiilor prosociale; reducerea expunerii la violența mass-media și la alte surse ce promovează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
numai din motive umaniste, cât din conștiința faptului că, în condiții de izolare, cu un număr limitat de membri, oricând poți fi tu în situația de a fi salvat. Astfel de grupuri, pentru a mări importanța solidarității și reciprocității în ajutorare, recurg la diverse ritualuri și ceremonii de inițiere a nou-veniților. Practici întâlnite printre ortacii din minele de cărbuni sunt exemple de acest fel. Caracteristici generale ale mediului fizic cum ar fi lumina, temperatura, zgomotul, echipamentul tehnic, dispunerea birourilor, a scaunelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aderare. S-au discutat titulatura și statutul societății, a fost ales comitetul și s-a schițat un plan de activitate, scopul S.S.R. fiind detaliat astfel: apărarea drepturilor și intereselor morale și materiale ale scriitorilor, sprijinirea prin împrumut a scriitorilor asociați, ajutorarea văduvelor și copiilor orfani ai societarilor, precum și a scriitorilor tineri și de talent. S-au stabilit felul membrilor - activi, de onoare și donatori - și condițiile de admitere. În cazul membrilor activi, se preciza că sunt necesare actul de naționalitate română
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
în asemenea proporții, comentează mai mulți editorialiști, românii și-au reamintit că sînt solidari după 1989, și asta fără intervenția statului, ci acordînd credit reprezentanților societății civile. S-au trimis ajutoare și s-a creat un curent de opinie al ajutorării celor aflați în suferință în urma apelurilor lansate de două posturi de televiziune, Pro TV și TVR, dar și de organizații sau instituții de tot felul. Fără a fi neîncrezător din principiu, Cronicarul se întreabă de ce nu s-a întîmplat același
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
Coșbuc ș.a. Cu același prilej elevul Iancu Stan prezintă disertația Momente care au contribuit la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
Valjean), au ales, pe o perioadă de trei ani, comitetul de conducere, Caton Theodorian fiind desemnat președinte și I. Valjean vicepreședinte. Conform statutului aprobat, scopurile societății erau: „a) păzirea și apărarea intereselor morale și materiale ale autorilor dramatici români; b) ajutorarea morală și materială a membrilor societății; c) acordarea de ajutoare și pensiuni văduvelor și orfanilor membrilor defuncți și d) încurajarea scriitorilor cu talent de teatru, cari nu sunt membri ai societății”. Societarii se împart în activi, de onoare și donatori
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
În cadrul unei Întâlniri sau a unor interferențe de interese. În sensul acesta, se disting două aspecte: raporturi morale pozitive și raporturi morale negative. Primele au caracter de cooperare, celelalte au caracter de conflicte. Raporturile morale pozitive se manifestă În cazul ajutorării semenului aflat În dificultate, În suferință, În stare de boală etc. Acestea constau În următoarele: milă și compasiune, Înțelegere, susținere și Încurajare, ajutor sau grijă, iubire dezinteresată, redarea Încrederii pierdute, preluarea dificultăților celuilalt și răspunderea În locul acestuia, sacrificiul pentru ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
interpersonală; recompensă reciprocă; raporturi de atracție, de bunăvoință; ajutor În situații de dificultate; suport sufletesc și moral. Ne vom referi În continuare la aspectele particulare pe care le implică ajutorul acordat persoanelor aflate În dificultate. La baza oricărei acțiuni de ajutorare stau câteva mobiluri psihologice și morale comune celor două persoane angajate În această relație. Acestea sunt: aă dorința de a ajuta pe celălalt, ca o formă de deschidere sufletească și morală, resimțită de cel care oferă ca o datorie față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
respectivă, dezvoltându-i o atitudine de respingere față de cei aflați În dificultate, pe care, În mod inconștient, Îi percepe ca pe sine; eă stări de nesiguranță, de anxietate, care Împiedică persoana respectivă de a se angaja Într-un act de ajutorarea celorlalți semeni aflați În dificultate. În mod diferit se Înfățișează atitudinea morală pozitivă, care constă În acordarea ajutorului necondiționat, imediat, deschis și dezinteresat, persoanelor aflate În dificultate. Eu consider ajutorul dat o obligație morală firească față de semenul meu aflat În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care pot acorda ajutor? Practic, orice persoană, Întrucât fiecare individ are o stare potențială morală de „a-fi-cu-și-Împreună-cu-celălalt”. În ceea ce privește ajutorul, acesta depinde foarte mult de structura sufletească, intelectuală, morală, educativ-culturală, religioasă și caracterială a celui care se angajează În acțiunea de ajutorare. În sensul acesta, J. Moore pune un mare accent pe aptitudinile persoanelor care Își consacră timpul și activitatea ajutorării celorlalți, „ocrotirii persoanelor aflate În dificultate”. Este adevărat că toți vor să ajute, dar majoritatea mai mult Încurcă lucrurile sau abandonează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesta depinde foarte mult de structura sufletească, intelectuală, morală, educativ-culturală, religioasă și caracterială a celui care se angajează În acțiunea de ajutorare. În sensul acesta, J. Moore pune un mare accent pe aptitudinile persoanelor care Își consacră timpul și activitatea ajutorării celorlalți, „ocrotirii persoanelor aflate În dificultate”. Este adevărat că toți vor să ajute, dar majoritatea mai mult Încurcă lucrurile sau abandonează repede această intenție. Pentru ca un ajutor să fie susținut, eficient și de durată este nevoie de persoane special instruite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aptitudini psihologice, morale și sociale speciale. Aceste aptitudini sunt: aă Aptitudinea de a acorda ajutor, considerată ca o datorie conștientă, ca o responsabilitate morală, materială și sufletească față de aproapele aflat În suferință, bă Aptitudinea de a persevera În acțiunea de ajutorare a persoanelor cu dificultăți, indiferent cine sunt acestea și care sunt dificultățile lor, că Aptitudinea de a putea face față dificultăților cu care se confruntă ceilalți, de impunere a autorității de a fi convingător și de un real folos, dă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]