720 matches
-
O variabilă aleatoare este un concept referitor la studiul matematic (cantitativ) al unui fenomen aleator (întâmplător). Pentru studiul matematic al unui fenomen aleator este necesar ca descrierea să aibă o expresie cantitativă, analizabilă cu un aparat matematic adecvat. Se ajunge astfel la o
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
al unui fenomen aleator (întâmplător). Pentru studiul matematic al unui fenomen aleator este necesar ca descrierea să aibă o expresie cantitativă, analizabilă cu un aparat matematic adecvat. Se ajunge astfel la o nouă noțiune, deosebit de importantă în teoria probabilităților - variabilă aleatoare - și la studiul ei probabilistic, care este expresia matematică a însăși legii fenomenului aleator de la care se pleacă. Iată două exemple bazate pe experiențe aleatoare foarte simple: Răspunsurile la cele două întrebări se exprimă prin numere. Totodată, trebuie să se
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
matematic adecvat. Se ajunge astfel la o nouă noțiune, deosebit de importantă în teoria probabilităților - variabilă aleatoare - și la studiul ei probabilistic, care este expresia matematică a însăși legii fenomenului aleator de la care se pleacă. Iată două exemple bazate pe experiențe aleatoare foarte simple: Răspunsurile la cele două întrebări se exprimă prin numere. Totodată, trebuie să se țină seama de faptul că răspunsurile sunt condiționate de rezultatele experiențelor respective. Și, cum acestea au un caracter aleator, aceeași caracteristică o va avea și
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
prin perechea de numere apărute pe fețele celor două zaruri: Cele două tabele pun în evidență o corespondență între elementele spațiului de selecție (mulțimea evenimentelor elementare) și valorile numerice ale lui "X", respectiv, "Y". Aceasta corespunde definiției matematice a variabilei aleatoare. Este numită variabilă aleatoare, o aplicație (funcție) care asociază fiecărui element al spațiului de selecție (eveniment elementar), un număr real. De fapt, dacă discuția se referă la modelul matematic asociat fenomenului aleator, o variabilă aleatoare este o funcție al cărui
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
apărute pe fețele celor două zaruri: Cele două tabele pun în evidență o corespondență între elementele spațiului de selecție (mulțimea evenimentelor elementare) și valorile numerice ale lui "X", respectiv, "Y". Aceasta corespunde definiției matematice a variabilei aleatoare. Este numită variabilă aleatoare, o aplicație (funcție) care asociază fiecărui element al spațiului de selecție (eveniment elementar), un număr real. De fapt, dacă discuția se referă la modelul matematic asociat fenomenului aleator, o variabilă aleatoare este o funcție al cărui domeniu de definiție este
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
corespunde definiției matematice a variabilei aleatoare. Este numită variabilă aleatoare, o aplicație (funcție) care asociază fiecărui element al spațiului de selecție (eveniment elementar), un număr real. De fapt, dacă discuția se referă la modelul matematic asociat fenomenului aleator, o variabilă aleatoare este o funcție al cărui domeniu de definiție este mulțimea totală "E", valorile sale fiind în mulțimea numerelor reale "R". Există o diferențiere pe tipuri a variabilelor aleatoare în funcție de proprietățile mulțimilor de valori. Prin urmare dacă mulțimea valorilor unei variabile
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
dacă discuția se referă la modelul matematic asociat fenomenului aleator, o variabilă aleatoare este o funcție al cărui domeniu de definiție este mulțimea totală "E", valorile sale fiind în mulțimea numerelor reale "R". Există o diferențiere pe tipuri a variabilelor aleatoare în funcție de proprietățile mulțimilor de valori. Prin urmare dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare "X" este o mulțime discretă de numere reale, variabila aleatoare se va numi de "tip discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
este o funcție al cărui domeniu de definiție este mulțimea totală "E", valorile sale fiind în mulțimea numerelor reale "R". Există o diferențiere pe tipuri a variabilelor aleatoare în funcție de proprietățile mulțimilor de valori. Prin urmare dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare "X" este o mulțime discretă de numere reale, variabila aleatoare se va numi de "tip discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare este o parte continuă a lui "R", atunci
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
totală "E", valorile sale fiind în mulțimea numerelor reale "R". Există o diferențiere pe tipuri a variabilelor aleatoare în funcție de proprietățile mulțimilor de valori. Prin urmare dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare "X" este o mulțime discretă de numere reale, variabila aleatoare se va numi de "tip discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare este o parte continuă a lui "R", atunci variabila se numește de "tip continuu". Variabila aleatoare "X" din
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
R". Există o diferențiere pe tipuri a variabilelor aleatoare în funcție de proprietățile mulțimilor de valori. Prin urmare dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare "X" este o mulțime discretă de numere reale, variabila aleatoare se va numi de "tip discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare este o parte continuă a lui "R", atunci variabila se numește de "tip continuu". Variabila aleatoare "X" din exemplul 1 este o variabilă aleatoare simplă, având patru
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
valori. Prin urmare dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare "X" este o mulțime discretă de numere reale, variabila aleatoare se va numi de "tip discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare este o parte continuă a lui "R", atunci variabila se numește de "tip continuu". Variabila aleatoare "X" din exemplul 1 este o variabilă aleatoare simplă, având patru valori posibile: 0, 1, 2, 3. Se poate observa, că lui "X" îi
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
reale, variabila aleatoare se va numi de "tip discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare este o parte continuă a lui "R", atunci variabila se numește de "tip continuu". Variabila aleatoare "X" din exemplul 1 este o variabilă aleatoare simplă, având patru valori posibile: 0, 1, 2, 3. Se poate observa, că lui "X" îi sunt atribuite anumite valori în urma mai multor realizări diferite ale experienței. Caracterul aleator al unei variabile
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
discret". O variabila aleatoare "simplă" are un numar finit de valori. Dacă mulțimea valorilor unei variabile aleatoare este o parte continuă a lui "R", atunci variabila se numește de "tip continuu". Variabila aleatoare "X" din exemplul 1 este o variabilă aleatoare simplă, având patru valori posibile: 0, 1, 2, 3. Se poate observa, că lui "X" îi sunt atribuite anumite valori în urma mai multor realizări diferite ale experienței. Caracterul aleator al unei variabile aleatoare este scos în evidență de corespondența dintre
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
X" din exemplul 1 este o variabilă aleatoare simplă, având patru valori posibile: 0, 1, 2, 3. Se poate observa, că lui "X" îi sunt atribuite anumite valori în urma mai multor realizări diferite ale experienței. Caracterul aleator al unei variabile aleatoare este scos în evidență de corespondența dintre valorile posibile ale variabilei aleatoare și evenimentele desfacerii. Dar cum variabila aleatoare este o funcție cu valori reale putem nota pentru exemplul 1 că "p"="P"("X"=0), probabilitatea cu care "X" ia
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
posibile: 0, 1, 2, 3. Se poate observa, că lui "X" îi sunt atribuite anumite valori în urma mai multor realizări diferite ale experienței. Caracterul aleator al unei variabile aleatoare este scos în evidență de corespondența dintre valorile posibile ale variabilei aleatoare și evenimentele desfacerii. Dar cum variabila aleatoare este o funcție cu valori reale putem nota pentru exemplul 1 că "p"="P"("X"=0), probabilitatea cu care "X" ia valoarea 0 "p"="P"("X"=1), probabilitatea cu care "X" ia valoarea
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
observa, că lui "X" îi sunt atribuite anumite valori în urma mai multor realizări diferite ale experienței. Caracterul aleator al unei variabile aleatoare este scos în evidență de corespondența dintre valorile posibile ale variabilei aleatoare și evenimentele desfacerii. Dar cum variabila aleatoare este o funcție cu valori reale putem nota pentru exemplul 1 că "p"="P"("X"=0), probabilitatea cu care "X" ia valoarea 0 "p"="P"("X"=1), probabilitatea cu care "X" ia valoarea 1 "p"="P"("X"=2), probabilitatea cu
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
1 "p"="P"("X"=2), probabilitatea cu care "X" ia valoarea 2 "p"="P"("X"=3), probabilitatea cu care "X" ia valoarea 3 rezultă, "p"=1/8, "p"=3/8, "p"=3/8, "p"=1/8 Fie "X" o variabilă aleatoare simplă și "x", "x","x", ... , "x" valorile ei posibile. Definim evenimentul "A" ca reuniunea tuturor evenimentelor elementare cărora li se asociază un numar real "x" prin aplicația "X". Avem că "P"("X"="x")="P"("A"), "i"=1,2,...,n Fie
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
li se asociază un numar real "x" prin aplicația "X". Avem că "P"("X"="x")="P"("A"), "i"=1,2,...,n Fie "f"("x")="P"("X"="x"). "Mulțimea perechilor ordonatre ("x","f"("x")), "i"=1,2, ... ,n, definește repartiției variabilei aleatoare simple "X"." Funcția "f" definită pe {"x", "x","x", ... , "x"} ale cărei valori "f"("x"), "f"("x"), ... ,"f"("x"), sunt cuprinse între 0 și 1 poartă numele de "funcția de frecvență" a lui "X". Repartiția unei variabile aleatoare simple se
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
repartiției variabilei aleatoare simple "X"." Funcția "f" definită pe {"x", "x","x", ... , "x"} ale cărei valori "f"("x"), "f"("x"), ... ,"f"("x"), sunt cuprinse între 0 și 1 poartă numele de "funcția de frecvență" a lui "X". Repartiția unei variabile aleatoare simple se prezintă prezintă sub forma unui tabel astfel: "Fie X o variabilă aleatoare. Pentru fiecare număr real "x" avem "F"("x") probabilitatea cu care X ia valori mai mici decât x". "f("x")="P"("X≤x") "Funcția reală F
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
cărei valori "f"("x"), "f"("x"), ... ,"f"("x"), sunt cuprinse între 0 și 1 poartă numele de "funcția de frecvență" a lui "X". Repartiția unei variabile aleatoare simple se prezintă prezintă sub forma unui tabel astfel: "Fie X o variabilă aleatoare. Pentru fiecare număr real "x" avem "F"("x") probabilitatea cu care X ia valori mai mici decât x". "f("x")="P"("X≤x") "Funcția reală F definită prin această egalitate se numește funcția de repartiție a variabilei aleatoare X" Fie
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
o variabilă aleatoare. Pentru fiecare număr real "x" avem "F"("x") probabilitatea cu care X ia valori mai mici decât x". "f("x")="P"("X≤x") "Funcția reală F definită prin această egalitate se numește funcția de repartiție a variabilei aleatoare X" Fie "X" o variabilă aleatoare simplă având repartiția : Toate valorile posibile ale lui "X" sunt cele "n" numere reale "x", "x", ... ,"x", prin urmare "F"("x")=formula 2 deci, funcția de repartiție în punctul "x" este egală cu suma probabilităților
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
real "x" avem "F"("x") probabilitatea cu care X ia valori mai mici decât x". "f("x")="P"("X≤x") "Funcția reală F definită prin această egalitate se numește funcția de repartiție a variabilei aleatoare X" Fie "X" o variabilă aleatoare simplă având repartiția : Toate valorile posibile ale lui "X" sunt cele "n" numere reale "x", "x", ... ,"x", prin urmare "F"("x")=formula 2 deci, funcția de repartiție în punctul "x" este egală cu suma probabilităților valorilor situate la stânga lui "x".
Variabilă aleatoare () [Corola-website/Science/322047_a_323376]
-
stocării produselor , prin procesarea lor imediat ce au fost livrate. În centrele de distribuție, produsele presortate și etichetate sosesc la rampa de recepționare pentru a fi imediat livrate către alte destinații, evitându-se astfel activitățile de stocare, sortare și livrare. "Stocarea aleatoare" a articolelor în depozite. Sistemul de urmărire automată a obiectelor, pe baza codului de bare, permite identificarea rapidă și precisă a articolelor. Acest sistem permite să fie utilizat întregul spațiu de stocare al depozitului, deoarece nu mai este necesară rezervarea
Amplasare industrială de utilaje () [Corola-website/Science/322114_a_323443]
-
Democratică, condusă de Boris Johnson, ai cărei membri se întrunesc în subteranele orașelor de pe Pământ și care doresc moartea Coordonatorului Hegemonic Khustov, precum și Frăția Asasinilor, condusă de Primordiagentul Robert Ching, care susține Teoria entropiei sociale și caută să introducă Factori Aleatori care să combată Ordinea Hegemoniei. Liga încearcă să îl asasineze pe Khustov, apoi pe Vice-coordonatorul Terrence și, în cele din urmă, întreg Consiliul Hegemoniei, dar de fiecare dată Frăția este cu un pas înaintea ei, dejucându-i acțiunile. Acest lucru este
Agentul haosului () [Corola-website/Science/322218_a_323547]
-
Acest lucru este posibil datorită lui Arkady Duntov, agent dublu, care lucrează pentru Frăție dar s-a infiltrat în rândurile Ligii. Capturându-i pe Boris Johnson, pe Khustov și pe Consilierul Gorov, Ching încearcă să pună Hegemonia în fața unor Factori Aleatori care să distrugă Ordinea pe care aceasta încearcă să o instaureze. În acest demers este ajutat și de realizarea contactului cu o civilizație extraterestră din 61 Cygnus. Tot planul său pare a se duce de râpă când Terrence, devenit Coordonator
Agentul haosului () [Corola-website/Science/322218_a_323547]