1,026 matches
-
alergarea în turnantă și are următoarele caracteristici: * schimbul unu și trei (care se deplasează în turnantă) se mențin tot timpul lângă linia internă a culoarului propriu; * schimburile doi și patru (care se deplasează în linie dreaptă) aleargă pe exteriorul culoarului; * alergătorii din schimbul unu și trei țin bățul de ștafetă în mâna dreaptă și-l predau în mâna stângă alergătorilor din schimbul doi, respectiv patru. Schimbul alternant, prin avantajele sale tehnice, este preferat de multe echipe de ștafetă. Prezintă însă inconvenientul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
timpul lângă linia internă a culoarului propriu; * schimburile doi și patru (care se deplasează în linie dreaptă) aleargă pe exteriorul culoarului; * alergătorii din schimbul unu și trei țin bățul de ștafetă în mâna dreaptă și-l predau în mâna stângă alergătorilor din schimbul doi, respectiv patru. Schimbul alternant, prin avantajele sale tehnice, este preferat de multe echipe de ștafetă. Prezintă însă inconvenientul că lipsa trecerii bățului dintr-o mână în alta duce la ,,scurtarea” acestuia (a bățului), la recepția primitorilor. Modalitățile
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
eficientă a obstacolelor specifice acestor probe gardurile -. Mecanismul de bază al tehnicii alergării de garduri este ritmul de alergare între garduri (diferit de la proba de 100/110 mg la 400 mg) iar veriga principală a tehnicii acestor probe este pasul alergător de garduri. Tehnica alergării de garduri s-a cristalizat în forma sa actuală, pe de o parte datorită prevederilor regulamentului care fixează nu numai înălțimea și numărul gardurilor ci și intervalul dintre ele, dar și datorită necesității de a trece
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
s-a cristalizat în forma sa actuală, pe de o parte datorită prevederilor regulamentului care fixează nu numai înălțimea și numărul gardurilor ci și intervalul dintre ele, dar și datorită necesității de a trece obstacolele fără oprire. Scopul tehnic al alergătorului de garduri este acela de a realiza o modificare cât mai mică a traiectoriei centrului general de greutate în pasul alergător de garduri, ceea ce îi permite o deplasare cursivă fără o pierdere substanțială de viteză. Alergările de 110 mg (M
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gardurilor ci și intervalul dintre ele, dar și datorită necesității de a trece obstacolele fără oprire. Scopul tehnic al alergătorului de garduri este acela de a realiza o modificare cât mai mică a traiectoriei centrului general de greutate în pasul alergător de garduri, ceea ce îi permite o deplasare cursivă fără o pierdere substanțială de viteză. Alergările de 110 mg (M) și 100 mg (F), sunt cele mai exigente probe de garduri sub aspect tehnic și coordinativ. Alternanța permanentă a mișcărilor ciclice
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
presupune și o apropiere între blocstarturi (comparativ cu alergarea pe plat). În alergările de garduri pe distanțe scurte, intervalul până la primul gard, lansarea de la start se realizează prin efectuarea unui număr de: * opt pași - în cele mai multe cazuri - situație în care alergătorul va așeza piciorul de ,,bătaie” pe blocstartul din față; * șapte sau nouă pași - mai rar - situație în care piciorul ,,de bătaie” se va așeza în spate. În alergarea până la primul gard contactul cu solul se face pe pingea, impulsia piciorului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
continuând pe rezultanta impulsiei ultimului pas; * trecerea primului gard se poate face în viteză și fără ezitări. Trecerea peste garduri Această fază a oricărei alergări de garduri este o fază complexă deoarece cuprinde mai multe elemente tehnice caracteristice tehnicii pasului alergător de garduri: a. atacul gardului; b. trecerea gardului; c. aterizarea; d. traiectoria de zbor. Dacă ritmul de trei pași constituie mecanismul de bază în alergările de garduri pe distanțe scurte, acțiunea de trecere a gardului constituie veriga principală a tehnicii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
această categorie intră și tragerea laterală, dezaxată a piciorului de remorcă, care 133 este compensată de mișcarea de înclinare laterală a trunchiului spre piciorul de bătaie și ridicarea brațului opus. c) Aterizarea Aterizarea este faza care începe în momentul când alergătorul ia contactul cu solul dincolo de gard. Din punct de vedere tehnic această fază se caracterizează prin: * contactul cu solul se face pe pingea printr-o mișcare de tracțiune dinainte spre înapoi; * piciorul de sprijin este extins și pe verticală; * trunchiul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe gard și implicit un zbor mai lung. d) Traiectoria de zbor Traiectoria de zbor a C.G.G al corpului, lungimea și înălțimea ei sunt consecința mărimii forței de desprindere și a unghiului de desprindere. Viteza de deplasare orizontală a alergătorului, necesară efectuării traiectoriei de zbor se reduce puțin prin acțiunea de bătaie care oprește o parte a corpului; în această acțiune poziția labei piciorului este determinată și de oscilațiile verticale ale C.G.G. Trecerea mai bună a gardului presupune o pierdere
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
gardului presupune o pierdere cât mai mică de viteză, o ridicare minimă a C.G.G al corpului, centrele de greutate ale principalelor segmente ale corpului trebuie să aibă de asemenea o curbă lină. Un aspect important îl reprezintă poziția capului alergătorului care, în condițiile unei aplecări corespunzătoare, nu trebuie să depășească, sau să depășească foarte puțin înălțimea capului în timpul alergării între garduri. Alergarea între garduri Distanța între garduri fiind egală, ea este parcursă printr-un număr de pași precizat, indiferent care
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aterizare este cel mai scurt; * pasul al II-lea este cel mai lung; * pasul al III-lea, care precede ,,bătaia” este mai scurt decât al II-lea și mai lung decât primul. Această structură a pașilor dintre garduri reflectă pregătirea alergătorului pentru impulsia puternică, asemănătoare cu cea efectuată de săritorii în lungime, de unde și denumirea de „bătaie” a acestei faze. Scurtarea ultimului pas permite o impulsie eficientă de o intensitate mare executată într-o viteză mare. Raționamentul biomecanic explicat la descrierea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
observa, durata zborului și distanțele orizontale înainte și după gard au fost mai mici la medaliatul cu aur. Un studiu realizat de o echipă de cercetători din Grecia și SUA, la Campionatul Mondial din 1997, pune în evidență cinematica specifică alergătorilor din proba de 110mg comparând valorile acesteia între medaliatul cu aur și cel cu argint în finala probei (tab. 14). Particularitățile tehnice ale alergărilor de 400mg În afara faptului că distanța de alergare este mai mare, înălțimea gardurilor mai mică și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și nici pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că înălțimea gardului este mai mică (91,4 cm la bărbați respectiv 76,2 cm la femei) ceea ce determină o dificultate redusă în trecerea obstacolelor. Acuratețea tehnică a pasului alergător de garduri determină totuși punerea în valoare a calităților motrice ale sportivilor favorizând ritmul alergării între garduri Alergarea între garduri, mecanismul de bază în tehnica probei solicită respectarea unui ritm constant de alergare pe o distanță relativ mare, respectiv 35
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
distanța de alergare, startul în aceste probe se face prin procedeul ,,din picioare” sau ,,start înalt”. Elementele tehnice caracteristice acestui procedeu, le vom descrie, ca și în cazul startului „de jos”, pe fazele corespunzătoare comenzilor startului: * la comanda ,,pe locuri”, alergătorii grupați înapoia liniei de plecare își ocupă locul la start, în linie dreaptă sau în turnantă în funcție de distanța de alergat (deoarece toate sosirile se fac în același loc), pe culoarul desemnat sau ,,în bloc”, adoptând o poziție caracterizată prin următoarele
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe sol se face în așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
așa fel încât să asigure o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru a se reduce componenta tangențială a fazei de amortizare); * lungimea optimă a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței de alergare determină o mutare a locului de contact al piciorului pe sol spre înapoi, realizând o aterizare cu piciorul paralel cu solul. La alergările de semifond, contactul cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o amortizare corectă în funcție de viteza de alergare; * contactul piciorului cu solul trebuie să fie cât mai aproape de proiecția C.G.G. al corpului (pentru a se reduce componenta tangențială a fazei de amortizare); * lungimea optimă a pasului alergător este dată de particularitățile alergătorului și distanța de parcurs; * mărirea distanței de alergare determină o mutare a locului de contact al piciorului pe sol spre înapoi, realizând o aterizare cu piciorul paralel cu solul. La alergările de semifond, contactul cu solul se realizează pe toată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
optimă de deplasare) în scopul obținerii unei mari economii de energie pentru parcurgerea distanței integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de mare fond nu se fac pe teren variat). Tehnica fiind deci asemănătoare, vom sublinia principalele particularități pe fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este variată funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
porțiuni cu pietriș sau noroi, bălți sau șanțuri mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie incompletă (derulare incompletă a tălpii), contactul cu solul se realizează exclusiv pe pingea; nu există fază de amortizare, iar trunchiul este înclinat înainte, etc.; la coborâre
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mici, etc., deși se adoptă pasul lansat în tempo moderat, tehnica de alergare trebuie să realizeze următoarele cerințe ale unei alergări eficiente: * asigure echilibrul general al corpului; * să opereze modificări ale pasului alergător în funcție de configurația solului, astfel la urcare pasul alergător este mai scurt, are o impulsie incompletă (derulare incompletă a tălpii), contactul cu solul se realizează exclusiv pe pingea; nu există fază de amortizare, iar trunchiul este înclinat înainte, etc.; la coborâre contactul cu solul se face pe călcâi sau
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
se recurge la folosirea unei tehnici raționale, care să permită economie de efort, menținerea ritmului de cursă și evitarea accidentărilor individuale sau de grup. * Finișul și sosirea se execută pe distanțe mai lungi sau mai scurte în funcție de configurația traseului, potențialul alergătorului și de elementele de tactică adoptate în cursă, individual. 4.1.2.b. Alergările de obstacole Caracteristica regulamentară a acestui gen de probe atletice este aceea a eșalonării obstacolelor la intervale relativ mari (80 m), în competiții; acestea sunt trecute
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin călcare se realizează prin punerea unui picior pe obstacol. Tehnica aceasta este mai simplă, dar mai puțin eficientă datorită următoarelor caracteristici (fig.38): * distanța de atac este de cca.100 - 130 cm; * distanța de aterizare 180 - 200 cm; * poziția alergătorului este grupată pe piciorul de atac, îndoit suficient pentru ca centrul de greutate să nu se ridice prea mult. Ca și la alergările pe 400 m garduri, alergătorii trebuie să învețe să atace obstacolul cu ambele picioare pentru a putea realiza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]