844 matches
-
citească și să scrie litere, cuvinte și propoziții. Predarea citit-scrisului se va face integrat, după etapele cunoscute, îmbinându-se metodele clasice cu cele moderne. Cadrele didactice vor organiza tipuri de activități care să permită însușirea cititscrisului concomitent și complementar cu alfabetizarea digitală a elevilor. Astfel, aceștia vor fi familiarizați cu operații fundamentale specifice TIC și cu modalități de aplicare a acestora în situații cotidiene. În acest sens, cadrele didactice vor propune aplicații care să permită: ● utilizarea tastaturii computerului pentru scrierea unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
de învățare propuse în programă permit integrarea în didactica disciplinei Limba și literatura română a unor strategii bazate pe TIC și a resurselor educative ale Internetului, care conduc în timp la formarea unor deprinderi elementare de utilizare a computerului, la alfabetizarea digitală a elevilor. Aceasta reprezintă o prioritate în educație, întrucât creșterea volumului de informație, progresul tehnologic accelerat, impun dezvoltarea unor competențe care fac posibilă adaptarea flexibilă la schimbările rapide ce se produc în societate. Utilizarea noilor tehnologii multimedia și a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
materiale ale clasei, realizarea și completarea unor tabele, calendare, grafice, experimentarea unor idei noi, utilizarea computerului în învățarea matematicii. Atât pentru nivelul I, cât și pentru nivelul al II-lea la disciplina Matematică, una dintre orele trunchiului comun este alocată alfabetizării prin intermediul noilor tehnologii, ceea ce presupune abordarea integrată a conținuturilor matematice și a unor elemente de conținut privind tehnologia informației. În consecință, în programa școlară pentru nivelul I sunt introduse, pentru realizarea obiectivelor de referință, activități de învățare care presupun utilizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
rigurozitate asupra (claselor muncitoare(. Peste tot reformatorii s�nt pasiona?i de anchetă de teren care poate da seama de fenomenele cele mai diverse � de la num?rul necesar al recru?ilor p�n? la crimele s�ngeroase, trec�nd prin alfabetizare sau impregnarea cu alcool a claselor populare. Opinia burgheziei, �n partea ei cea mai luminat?, este fascinat? de num?rare care pare s? dezv?luie �ntregul adev?r. Num?rul pare suficient lui �nsu?i, dincolo de orice exigen?? de metod
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
această "noutate" (v. p.8) nu poate fi scoasă din rama determinismului tehnologic după cum nu se poate lepăda, într-o lume interconectată, de sentimentul responsabilității la scară planetară. Ceea ce-și propune Douglas Kellner, recunoscînd puterea mediatică, este tocmai necesara "alfabetizare" în domeniul criticii media (ca "mediu cultural înșelător"). Inventariind reacțiile teoretice, recunoscînd febrilitatea concurențială, chiar excomunicatorie a teoriilor rivale, autorul purcede la o analiză nemiloasă a imagisticii culturale, îndeosebi a "folclorului" american, survolînd un univers binar. Evaluarea și manipularea merg
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unei experiențe mediatice fără precedent și dezorientat în jungla mediatică, își oferă azi propriul mozaic (colaj) cultural, pierzînd sensul întregului. Încît o carte precum cea semnată de Douglas Kellner, propunînd un nemilos examen critic este mai mult decît necesară. Iar "alfabetizarea" în domeniul criticii media, în contextul unui "neoanalfabetism TV" ofensiv, ni se pare obligatorie. ADRIAN DINU RACHIERU INTRODUCERE A luat naștere o cultură media în care imaginile, sunetele și spectacolul se împletesc în țesătura vieții de zi cu zi, dominînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sursă profundă și adesea prost percepută de pedagogie culturală: ele contribuie la educarea noastră, arătîndu-ne cum să ne comportăm și ce să credem, să simțim, să gîndim, ce să ne sperie și ce să dorim și ce nu. În consecință, "alfabetizarea" în domeniul criticii media este o sursă importantă pentru individ și cetățean, de învățare a modului de a face față acestui mediu cultural înșelător. Capacitatea de a descifra, a critica și a rezista manipulării media îi poate face pe indivizi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ea a înlocuit formele culturii elevate ca centru al atenției culturale și al impactului asupra unui număr mare de oameni. Mai mult decît atît, formele vizuale și audio ale culturii media înlocuiesc formele livrești și necesită un nou tip de "alfabetizare" media în vederea decodării acestor noi forme culturale. În plus, cultura media a devenit o forță dominantă de socializare, imaginile și celebritățile mediatizate venind să înlocuiască familia, școala și Biserica, în calitatea lor de arbitri ai gustului, ai valorilor și ideilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cele care se opun unei asemenea lecturi și ar trebui, de asemenea, să admitem că anumite filme reușesc să-și atragă publicul în propria plasă ideologică, în vreme ce altele eșuează. Mai mult decît atît, studiile culturale ar trebui să promoveze o "alfabetizare" în privința criticii media pentru a ajuta publicul să reziste manipulării ideologice, iar aceasta necesită înțelegerea acțiunii și efectelor ideologice ale unor filme ca Rambo sau Top Gun. Ca și Rambo, filmul Top Gun a fost unul dintre cele mai populare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și alții doresc să le analizeze. Ceea ce este necesar este nu eliminarea conceptului, ci reconstruirea și extinderea sa, care să-i schițeze funcțiile și efectele în viața socială. 9 Pentru opere mai recente în pedagogia critică, care subliniază necesitatea unei "alfabetizări media", vezi Giroux, 1992 și 1994 și McLaren et al., în curs de apariție. 10 John Fiske (1993) dezvoltă o critică specială a ceea ce el numește teorie a ideologiei care, susține el, consideră că "puterea" este cea care oprimă indivizii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studii concrete atît în capitolul acesta, cît și în următoarele, dar doresc mai întîi să mai prezint cîteva elemente teoretice referitoare la modul în care se poate deprinde procesul de lectură critică a culturii media, sporindu-ne astfel gradul de "alfabetizare" media. Ideologie și utopie Datorită strînsei legături între textele media și condițiile sociale în care ele au apărut, ele reprezintă o sursă privilegiată de acces la realitățile sociale ale epocii respective și, prin lectura lor, asigură înțelegerea profundă a proceselor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un cod al modei drept un simbol al frumuseții și sexualității, în ciuda caracterului său mai autonom și mai puternic. Ceea ce am încercat să arăt este tocmai faptul că aceste imagini, care sînt vehicule ale unor statute ale individului, impun o "alfabetizare" critică în cultura postmodernă, individul trebuie să învețe cum să interpreteze aceste imagini în mod critic, cum să demonteze relațiile între texte, curente sociale și produse ale culturii comerciale (Kellner, 1989 a). Interpretarea pe care eu o dau acestor reclame
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiile culturale trebuie să aibă în vedere cîteva teme care au fost identificate în ultimii ani, fără a fi însă înglobate în proiecte și problematică. Pedagogie critică media Studiile culturale au diminuat adesea importanța dezvoltării unor pedagogii pentru promovarea unei "alfabetizări" media de orientare critică. În vreme ce Școala de la Frankfurt considera că industriile de cultură aveau un caracter excesiv de manipulativ și ideologic, alte variante ale studiilor culturale susțin că media nu face altceva decît să ofere resurse pentru uzul și plăcerea publicului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
masă pare inacceptabil, întrucît cultura media are viitor, iar produsele sale devin din ce în ce mai populare și mai puternice. Cu toate acestea, o celebrare lipsită de simț critic a culturii media, fără a fi dublată de cultivarea unor metode care să promoveze "alfabetizarea" media poate avea efecte negative. Trebuie, așadar, urmărit un proiect de dezvoltare a unei pedagogii media de tip critic și o tentativă de a ne obișnui noi înșine și pe alții să decodificăm în mod critic mesajele media și să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cărți, pentru cultura "înaltă" și valorile de adevăr, frumusețe și dreptate. În volumele Amusing Ourselves to Death (1985) și Technopolis (1992), Neil Postman își exemplifică propria abordare atacînd cultura media și promovînd media tipărită. Dimpotrivă, o mișcare care să susțină "alfabetizarea" media încearcă să obișnuiască studenții să citească, să analizeze și să decodifice textele media într-un mod asemănător celui în care se deprinde alfabetizarea propriu-zisă. Educația media, la rîndul său, învață studentul să aprecieze calitățile estetice ale media și să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemplifică propria abordare atacînd cultura media și promovînd media tipărită. Dimpotrivă, o mișcare care să susțină "alfabetizarea" media încearcă să obișnuiască studenții să citească, să analizeze și să decodifice textele media într-un mod asemănător celui în care se deprinde alfabetizarea propriu-zisă. Educația media, la rîndul său, învață studentul să aprecieze calitățile estetice ale media și să folosească diferite tehnologii media ca unelte pentru a se exprima și pentru creație. "Alfabetizarea" media se bazează în final pe aceste abordări, determinînd studenții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media într-un mod asemănător celui în care se deprinde alfabetizarea propriu-zisă. Educația media, la rîndul său, învață studentul să aprecieze calitățile estetice ale media și să folosească diferite tehnologii media ca unelte pentru a se exprima și pentru creație. "Alfabetizarea" media se bazează în final pe aceste abordări, determinînd studenții să fie critici cu privire la reprezentările și discursurile media, subliniind în același timp și importanța capacității de a deprinde folosirea media ca mod de exprimare și ca unealtă a activismului social
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
state românești continuă să se numească moldoveni, munteni, transilvăneni, dar și orheeni, soroceni, etc., chiar în interiorul aceleiași construcții statale. Apariția conștiinței naționale se datorează unei pături subțiri de intelectuali și se răspândește în mase pe parcursul secolului al XIX-lea, prin alfabetizare, presă, literatură. În Basarabia, desprinsă de Moldova și de masa principală a vorbitorilor limbii române înainte de debutul procesului de constituire a ideii naționale și de popularizare a acesteia prin educație, se înregistrează, pentru întreg secolul al XIX-lea, o identitate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în alte regiuni ale URSS. Inițial, imediat după constituirea RASS Moldovenești la est de Nistru, obiectivul prioritar l-a reprezentat transmiterea valorilor noii ideologii comuniste către locuitorii nou-createi republici, proces ce putea fi facilitat de ridicarea nivelului cultural și de alfabetizarea marii mase țărănești, din care să fie ridicat viitorul om sovietic. Astfel, scopurile inițial funcționale și ideologice au trecut înaintea considerentelor naționale, întrucât transmiterea noilor idei se putea face mai ușor în limba română. Problema limbii moldovenești a fost discutată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
mai apare la A. E. Baconsky, Mihu Dragomir, Dan Deșliu, V. Porumbacu, Eugen Frunză etc. 3 Evenimentele istorice și edificarea unei noi lumi (M. R.. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu), noile realități agrare, creșterea producției de cărbune, apariția tractoarelor, a firelor electrice, alfabetizarea, fără transfigurare poetică se manifestă atât în poezia promoției interbelice: M. Beniuc ("Orezăria"), M. Banuș ("Eroilor ceferiști"), cât și în cea a generației mai tinere: Anghel Dumbrăveanu, A. Rău, Ion. Horea, Al. Andrițoiu, Ion Brad, Mihai Dragomir, Veronica Porumbacu, Dan
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Jena, el a publicat un amplu studiu asupra dreptului la cultură națională a populației române din Transilvania Păreri cu privire la o nouă fundamentare a învățămîntului primar (1909). În concepția tînărului pedagog, școala primară trebuia să fie nu numai o instituție de alfabetizare, ci și o "pepinieră de cultură națională". În acest sens, conținutul învățămîntului, întreaga activitate școlară trebuiau să fie puse pe o bază cu un dublu caracter: național și practic. Se va acorda astfel prioritate valorilor culturale specifice poporului, iar în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un caracter teoretic; discutarea ei interesa atunci îndeosebi țările dezvoltate. Cele care abia se eliberaseră de colonialism și cărora începuse să li se spună "țări în curs de dezvoltare" erau confruntate în planul educației cu alte probleme, în primul rînd alfabetizarea sutelor de milioane de neștiutori de carte și cuprinderea în învățămîntul elementar "a tuturor copiilor de vîrstă școlară". Cu toate eforturile, progresul a fost cu totul neînsemnat, în 1950 procentul de analfabeți în întreaga lume era de 44,3%, iar
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
UNESCO organizează la Teheran, în 1965, Conferința miniștrilor educației care a atras atenția asupra proporțiilor reale ale analfabetismului. Cu acest prilej au ieșit în evidență multiplele valențe ale unei noi modalități de instruire și educare a adulților neștiutori de carte: alfabetizarea funcțională. Față de practicile anterioare, care se limitau să-i învețe pe analfabeți cititului și scrisul, noua experiență avea în vedere integrarea socială și economică a acestora. În acest sens, pe lîngă instruirea de bază (citit, scris, calcul), se asigura și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vedere integrarea socială și economică a acestora. În acest sens, pe lîngă instruirea de bază (citit, scris, calcul), se asigura și pregătirea practică învățarea unei meserii precum și educația civică. Se creau astfel condiții pentru atragerea maselor în acțiunea de alfabetizare, și pentru pregătirea forței de muncă necesare dezvoltării economice a țărilor respective. La Teheran a fost lansat un Program experimental mondial de alfabetizare (P.E.M.A.) care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practică învățarea unei meserii precum și educația civică. Se creau astfel condiții pentru atragerea maselor în acțiunea de alfabetizare, și pentru pregătirea forței de muncă necesare dezvoltării economice a țărilor respective. La Teheran a fost lansat un Program experimental mondial de alfabetizare (P.E.M.A.) care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a testa conceptul de alfabetizare funcțională (5, p. 69). Proiectele au fost finanțate de P.N.U.D. și executate sub egida UNESCO. Concomitent cu
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]