954 matches
-
Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și al poporului, nu e dialectal. Cantemir arată în Descrierea Moldovei că limba curată se vorbește în orașul de scaun, în jurul Curții domnești, și numai proștii și neștiutorii o diformează. Alfabetizarea poporului în Moldova datorită stăruinții PMR, e complectă. Am putut constata asta mai ales în partea de miazănoapte a țării. Deci dreapta rostire nu va mai îngădui să se vorbească de "dialecte". La congresul evidențiaților în agricultură (toamna 1955) am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai ținea În balamale și-a fost necesară intervenția gradaților (căprari și sergenți) care mi l-au strâns cu sfoară. În noua școală majoritatea elevilor Încorporați erau analfabeți și sublocotenenții proveneau din muncitori analfabeți. Am Început și eu școala de alfabetizare. Am Învățat din nou că merele nu se adună cu prunele, decât În situații speciale când le considerăm “fructe”; puștile nu se adună cu tunurile sau cu mitralierele decât În cazurile când ne referim la “arme de foc” etc. Pentru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
La Înapoierea În București a refuzat categoric laptele de vacă, obligându-mă să-i găsesc lapte de bivoliță. Din fericire, În cartier, destul de aproape de noi, era și un crescător de bivolițe (rare În București), care ne-a salvat. Pe treptele alfabetizării morfopatologice Așa cum am menționat anterior, zilnic Între ora 12 și 14 participam În Laboratorul Municipal de Diagnostic la examinarea cazuisticii curente, continuând astfel colaborarea cu d-na dr. Constanța Adameșteanu. Noua titulară, D-na Ludmila Stamatin, n-a sesizat aceste
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
acestei arte și m-au destinat Însușirii celei mai grele și temute discipline: Anatomia patologică, dominată atunci de șef de lucrări, actuala prof. Doctor Honoris Causa Constanța Adameșteanu, În al IX-lea deceniu de viață∗. În preajma Domniei Sale mi-am făcut alfabetizarea anatomopatologică și m-am dăruit, cu toată puterea de muncă a tinereții, acestei discipline. Anatomia patologică străbătea În acea vreme perioada "anatomiei patologice descriptive", limitată la prezentarea tablourilor finale ale luptei vieții cu nenumăratele forțe agresive. A urmat Însă, după
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
oricărui poet, zicea pe-atunci Mihai Beniuc, ar trebui să fie acela de a avea "măcar un cântec" îngânat de toată lumea. Și, precum știți, poetul proletcultist nu miza pe un public educat, "decadent", ci pe unul viguros, încă pe pragul alfabetizării. Acestuia i-a și scris poeme. Iar arta acestor poeme s-a adecvat nu numai cerințelor de partid, ci și exigențelor de înțelegere ale acestui public. Dacă target-ul unui poet e publicul-masă, n-are decât să se adecveze, ca ziarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
având în vedere că la cinci ani știam binișor să citesc și să scriu. Bunica mea, analfabetă, dar mai înțeleaptă decât mulți doctoranzi, cu atât mai mult decât unii doctori în filosofie, a intrat prin 1958-59 într-un program de alfabetizare pompieristică. O dată, de două ori pe săptămână, partidul trimitea un învățător tânăr s-o învețe pe bunica Ana are mere. Bunica n-avea mere, dar avea totdeauna o bucată de slănină afumată, o ceapă, o bucată de turtă de mălai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de 1 octombrie 1951, au fost plecați în localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră, Matei C-tin, urmează în mod regulat cursurile de alfabetizare de pe lângă Dir. Atel. C.F.R. Nicolina. În cinstea zilei de 7 noiembrie, cea de a 34-a aniversare a Marii Revoluții din Octombrie, colectivul școlii împreună cu elevii au provocat la întrecere socialistă Șc. Prof. de băeți din Iași”. Și, desigur, autocritica
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
devin mereu mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi deconspiră, în finalul documentului, laolaltă cu criza materiei prime, care făcea imposibilă creșterea cu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de 1 Octombrie 1951 au fost plecați în Localitatea Ruginoasa pentru a strânge jirul necesar fabricării uleiului. Datorită muncii de lămurire dusă de către membri de partid, singurul salariat din școala noastră Matei C-tin, urmează în mod regulat cursurile de alfabetizare de pe lângă Dir. Atel. C.F.R. Nicolina. În cinstea zilei de 7 Noiembrie, cea de a 34-a aniversare a Marii Revoluții din Octombrie, colectivul școlii împreună cu elevii au provocat la întrecere socialistă Șc. Prof. de băeți din Iași. Lipsuri. Nu am
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
evidente scrise 3. Existența unei culturi urbane mercantile extrem de educate, cu o tradiție literară locală foarte dezvoltată a constituit cu siguranta unul dintre factorii care au contribuit la creația istorică și la aprecierea acesteia. În conformitate cu cronicarul Giovanni Villani, gradul de alfabetizare în Florența secolulului al XIV-lea era de aproape 70 la suta o cifră confirmată de un studiu recent al arhivelor din secolul al XV-lea4. În Florența mai mult decât în altă parte s-a dezvoltat în secolul al XIV
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Jena, el a publicat un amplu studiu asupra dreptului la cultură națională a populației române din Transilvania Păreri cu privire la o nouă fundamentare a învățămîntului primar (1909). În concepția tînărului pedagog, școala primară trebuia să fie nu numai o instituție de alfabetizare, ci și o "pepinieră de cultură națională". În acest sens, conținutul învățămîntului, întreaga activitate școlară trebuiau să fie puse pe o bază cu un dublu caracter: național și practic. Se va acorda astfel prioritate valorilor culturale specifice poporului, iar în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un caracter teoretic; discutarea ei interesa atunci îndeosebi țările dezvoltate. Cele care abia se eliberaseră de colonialism și cărora începuse să li se spună "țări în curs de dezvoltare" erau confruntate în planul educației cu alte probleme, în primul rînd alfabetizarea sutelor de milioane de neștiutori de carte și cuprinderea în învățămîntul elementar "a tuturor copiilor de vîrstă școlară". Cu toate eforturile, progresul a fost cu totul neînsemnat, în 1950 procentul de analfabeți în întreaga lume era de 44,3%, iar
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
UNESCO organizează la Teheran, în 1965, Conferința miniștrilor educației care a atras atenția asupra proporțiilor reale ale analfabetismului. Cu acest prilej au ieșit în evidență multiplele valențe ale unei noi modalități de instruire și educare a adulților neștiutori de carte: alfabetizarea funcțională. Față de practicile anterioare, care se limitau să-i învețe pe analfabeți cititului și scrisul, noua experiență avea în vedere integrarea socială și economică a acestora. În acest sens, pe lîngă instruirea de bază (citit, scris, calcul), se asigura și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în vedere integrarea socială și economică a acestora. În acest sens, pe lîngă instruirea de bază (citit, scris, calcul), se asigura și pregătirea practică învățarea unei meserii precum și educația civică. Se creau astfel condiții pentru atragerea maselor în acțiunea de alfabetizare, și pentru pregătirea forței de muncă necesare dezvoltării economice a țărilor respective. La Teheran a fost lansat un Program experimental mondial de alfabetizare (P.E.M.A.) care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practică învățarea unei meserii precum și educația civică. Se creau astfel condiții pentru atragerea maselor în acțiunea de alfabetizare, și pentru pregătirea forței de muncă necesare dezvoltării economice a țărilor respective. La Teheran a fost lansat un Program experimental mondial de alfabetizare (P.E.M.A.) care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a testa conceptul de alfabetizare funcțională (5, p. 69). Proiectele au fost finanțate de P.N.U.D. și executate sub egida UNESCO. Concomitent cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
forței de muncă necesare dezvoltării economice a țărilor respective. La Teheran a fost lansat un Program experimental mondial de alfabetizare (P.E.M.A.) care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a testa conceptul de alfabetizare funcțională (5, p. 69). Proiectele au fost finanțate de P.N.U.D. și executate sub egida UNESCO. Concomitent cu acțiunea de alfabetizare, țările în curs de dezvoltare angajau mari fonduri financiare pentru dezvoltarea învățămîntului un sfert și chiar o treime
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care cuprindea o serie de proiecte pilot pentru 11 țări, cu scopul principal de a testa conceptul de alfabetizare funcțională (5, p. 69). Proiectele au fost finanțate de P.N.U.D. și executate sub egida UNESCO. Concomitent cu acțiunea de alfabetizare, țările în curs de dezvoltare angajau mari fonduri financiare pentru dezvoltarea învățămîntului un sfert și chiar o treime din bugetul țării unele insistînd pe cel primar, altele pe cel secundar și superior. Deși în plină expansiune pe aproape toate meridianele
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
efortul de "africanizare" a învățămîntului, în sensul introducerii masive în școală a culturii africane a limbii materne în primul rînd. În același scop se încearcă valorificarea vechilor tradiții ale sistemelor de educație africane anterioare colonialismului, care, deși nu-și propuneau alfabetizarea tineretului, asigurau o bună pregătire a acestuia pentru viață. Cu toate eforturile depuse financiare, de organizare etc. , țările în curs de dezvoltare nu și-au putut îndeplini planurile de școlarizare. Astfel, pentru întreaga Africă se stabilise ca obiectiv o rată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
decenii, pentru educația copiilor și tinerilor, a crescut interesul pentru educația adulților cu multiplele sale funcții și forme de realizare (formarea continuă, reciclarea, educația recurentă alternanța perioadelor de muncă cu cele de instruire, participarea la activități culturale, ocuparea timpului liber, alfabetizarea etc.). Dezbaterile teoretice purtate în ultimul deceniu au adus noi clarificări ale conceptului de educație permanentă, aceasta devenind un principiu în lumina căruia se organizează atît educația școlară, cît și educația adulților (11). "Elaborarea conceptului de educație permanentă, comparabil cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
deceniului al optulea țările dezvoltate au reușit să antreneze un număr destul de mare de adulți în diverse forme de educație permanentă, țările în curs de dezvoltare au continuat lupta dramatică împotriva analfabetismului. La zece ani de la lansarea Programului experimental de alfabetizare (Teheran, 1965), a avut loc, la Persepolis, un Simpozion internațional cu care prilej s-a constatat progresul extrem de lent în acest domeniu. Dacă, în urma eforturilor financiare și umane ale acestor țări, s-a realizat o reducere a procentului de analfabeți
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
începutul deceniului al optulea existau 780 milioane de analfabeți, la sfîrșitul anului 1985, numărul acestora era de 880 milioane, iar în prezent, aproximativ un miliard. Din concluziile desprinse după mai bine de patru decenii de experiență mondială privind acțiunea de alfabetizare, se cuvine să relevăm una esențială, evidențiată chiar de dezbaterile UNESCO: alfabetizarea este înainte de toate o chestiune de voință politică; campaniile de alfabetizare au reușit acolo unde ele au făcut parte dintr-un proces politic. Problematica atît de complexă a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1985, numărul acestora era de 880 milioane, iar în prezent, aproximativ un miliard. Din concluziile desprinse după mai bine de patru decenii de experiență mondială privind acțiunea de alfabetizare, se cuvine să relevăm una esențială, evidențiată chiar de dezbaterile UNESCO: alfabetizarea este înainte de toate o chestiune de voință politică; campaniile de alfabetizare au reușit acolo unde ele au făcut parte dintr-un proces politic. Problematica atît de complexă a educației în lumea contemporană a stimulat preocuparea pentru extinderea și intensificarea formelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un miliard. Din concluziile desprinse după mai bine de patru decenii de experiență mondială privind acțiunea de alfabetizare, se cuvine să relevăm una esențială, evidențiată chiar de dezbaterile UNESCO: alfabetizarea este înainte de toate o chestiune de voință politică; campaniile de alfabetizare au reușit acolo unde ele au făcut parte dintr-un proces politic. Problematica atît de complexă a educației în lumea contemporană a stimulat preocuparea pentru extinderea și intensificarea formelor de cooperare internațională. Există o cooperare bilaterală inițiată de diverse state
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
internaționale cu caracter mondial sau regional. Țările lumii a treia au însă nevoie nu numai de informare, de schimb de experiență, ci, mai ales, de mijloace materiale pentru a putea realiza integral și la timp programele lor de școlarizare și alfabetizare. La începutul deceniului al optulea se aprecia că acest ajutor reprezenta aproximativ 12% din totalul cheltuielilor pentru educație suportate de țările în curs de dezvoltare. Treptat, procentul a scăzut; țările respective au fost obligate să facă apel la împrumuturi externe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu "gimnaziul unic", componentă a învățămîntului secundar, în care elevii intrau fără examen de admitere. S-a realizat, pe această cale, o creștere treptată a numărului de elevi în prima treaptă a școlii secundare. Tot atunci a început acțiunea de alfabetizare a neștiutorilor de carte aproximativ patru milioane, după datele din acei ani acțiune prin care pe lîngă o limitată instrucție (scris, citit și socotit), se urmărea și îndoctrinarea cursanților, în scopul aderării lor la noul regim. Un alt aspect al
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]