780 matches
-
peste tot zero în interiorul curbei C. Atunci , unde poate fi calculată printr-un proces sistematic din f și derivatele sale în punctul . Generalizarea acestui fel de concluzii pentru integrale peste hipersuprafețe cu n variabile solicită rezultate generale profunde din geometria algebrică a variabilelor n, cum ar fi teoria varietăților algebrice a lui Picard-Lefschetz. În timp ce teoria funcțiilor analitice de mai multe variabile complexe a fost un factor stimulativ de dezvoltare în ultimele decenii, matematicienii și fizicienii din trecut au folosit asemenea rezultate
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fi calculată printr-un proces sistematic din f și derivatele sale în punctul . Generalizarea acestui fel de concluzii pentru integrale peste hipersuprafețe cu n variabile solicită rezultate generale profunde din geometria algebrică a variabilelor n, cum ar fi teoria varietăților algebrice a lui Picard-Lefschetz. În timp ce teoria funcțiilor analitice de mai multe variabile complexe a fost un factor stimulativ de dezvoltare în ultimele decenii, matematicienii și fizicienii din trecut au folosit asemenea rezultate sofisticate pentru a calcula integrala Feynman implicată în teoria
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
considerând operatorii neliniari pe spații sau funcții și studiind proprietățile soluțiilor ecuațiilor ce implică astfel de operatori. Problemele neliniare sunt provocările esențiale ale matematicilor și științelor teoretice viitoare. Dezvoltarea analizei funcționale sau a teoriei operatorilor a implicat instrumente din topologia algebrică, din topologia varietăților diferențiabile, și din teoria convexității, precum și cele mai fine instrumente dezvoltate în studiul spațiilor lineare normate. Acest lucru a avut un impact puternic în ultimele decenii asupra studiului unei largi varietăți de probleme neliniare cu valoare limitată
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
singularităților în teoria generală a relativității și a consecințelor cosmologice. 2. Studiul algebrei Lie simplu clasificate ca o descriere de supersimetrii și norme superselectate în fizica particulelor elementare. 3. Aplicarea rezultatelor în structura marilor grupuri finite simple în teoria codificării algebrice. 4. Aplicarea teoriei bifurcației, ramură a analizei funcționale neliniare, în descrierea problemelor de curgere, a reacțiilor chimice, a problemelor de fracturi și de pierdere a stabilității. 5. Aplicarea unor rezultate sofisticate din analiza combinatorică, în special în legătură cu împachetarea sferelor, la
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
se confrunta și de a stăpâni problemele din timpul său. Incontestabil, matematica a avut un repertoriu stabil de teme de bază. Unele, pe care le-a acumulat în decursul secolelor, includ numerele, geometria și aplicațiile ei în spațiu, soluția ecuațiilor algebrice, procesele infinite și matematica schimburilor de cantități, continuități și probabilități. Ea are o componentă stabilă a metodei: supremația argumentului deductiv și utilizarea reprezentării simbolice. În ultimele două secole a generat teme centrale și idei și mai noi, și mai puternice
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cantități, continuități și probabilități. Ea are o componentă stabilă a metodei: supremația argumentului deductiv și utilizarea reprezentării simbolice. În ultimele două secole a generat teme centrale și idei și mai noi, și mai puternice: studiul grupurilor și al altor sisteme algebrice, studiul funcțiilor analitice de variabile complexe, studiul soluțiilor ecuațiilor ordinare și cu derivate parțiale, precum și formele variate luate în secolul al XX-lea prin topologie. În sfârșit, matematica ultimului secol a început studiul propriilor metode de raționanament și propriile structuri
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în secolul al treilea î.Hr., că, 2000 de ani mai târziu, Kepler îi va folosi rezultatele în descrierea mișcării planetelor? Cine ar fi gândit, în 1831, când Galois a introdus conceptul de grup în studiul proprietăților de solvabilitate ale ecuațiilor algebrice în termenii radicalilor, că peste mai bine de un secol principiile fundamentale ale fizicii vor fi formulate în termenii conceptelor teoriei grupurilor? Cine (bineînțeles, în afara lui Leibniz) ar fi prevăzut că dezvoltarea logicii matematice și a teoriei demonstrației în primii
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
provenite din domenii mai clasice ale matematicii în dauna unor domenii ale căror probleme și cunoștințe sunt conectate cu științele naturale. Cele mai importante exemple de astfel de domenii au fost logica matematică, teoria numerelor și, în special, teoria numerelor algebrice, topologia algebrică și geometria algebrică. Un asemenea accent a fost puternic susținut de rolul unor grupuri influente de matematicieni în susținerea acestei poziții, în special matematicienii asociați grupului Bourbaki în Franța. Nu este, totuși, adevărat că, dacă luăm în considerare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
domenii mai clasice ale matematicii în dauna unor domenii ale căror probleme și cunoștințe sunt conectate cu științele naturale. Cele mai importante exemple de astfel de domenii au fost logica matematică, teoria numerelor și, în special, teoria numerelor algebrice, topologia algebrică și geometria algebrică. Un asemenea accent a fost puternic susținut de rolul unor grupuri influente de matematicieni în susținerea acestei poziții, în special matematicienii asociați grupului Bourbaki în Franța. Nu este, totuși, adevărat că, dacă luăm în considerare consecințele lor
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ale matematicii în dauna unor domenii ale căror probleme și cunoștințe sunt conectate cu științele naturale. Cele mai importante exemple de astfel de domenii au fost logica matematică, teoria numerelor și, în special, teoria numerelor algebrice, topologia algebrică și geometria algebrică. Un asemenea accent a fost puternic susținut de rolul unor grupuri influente de matematicieni în susținerea acestei poziții, în special matematicienii asociați grupului Bourbaki în Franța. Nu este, totuși, adevărat că, dacă luăm în considerare consecințele lor, dezvoltarea unor asemenea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
apt în mod special pentru acest gen de efort, care este oarecum exclusiv mecanic. Se pare că, dacă te gândești seara la factorii unei înmulțiri, poți spera să găsești produsul de îndată ce te trezești, sau, și mai evident, că un calcul algebric, o verificare, de exemplu, s-ar putea face inconștient. De fapt, nu-i deloc așa, și observația dovedește acest lucru. Tot ce putem spera de la aceste inspirații, care sunt rezultatul efortului inconștient, sunt aceste puncte de plecare pentru calcule asemănătoare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mele favorite vin din pregătirea mea timpurie în geometria proiectivă clasică: cubul răsucit, suprafață cuadratică sau reprezentarea lui Klein pentru linii în spațiul tridimensional. Nimic nu putea fi mai concret sau mai clasic, și toate puteau fi privite în mod algebric sau geometric, dar fiecare lămurește și este primul caz dintr-o mare clasă de exemple care a devenit o teorie: teoria curbelor raționale, a spațiilor omogene sau a celor grassmaniene. Un alt aspect al exemplelor este faptul că acestea pot
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
asta nu înseamnă să spunem că părțile matematicii sunt toate la fel, și merită să amintim ceea ce spune Grothendieck (în Culturi și semințe 12 [t.n.]), când compară peisajul analizei în care a lucrat mai întâi cu cel al geometriei algebrice în care și-a petrecut restul vieții sale de matematician: Încă îmi amintesc acea impresie izbitoare (în întregime subiectivă, bineînțeles), ca și cum aș fi părăsit stepele aride și posomorâte pentru a mă regăsi dintr-odată într-un fel de "tărâm al
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ne întoarcem în Germania. Carl Friedrich Gauss, născut în 1777, a fost un miracol al Germaniei. El și-a început cariera matematică cercetând numerele imaginare. Prin teza sa de doctorat a demonstrat teorema fundamentală a algebrei - arătând că o ecuație algebrică de grad n (continuând un polinom de grad 2, de grad 3, de grad 4 și așa mai departe) are n rădăcini. Acest lucru este adevărat numai dacă acceptăm ideea ca rădăcina să fie ori complexă, ori reală. De-a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
drepte. Mai simplu, să zicem că lungimea segmentului mic este egală cu 1 metru. Dacă segmentul mic este de 1 metru și segmentul mare are lungimea x, atunci, evident, lungimea dreptei este egală cu 1 + x metri. Exprimând sub formă algebrică relația dintre segmente, vedem că raportul lor este egal cu: 1/x în timp ce raportul dintre segmentul mare și întreg este: x/(1 + x) Din moment ce raportul dintre mic și mare este egal cu raportul dintre mare și întreg, putem pune semnul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
modelul personalității energetice. "Omul" lui W. Ostwald rămâne blocat în ordinea energiei, deci într-o serie naturală. Toate trăirile și actele sale sunt expresii "energetice". Până și fericirea este un fel de "aritmetică energetică": "Ostwald exprimă valoarea fericirii cu ajutorul formulei algebrice: E² W² = (E W) (E + W), unde E reprezintă energia investită în activități ce se soldează cu sucese, iar W cea folosită cu aversiune"272. De fapt, chimistul german nu distinge calitativ între energia "fizică" și cea "psihică". C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Prin definiție axa electrică a inimii este axa vectorului electric global în timpul depolarizării ventriculare. Ea poate fi determinată prin reconstituirea acestui vector, pe baza proiecțiilor sale în oricare două derivații din planul frontal (fig. 38), luându-se în calcul suma algebrică pentru vârful undelor R și S (pentru rapiditate se poate simplu folosi doar unda R; iar determinarea precisă necesită calcul diferențial computerizat). Rezultatul se exprimă în grade trigonometrice, sau simplificat prin expresia “axă electrică deviată” (la stânga sau la dreapta, în comparație cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
medie a filtrării reprezintă ~0,5 % din volumul plasmei, cu valori infime în creier și valori mari în ficat. Factorii presionali implicați în procesul de filtrare-reabsorbție Echilibrul Starling (tab. 10) descrie presiunile hidrostatice (h) și coloidosmotice (o) care se sumează algebric, determinând presiunea efectivă pentru filtrarea lichidului din plasma sanguină în interstițiu în sectorul arterial al capilarelor și absorbția acestuia înapoi în plasmă în sectorul venos (fig. 56). De menționat că toate presiunile participante rămân relativ constante de-a lungul capilarului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Pitagora afirmă că în orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei. Dacă se notează cu a și b lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic, și cu c lungimea ipotenuzei acestuia, atunci teorema lui Pitagora poate fi formulată algebric astfel: a 2 +b 2 =c 2 . BAREM DE NOTARE Subiectul I - 5 puncte Subiectul al II-lea - 3 puncte (1 p. x 3) Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate) - 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
dimpotrivă, simbolul este pur convențional, bazat pe obicei, pe o dispoziție sau regulă generală (C.P. 4.447). De aceea va trebui să distingem simbolul de tip saussurian care este simbolul cultural tradițional de simbolul peircian de tip științific (simbol chimic, algebric etc.). Tabelul următor exprimă într-o manieră sintetică cele două direcții în tipologizarea semnului: taxinomia peirciană triadică (reluată de Morris, Sebeok, Lyons etc.) și taxinomia saussuriană diadică. Criterii de clasificare a semnelor Taxinomii Motivat prin continuitate prin analogie Nemotivat Saussure
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în universul cotidian, cu forfota din care se desprind tramvaiele și mașinile ca niște mistreți negri sau ca niște diligențe cu bandiți: Când m-am urcat apoi în autobuz/ Murise dimineața la havuz/ Tot așa se-ndepărtau cu toate/ Tramvaiele algebric legănate". În poezia lui Leonid Dimov, obiectele se metamorfozează ca la suprarealiști; dar fără să-și piardă, parcă, determinările reale. Asistăm, mai ales în volumul "A. B. C.", volum de selecție la o evoluție de la formula barbiană, de la simbolistica încifrată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
preferențiale și a ponderilor acestora au avut rolul decisiv în obținerea unor performanțe superioare de către grupa experiment. 4.5. Modelarea matematică a procesului de învățare a tehnicii alergării de garduri Modelele matematice reprezintă seturi de relații matematice de tipul ecuațiilor algebrice, ecuațiilor diferențiale, etc, care permit descrierea legăturilor care se stabilesc între evoluția mărimilor de ieșire și altor mărimi din sistem -mărimi de intrare, mărimi de stare-. Modelele pot fi modele structurale, care evidențiază relațiile ce se stabilesc între diferitele componente
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
care este -1. e) Numărul de oxidare depinde de electronegativitatea elementelor ce intră în compoziția unei substanțe. Astfel, carbonul are N.O = -4, în CH4 în timp ce în CCl4 are N.O = +4, clorul fiind mai electronegativ decât carbonul. g) Suma algebrică a numerelor de oxidare ale atomilor sau ionilor ce alcătuiesc o combinație chimică este întotdeauna egală cu zero. Moleculele sunt neutre din punct de vedere electric. h) Suma algebrică a sarcinilor ionilor elementelor ce intră în compoziția unui ion complex
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
N.O = +4, clorul fiind mai electronegativ decât carbonul. g) Suma algebrică a numerelor de oxidare ale atomilor sau ionilor ce alcătuiesc o combinație chimică este întotdeauna egală cu zero. Moleculele sunt neutre din punct de vedere electric. h) Suma algebrică a sarcinilor ionilor elementelor ce intră în compoziția unui ion complex, trebuie să fie egală cu sarcina ionului. Reducători și oxidanți. a) Reducătorii sunt atomi, ioni sau molecule care pot ceda electroni, oxidându-se, proces care duce la creșterea sarcinii
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
unei relații r a relației Q. Tuplurile relației Q concatenate cu tuplurile relației r permit obținerea tuplurilor relației R. 3.1.3. Optimizarea cererilor de date Se realizează în două etape: 1. exprimarea cererilor de date sub forma unor expresii algebrice relaționale care au la bază echivalența dintre calcu lul relațional și algebra relațională, 2. aplicarea unor transformări algebrice asupra expresi ilor obținute în etapa precedentă, în scopul obținerii unor expresii echivalente cu cele inițiale, dar care să fie executate mai
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]