1,413 matches
-
1872 judecător la Bistrița. Debutând cu versuri în 1864, la „Aurora română” din Pesta, devine, din 1866, când îi este premiată o nuvelă, unul dintre colaboratorii statornici ai revistei „Familia”, unde publică, până în 1903, versuri, povestiri, nuvele. Mai scrie în almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica” ș.a. La Gherla îi apar volumele Poezii (1881) și Novele (1902). Dacă în versuri - de dragoste, mergând spre istorie ori avându-și sorgintea în poezia populară - R.-B. îi imită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
cel Mare” din Blaj (1940-1948), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1948-1952). Debutează ca poet în revista „Gând tineresc” din Alba Iulia (1947) și, editorial, cu volumul Cincisutistul (1952). A colaborat, desfășurând totodată și o activitate redacțională, la „Almanahul literar”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „Cravata roșie” (redactor-șef, 1956-1958), „Flacăra”, „Gazeta literară” (redactor-șef adjunct, 1966), „Luceafărul” (redactor, 1958-1960), „Scânteia tineretului” (redactor, 1960), „Steaua”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A condus filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor (1953-1955), a fost secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
al României (1982-1984), director al Teatrului „C. I. Nottara” din București (1984-1990). În 1990 a înființat Editura Demiurg. B. s-a afirmat ca poet militant, versificând, după tipicul „baladelor” din anii ’50, teme curente ale epocii. Balada Cincisutistul (Premiul revistei „Almanahul literar”) este relevantă în acest sens. Spre anii ’60, limbajul poemelor devine mai sobru și tematica se diversifică, ajungând cu timpul să contrabalanseze temele-standard ale „angajării” în actualitate, așa încât ceea ce e mai valoros într-un volum precum Cu timpul meu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Fata căpitanului de mazili, Roșiori de Vede, 1943; Familia Roadensec, București, 1946; Din povestea neamului nostru, îngr. Stelian Cristescu, București, 1986; Familia Roademult, îngr. și pref. Stelian Cristescu, București, 1988. Repere bibliografice: Ana Dragomirescu, „Povestea neamului nostru” de Florian Cristescu, „Almanahul județului Teleorman”, Turnu Măgurele, 1932, 95-98; Petre Vlădescu, „Moțodel”, roman de Florian Cristescu, CRE, 1934, 2190; Ion Molea, „Moțodel”, roman de Florian Cristescu, ȚA, 1934, 549; Predescu, Encicl., 236; Ion Segărceanu, Oameni, stele, flori, București, 1986, 79-80; Cristea, Teleorman, 194-196
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
Adică în centrul zonei expuse de maimuțe când se cațără-n copaci. În rest e doar literatură mai bine sau mai prost făcută...depinde de gust. Or vorba unui tehnician desenator înțelepțit prin maxime aflate-n filele de calendar și almanah " De gustibus, nihil sine Deo". MX: Ce facem cu liber-cugetătorii? AMK: Ei n-au nevoie de cuvinte potrivite, ci de formule gata pregătite, sub celofan, de media. Iar vechii Avizori sunt experți în folosirea lor. Uneori fabulează atât de bine
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și simplu, într-o limbă necunoscută azi, „apă”, așa cum spunem Cernavoda, în care „voda”=apă. 399 În cazul Sucevei, râul a dat nume localității, așa cum se întâmplă în multe cazuri: Bârlad, Siret, Sucevița etc. etc. Am găsit întâmplător într-un almanah turistic că Ciuceavă este o denumire dată unor versanți abrupți ai unei văi pe cursul unor chei. Sunt cunoscute Ciucevele Cernei. Termenul l am mai găsit și în Munții Căpățânii. Se pare că e mai folosit în Carpații Olteniei. Poate
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să vă dau o copie după lista materialului ce se află acolo și astfel în cazul în care ați avea nevoie de un document în plus, să știți dacă acesta există, sau nu. Tot în acest pachet veți găsi și almanahul „Cinema” cu articolul meu: „Nașterea unui film, „Răsună Valea”, pag. 136-140). Face parte din „Amintiri”. A fost însă puțin „ajustat”, din lipsă de spațiu. Desigur că și exemplarul dactilografiat pe care l-ați primit va suferi unele modificări. Asta e
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cariera aducând Cinematografiei române o strălucită afirmare pe plan internațional. Îmi face o deosebită plăcere să vă trimet interviul acordat de mine cu această ocazie revistei Cinema. Citind scrisoarea Dvs. îmi dau seama ce muncă obositoare ați depus la redactarea almanahului 531 „Muzeului Județean Suceava” și vă felicit că ați reușit să-l publicați. Cunosc ce greutăți sunt. Eu, v-aș fi recunoscător dacă ați putea să-mi trimiteți recenzia dumneavoastră la cartea mea532 deoarece aici nu am posibilitatea să o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
De fapt Anuarului. 532 Vezi: Eugen Dimitriu: PAUL CĂLINESCU, Proiecții în timp. Amintirile unui cineast. Postfață: Ecaterina Oproiu, București, Editura Sport-Turism, 1982, 236 p., în SUCEAVA, Anuarul Muzeului Județean, 1983, p. 901-902. 409 10 București, 27.3.1985 Domnule Dimitriu, Almanahul (Anuarul, n.n.) Jud. Suceava (al Muzeului, n.n.) mi-a făcut mare plăcere și vă mulțumesc foarte mult că ați făcut tot posibilul să mi-l trimeteți. Mărturisesc că nu mă așteptam să fie atât de interesant și voluminos. L-am
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
N. S. Govora, Critică și critici, „Carpații”, 1955, 6-7; Ov. S. Crohmălniceanu, O greșeală de calcul, „Glasul patriei”, 1957, 25; Demostene Nacu, Nu! Poezia și poeții nu vor dispare, „Vatra”, 1960, 81; St. Georgescu Olenin, Un român renegat, arivist feroce, „Almanahul pribegilor români”, 1961; Cazul Constantin Virgil Gheorghiu, „Courrier roumain”, 1963, 244-245; Adriana Kiseleff, Completări la un autoportret. Nici profet, nici om cinstit, „Glasul patriei”, 1963, 6; Un protest al Asociației Foștilor Combatanți Români refugiați în Franța, „Stindardul”, 1963, 72-73; Petre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAȚĂ”, publicație apărută la București în 1946. Cuprinde o parte calendaristică, cu horoscop și sfaturi practice, urmată de o parte cultural-literară. Publică aici poezie Tudor Arghezi (Zăpadă) și H. Negrin (Schiță), iar proză, Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
periodice, cu proză, teatru, reportaje, foiletoane, tablete sau comentarii pe teme diferite, prioritate având dialogul cu cititorii tineri. Semnează cu numele întreg, dar și cu pseudonimele Dona Si, Donna Sy, Junona, Sid. D., Luiza, Sid, Catrinel, în „Dimineața copiilor”, „Adevărul”, „Almanahul școlarilor”, „Femeia și căminul”, „Femeia”, „România liberă. Magazin”, „Magazinul copiilor”, „Curentul pentru copii și tineret”, „Pogonici”, „Teatrul” ș.a. Între 1951 și 1955 este redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. În 1934 îi pare romanul Într-o gară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
inclusiv sub formă de foi volante, pe stradă și în localuri. Sub numele literar definitiv, dat în 1938 de Eugen Jebeleanu, e prezent în „Universul literar”, „Vremea”, „Pan”, „Basarabia literară”, „Galeria”, „Dacia rediviva”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul Național”, „Almanahul teatrului românesc”. Constituie, cu Geo Dumitrescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Marin Sârbulescu ș.a., gruparea Albatros, colaborează la revista omonimă și publică Noaptea geniului (1942). Frecventează cenaclul lui E. Lovinescu, care îi oferă medalionul Planetă de poet nou, folosit ca prefață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
gazetari! Vi s-au pus atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
lui Alexandru Căprariu, funcționar. Face la Cluj studiile liceale și Facultatea de Filosofie, absolvită în 1952. Elev al Școlii de Literatură „M. Eminescu” în 1951-1952, este exmatriculat pentru lecturi interzise din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Debutează cu poezie în „Almanah literar” în 1949 și colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” etc., semnând la începuturi și poezii de circumstanță, în ton cu epoca proletcultistă. Este redactor la „Tribuna” (1957-1969), director al Editurii Dacia (1969-1986) și din nou redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
din București, Sibiu, Cluj sau Craiova, cele mai multe au fost utilizate, însă, ca scenarii radiofonice sau de televiziune. Povestirile, reportajele și însemnările de călătorie, scrise între timp, B. fie le-a rostit la Radio, fie le-a încredințat unor reviste sau almanahuri. Traduceri: Beaumarchais, Nunta lui Figaro, București, 1946, Bărbierul din Sevilla. Nunta lui Figaro, pref. Mihai Mugur, București, 1967 (în colaborare cu Valentin Lipatti); A. P. Cehov, Nuvele, I-II, pref. Vera Călin, București, 1950-1952, Opere, I-IV, București, 1954-1956, Povestiri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
alte scrieri literare și se susțin disertații. Uneori aceste reuniuni se transformă în sărbători la care iau parte corul seminarial și interpreți de dansuri populare. În statute se mai prevedeau crearea unei biblioteci, acordarea de premii, tipărirea anuală a unui almanah literar, ceea ce nu s-a realizat în primii ani. Un timp membrii asociației și-au publicat producțiile în „Foaia pentru minte, inimă și literatură” a lui George Barițiu (Iosif Roman, Georgiu Deheleanu ș.a.). Primul almanah apare în 1854 sub titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
premii, tipărirea anuală a unui almanah literar, ceea ce nu s-a realizat în primii ani. Un timp membrii asociației și-au publicat producțiile în „Foaia pentru minte, inimă și literatură” a lui George Barițiu (Iosif Roman, Georgiu Deheleanu ș.a.). Primul almanah apare în 1854 sub titlul „Diorile Bihorului”, având peste trei sute de pagini, în care semnează versuri și proză Carol Grama, Vasile Iuțiu, At. M. Marienescu, Dimitrie Meciu, Ioan Popdan, Iosif Roman, Dimitrie Sfura, Paul Vela-Ventrariu. Tot în 1854 se tipărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
Carol Grama, Vasile Iuțiu, At. M. Marienescu, Dimitrie Meciu, Ioan Popdan, Iosif Roman, Dimitrie Sfura, Paul Vela-Ventrariu. Tot în 1854 se tipărește culegerea Versuinții români, unde sunt incluși mai toți poeții vremii, din cele două părți ale Carpaților. Al doilea almanah, Fenice, iese la 10 martie 1867. Aici se face un istoric al activității „lepturiștilor” (N. Oncu), iar printre colaboratori se află Vasile Iuțiu, Vasile Ranta-Buticescu, Elie Trăilă, Moise Popiliu (Miron Pompiliu), Ioan Scipione Bădescu. Aceste almanahuri au stârnit criticile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
ale Carpaților. Al doilea almanah, Fenice, iese la 10 martie 1867. Aici se face un istoric al activității „lepturiștilor” (N. Oncu), iar printre colaboratori se află Vasile Iuțiu, Vasile Ranta-Buticescu, Elie Trăilă, Moise Popiliu (Miron Pompiliu), Ioan Scipione Bădescu. Aceste almanahuri au stârnit criticile lui Titu Maiorescu. Cu toate acestea, realizările asociației orădene au stimulat și alte inițiative. Merită subliniat faptul că s-au dat la lumină și o serie de publicații manuscrise, precum „Deșteaptă-te, române” - foaie redactată de Iosif
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
1877 este ales membru onorar al Societății Academice Române, iar în 1900 membru titular al secției literare. A colaborat cu articole de popularizare și versuri umoristice la „Aurora română” și „Viitorul”, periodice care apăreau la Budapesta, la „Telegraful român” și „Almanahul scriitorilor de la noi”. Prima lui carte, Orele libere (1867), e semnată cu inițialele I.c.d.P. A mai folosit pseudonimele Ioan de la Buceci, Non quis, sed quid, Un contemporan. P. a fost unul dintre animatorii vieții culturale a românilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289070_a_290399]
-
ALMANAH „LUCEAFĂRUL”, publicație apărută la București între 1982 și 1988. Semnează versuri Grigore Hagiu, Adrian Păunescu, Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Nicolae Dan Fruntelată. În volumul pe 1982 figurează un Nicolae Labiș inedit (Seara, după ploaie, între munți), la fel și T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMÂNIA, publicație apărută la București între 1932 și 1940; din 1935, titlul se restrânge la „Almanahul evreiesc”. Este editat în limbile maghiară, germană, franceză și română. Din cuvântul introductiv pot fi aflate intențiile redactorilor, care vor să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMÂNIA, publicație apărută la București între 1932 și 1940; din 1935, titlul se restrânge la „Almanahul evreiesc”. Este editat în limbile maghiară, germană, franceză și română. Din cuvântul introductiv pot fi aflate intențiile redactorilor, care vor să fie „cronicari fideli și observatori nepărtinitori ai desfășurării vieții fără deosebire”. Versuri publică A. Axelrad și A. Toma, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
ALMANAHUL ÎNVĂȚĂTORULUI ROMÂN, publicație editată la Sibiu în 1899 și 1900, întocmită de Iosif Velcean. Almanahul se vrea „un loc de întâlnire comună”, unde toți dascălii români „să-și poată da mâna, spre a se ajutora”, înfrățiți în greaua luptă „ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285284_a_286613]