882 matches
-
drept, dară a se pune pe calea echității, regulând, pe baze mutual avantagioase, cu guvernul român, o cestiune fără soluțiunea căreia ar fi imposibil de a se stabili, între Rusia și România, bunele raporturi necesare la consolidarea păcii în Orient. Alteța-Sa crede că aceste considerațiuni arată îndestul că Rusia nu cere mai mult decât dă. Principele Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și Turcia, de un secol, fără a se stipula ceva în favoarea românilor. Alteța-Sa dorește să mai adaoge o observațiune psihologică și regretă de a constata că dacă, în viața privată, se întâmplă adeseori ca făcând un serviciu unui amic, el să devie pe urmă vrăjmaș, acest adevăr se aplică mai mult încă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ideile d-lui prim plenipotențiar al Engliterei, dară nu vede că este o conexitate între libertatea Dunării și retrocesiunea Basarabiei. Se asociază, în ce privește Basarabia, cu opiniunea plenipotențiarilor ruși, având în vedere mai puțin interesele Rusiei decât pacea statornică a Europei. Alteța-Sa crede că Tratatul de la Paris ar fi fost mai solid dacă s ar fi înlăturat această cestiune de amor propriu, această micșorare de teritoriu care nu atingea deloc puterea unui Imperiu așa de mare. Principele de Bismarck cugetă că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
delegații României. Reprezentanții români retrăgându-se, ordinea de zi cheamă examinarea I-ului aliniat al Art. V al Tratatului de la San Stefano. Principele de Bismarck observă că este vorba de a se ști dacă puterile înțeleg a recunoaște îndependința României. Alteța-Sa reamintește că în 1856 unirea principatelor nu fusese admisă; de atunci încoace situațiunea s-a modificat deoarece Valahia și Moldova s-au întrunit într-un singur stat; mai multe puteri au recunoscut această stare de lucruri încheind cu România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de către România a retrocesiunii reclamate de guvernul rus. Plenipotențiarii otomani nu ridică nici o obiecțiune contra principielor prezentate de plenipotențiarii francezi, și președintele constată că Congresul este unanim de a nu acorda independența României decât cu aceleași condițiuni impuse și Serbiei. Alteța-Sa atrage atențiunea colegilor săi asupra rezervei formulată de comitele Șuvaloff, și după care recunoașterea independenței române nu ar fi consimțită unanim de către Congres decât sub condițiunea ca România să admită schimbul de teritoriu stipulat în Articolul XIX. D. Waddington
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai mare întindere de frontiere meridionale în Dobrogea. Principele Gorceakoff observă că într-o ședință precedentă a demonstrat deja că despăgubirea oferită Principatului era suficientă, că Dobrogea compensa cu prisos cesiunea Basarabiei și că de altminterelea România păstra Delta Dunării. Alteța-Sa își explică greu în ce sens generozitatea Rusiei ar putea să se exercite deoarece Dobrogea s-ar mări în paguba principatului bulgar, deja atât de mult redus. Principele Gorceakoff dorește cel puțin a cunoaște ce teritorie se au în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
opiniunea sa, durabilă, precum a observat-o deja, dacă ar subzista un simțimint de demnitate atinsă în politica viitoare a unui mare Imperiu, și oricare ar fi simpatia sa pentru statul român, al cărui suveran aparține familiei imperiale a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în noua fruntarie; o discuțiune se angagiează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
votului Congresului. Principele Gorceakoff reamintește că Tratatul de la Paris a confirmat actele Tratatului din Viena asupra libertății navigațiunii fluviale și că, conform declarațiunilor plenipotențiarilor Rusiei dintr-o ședință precedinte, retrocedarea Basarabiei n-ar putea exercita nici o influență asupra libertății fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fluviului. Alteța-Sa nu-și poate dară explica necesitatea unor noi dispozițiuni în această cestiune. Principele de Bismarck repetă că Congresul nu are de discutat cestiunile de detaliu asupra cărora puterile interesate ar putea lesne să se înțeleagă între dânsele. Alteța-Sa stăruie în a cugeta că propunerea austro-ungară ar trebui să fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fost votat, că forma este rezervată comisiunii de redacțiune și că s-a învoit numai a se constata utilitatea unei înțelgeri înaintea expirării termenului hotărât pentru durata Comisiunii europene. [...] protocolul nr. 14 Ședința din 6 iulie (24 iunie) 1878 [...] Alteța-Sa citește apoi Articolul XXV, care este privitor la evacuarea Turciei din Europa și din Asia de către trupele ruse. Principele de Bismarck crede că cele două puteri beligerante statuând în mod regulat asupra acestui punct, Congresul trebuie să considere acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și la diversele garanții acordate tutulor cultelor a creat un drept nou aplicabil tutulor principatelor și care autoriză pe cei interesați a susține la timp și loc justele lor reclamațiuni. Președintele este de acord asupra acestui punct cu plenipotențiarul Rusiei; Alteța-Sa este de opiniune, în general, că s-ar putea introduce în tratat un articol care ar da puterilor reprezentate în Congres sarcina de a veghea, fie prin reprezentanții lor la Constantinopol, fie prin alți delegați, asupra execuțiunii diverselor dispozițiuni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
concilieze toate interesele ce sunt în cauză și că d. de Launay a cerut numai inserțiunea moțiunii sale de protocol. Principele Gorceakoff reamintește observațiunile ce a prezintat într-o ședință trecută în privința drepturilor politice și civile ale israeliților din România. Alteța-Sa nu voiește să reînnoiască obiecțiunile sale, dară ține să declare din nou că nu împărtășește, asupra acestui punct, opiniunea enunțată în tratat. [...] protocolul nr. 18 Ședința de la 11 iulie (29 iunie) 1878 [...] înalta Adunare trece la cestiunea relativă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Porții și că această garanție nu s-ar putea lua acelor creditori. Principele Gorceakoff se pronunță cu totul în contra opiniunii care a fost exprimată. Când independența României și a Serbiei au fost proclamate, nu s-a vorbit de capitalizarea tributului. Alteța-Sa consideră dar că principatele sunt scutite de orice obligațiune afară de părțile teritoriului care constituie o sporire și cari vor fi încărcate cu o parte din datorie. Într-o altă ordine de idei, primul-plenipotențiar al Rusiei socotește că, în cazul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar fi contra acestei deciziuni. Alteța-Sa trebuie să considere cestiunea ca regulată și comisiunea de redacțiune va avea îndatorirea să suprime articolul proiectului său relativ la capitalizarea tributurilor române și serbe. [...] Tratatul de Berlin urmat de protocoalele Congresului, precum și de harta Basarabiei române, a Deltei Dunării
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Străine, București, Imprimeria Statului, 1878, pp. 35-39; 66-75; 79-80; 88-89; 91; 101-102; 104-106; 120; 124-126; cota la B.A.R.: II 171 congresul din berlin Actele și discursurile plenipotențiarilor A. S. principelui Carol I al României Berlin, 1/13 iunie 1878 Alteței Sale Principelui de Bismarck, președinte al Congresului Alteță, Subsemnații, miniștri ai înălțimii Sale principelui României, având și deplin împuternicirile sale, au onoarea de a se adresa către Alteța-Voastră spre a o ruga ca să supună la Excelențele-Lor plenipotențiarii Marilor Puteri a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
79-80; 88-89; 91; 101-102; 104-106; 120; 124-126; cota la B.A.R.: II 171 congresul din berlin Actele și discursurile plenipotențiarilor A. S. principelui Carol I al României Berlin, 1/13 iunie 1878 Alteței Sale Principelui de Bismarck, președinte al Congresului Alteță, Subsemnații, miniștri ai înălțimii Sale principelui României, având și deplin împuternicirile sale, au onoarea de a se adresa către Alteța-Voastră spre a o ruga ca să supună la Excelențele-Lor plenipotențiarii Marilor Puteri a lor cerere de a fi admiși în sânul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trecerea oștirilor Noastre prin România, în patru articoli; și a doua, privitoare la condițiunile acestei treceri, în douăzeci și patru articoli și alți doi articoli atingători de aceleași. Primind și confirmând, după matură cercetare, convențiunile și articolile sus citate, am autorizat pe Alteța-Sa Serenisimă principele Alexandru Gorceacoff, cancelarul Nostru de Imperiu, a subscrie declarațiunea privitoare la neviolabila observare și execuțiune a stipulațiunilor coprinse în convențiunile și articolii adiționali; și spre încredințare, subscriind cu a Noastră mână deplin împuternicirea de față, am ordonat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trămis extraordinar al M.S. Împăratului Austriei și Rege al Ungariei, iar pe stânga Corpurile Legiuitoare, înalta Curte de Casațiune și toate autoritățile superioare și înalții funcționari ai Statului. Împregiurul estradei regale se aflau d nii miniștri, Curtea Majestăților-Lor și a Alteței Sale, șl în urma suveranilor erau doamnele înalților demnitari ai Statului și doamnele Societății de binefacere Elisabeta Regina. Cei patru generali ai armatei, desemnați pentru acest serviciu, au adus coroanele, încongiurate de cele patru drapele, în fața Majestăților-Lor și atunci a urmat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înmulțită încă în mod considerabil prin oaspeții veniți din toată țara spre a asista la această măreață ceremonie. Aspectul sărbătoresc al stradelor principale și a întregii Capitale în genere se poate zice că era nemaivăzut încă până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și fața plină de mulțumire a Regelui reflectau veselia ce Auguștii Suverani împărtășeau în acea zi cu credinciosul Lor popor. Pe la orele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au salutat cuvintele Regale și mișcarea Regelui care însoțea aceste cuvinte. După aceasta Corpurile cari au adus Coroanele s-au retras, rămâind în sala Tronului II.PP.SS.LL, mitropoliții. d-nii miniștri și d-nii președinți ai Corpurilor Legiuitoare. Majestățile și Altețele Lor reluând loc pe Tron a început defilarea delegațiunilor județiane și comunale, în număr de aproape 4 000 delegați, cari au trecut în ordinea următoare: Ilfov, Iași, Dolj, Argeș, Botoșani, Brăila, Bacău, Buzău, Covurlui, Constanța, Dâmbovița, Dorohoi, Fălciu, Gorj, Ialomița
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu principele Ferdinand, în cea d-a doua M.S. Regina cu A.S. principele de Hohenzollern și principele Carol, au pornit de la Palat, precedate de d. prefect al Poliției și urmate de trei alte trăsuri în cari erau Curtea Majestăților și Altețelor Lor și au percurs Calea Victoriei, Bulevardul, strada Lipscani, până la Piața St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în care a venit pe lume, Regina Maria este preocupată de modul în care este hrănit bebelușul: „O vizită rapidă la Sitta, alăptatul merge bine”. A fost publicat un comunicat al mareșalului Curții Regale, unde se precizează că „starea sănătății Alteței Sale Principele Mihai este mulțumitoare”. Luni, 31 octombrie. „Sitta e bine, alăptarea copilului merge bine, dar ceva nu e în ordine totuși, uneori are violente dureri interne. Este foarte palidă și doarme prost, copilul însă e superb”. Miercuri, 2 noiembrie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
acest consiliu, M. S. regele a comunicat înalta sa hotărâre (de a accepta renunțarea lui Carol la calitatea de prinț moștenitor - n.n.) și a făcut apel la toți fruntașii țării de a-l ajuta în executarea ei și la proclamarea Alteței Sale regale principele Mihai ca moștenitor al tronului. În acest scop, în urma asigurărilor de sprijin date din partea tuturor celor prezenți, Reprezentanța Națională a fost convocată la 4 ianuarie 1926”. După Consiliul de Coroană, patriarhul Miron Cristea s-a dus, la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Maria. Încălcarea dispoziției testamentare, inspirată probabil de Regina-Mamă Elena, a generat noi animozități. Iunie. Regele Mihai dă examenul de absolvire a clasei I. Evenimentul este relatat de Miron Cristea: „Marți la ora 10 a.m., a dat Maiestatea Sa Regele - în fața Alteței Sale Principesa-Mamă Elena și a întregii Regențe - primul său examen de pe clasa I primară. S-a început cu religia, rostind cu fața spre răsărit o rugăciune potrivită pentru mintea fragedă de copil, cerând ajutorul lui Dumnezeu pentru lucrarea de făcut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
zile pentru a sărbători Paștile. 21 aprilie. Carol și Mihail Manoilescu, aflați la Zürich, examinează „viitoarea situație a regelui Mihai”, dacă se înfăptuiește Restaurația. Manoilescu a propus ca „Mihai să nu mai revie la titlul de prinț moștenitor și de alteță regală, cea ce ar fi fost inestetic, ci să fie numit Mare Voievod de Alba Iulia, cu apelațiunea - valabilă numai pentru el, ad personam, iar nu și pentru viitorii moștenitori - de Măria Sa. Prințului (Carol - n.n.) i-a plăcut mult ideea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]